Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
» Proiect cercetari de marketing


Proiect cercetari de marketing




INTRODUCERE

Datorita exigentelor impuse de catre piata brasoveana si aparitiei numeroaselor tipuri de marci de autoturisme, a fost necesara realizarea acestui studiu de piata pentru a identifica motivele, prreferintele si pentru a cunoaste acele segmente ale populatiei care intentioneaza sa achizitioneze autoturisme.

Cap.1 IPOTEZELE SI OBIECTIVELE CERCETARII




IPOTEZE GENERALE

O mare parte a brasovenilor intentioneaza sa achizitioneze autoturisme in urmatorii doi ani.

Clasa tot-teren de autoturisme este preferata de populatia brasoveana.

Populatia brasoveana prefera autoturisme de import.

Populatia brasoveana prefera autoturisme noi.

IPOTEZE STATISTICE

H0 – Mai putin de 30 % din pupolatia brasoveana intentioneaza sa achizitioneze autoturisme in urmatorii doi ani.

H1 – Peste 30 % din pupolatia brasoveana intentioneaza sa achizitioneze autoturisme in urmatorii doi ani.

H0 – Mai putin de 15 % din populatia brasoveana prefera autoturisme din clasa tot-teren.

H1 – Peste 15 % din populatia brasoveana prefera autoturisme din clasa tot-teren.

H0 – 40 % din populatia brasoveana intentioneaza sa achizitioneze autoturisme noi.

H1 – Mai putin de 40 % din populatia brasoveana intentioneaza sa achizitioneze autoturisme noi.

H0 – Nu exista diferente semnificative pe grupe de varsta in ceea ce priveste intentiile de achizitionare de autoturisme.

H1 - Exista diferente semnificative pe grupe de varsta in ceea ce priveste intentiile de achizitionare de autoturisme.

OBIECTIVELE CERCETARII

Aspecte de baza
(de marketing si management)

Intrebarile cercetatorului

Obiectivele cercetarii

Structura preferintelor privind alegerea autoturismelor.

Ce marci de autoturisme sunt preferate de populatia brasoveana?

Care sunt clasele de autoturisme preferate?

Ce modalitate de plata prefera populatia brasoveana?

Identificare principalelor marci de autoturisme preferate de populatia brasoveana.

Determinarea clasei de autoturisme pe care o prefera populatia brasoveana.

Cunoasterea modalitatilor de plata preferata de brasoveni.

Factorii care influenteaza decizia de cumparare a unui autoturism.

Care sunt factorii care determina achizitionarea de autoturisme?

Care sunt motivele care determina achizitionarea de autoturisme second – hand?

Care sunt motivele care determina achizitionarea de autoturisme noi?

Identificarea factorilor care determina achizitionarea de autoturisme.

Identificarea motivelor care determina achizitionarea de autoturisme noi si second – hand.

Intentiile de cumpararea a autoturismelor de populatia brasoveana.

In ce masura populatia brasoveana doreste sa achizitioneze autoturisme?

Care sunt sursele de informare din domeniul auto?

Care este structura populatiei ce doreste sa achizitioneze autoturisme?

Determinarea masurii in care populatia brasoveana doreste sa achizitioneze autoturisme.

Identificarea principalelor surse de informare in domeniul auto ale populatiei brasovene.

Cunoasterea structurii populatiei pe nivele de virsta, sex, ocupatie , venit ce intentioneaza sa achizitioneze autoturisme.

Cap. 2 CONSIDERATII PRIVIND ASPECTELE CALITATIVE ALE INVESTIGATIEI

2.1. Consideratii teoretice privind metoda de analiza calitativa care se impune

Metoda de analiza calitativa aleasa este interviul orientat de grup (focus-group). Aceasta metoda de cercetare reprezinta o modalitate multilaterala de comunicare pe marginea unei teme date. Se realizeaza astfel o cercetare semistructurata, grupul de subiecti analizat fiind format din specialisti in domeniul cercetat.

Cercetarea consta de regula in analiza mai multor grupuri, rezultatele urmand a fi analizate separat si comparate in vederea identificarii corelatiilor existente. Selectarea grupurilor se va face cu o foarte mare atentie astfel incat acestea sa fie omogene din punct de vedere al interesului pentru tema pusa in discutie si statutul social si in acelasi timp sa fie eterogene sub aspectul altor caracteristici care confera diversitatea de atitudini si comportamente ce se manifesta la nivelul populatiei totale.

Grupurile sunt formate din 7 pana la 10 membri selectati conform regulii enuntate. In practica, determinarea marimii grupului depinde de o serie de elemente care tin de de gradul de implicare a subiectilor in problema studiata.

Un rol deosebit de important in derularea cercetarii ii revine moderatorului, care trebuie sa urmareasca abordarea tuturor temelor puse in discutie precum si accesul la discutii al tuturor subiectilor. Temele vor fi reunite intr-un ghid de interviu, care este format numai din intrebari deschise, care vor fi puse de moderator numai daca subiectii nu ating din proprie initiativa temele respective sau atunci cand acesta doreste aprofundarea anumitor aspecte insuficient clarificate.

Avantaje si dezavantaje ale interviului orientat de grup

Avantaje

Posibilitatea producerii unor seturi de date concentrate despre tema pusa in discutie

Obtinerea unor detalii ale problemei de cercetat si a unor aspecte de factura emotionala care nu pot fi obtinute prin cercetari cantitative

Timp de recoltare a datelor mult mai redus decat in cazul interviurilor individuale

Inregistrarea video a discutiilor permite studierea limbajului non –verbal al subiectului

Dezavantaje

Imposibilitatea extrapolarii rezultatelor la nivelul intregii populatii

Cost relativ ridicat

Calitatea informatiilor obtinute depinde de abilitatea si experienta moderatorului

2.2. Proiectarea cercetarii calitative

Proiectarea cercetarilor bazate pe discutii focalizate de grup trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

Definirea problemei si a obiectivelor studiului;

Definirea esantionului;

Alegerea datei, a orei si a locului de desfasurare a discutiilor;

Recrutarea participantilor;

Pregatirea conditiilor de desfasurare a reuniunii;

Desfasurarea reuniunii;

Analiza informatiilor obtinute si intocmirea raportului final.

2.2.1. Definirea problemelor si obiectivelor studiului

Obiectivele studiului care se desprind din definirea problemelor de cercetat sunt cele enuntate la Capitolul 1.

2.2.2. Definirea esantionului

Pentru cercetarea calitativa a problemelor enuntate se impun cca. 4 sedinte de grup formate din persoane provenind din diverse medii sociale, selectate conform principiului omogenitatii statutului social si al eterogenitatii atitudinilor si opiniilor.

Vor fi formate 4 grupuri in functie de domeniul de activitate al persoanelor selectionate: - un grup al muncitorilor

un grup al intelectualilor

un grup al studentilor

un grup al somerilor

2.2.3. Alegera datei, orei si locului de desfasurare

Data si ora la care vor fi stabilite intalnirile trebuie stabilite cu grija asfel incat sa nu se suprapuna cu sarbatori religioase sau de alta natura, evenimente sportive sau culturale. Ora la care se desfasoara intalnirea trebuie sa nu se suprapuna cu programul de lucru al participantilor, care se stie ca de obicei sunt foarte ocupati. Locul in care vor avea loc discutiile trebuie sa fie cat mai spatios si confortabil si totodata sa fie dotat cu achipamentele necesare inregistrarii audio-vizuale a desfasurarii lucrarilor.

2.2.4. Recrutarea participantilor

Recrutarea presupune selectarea persoanelor ce vor constitui esantionul si contactarea directa sau telefonica a acestora pentru stabilirea disponibilitatilor de a participa la discutia de grup. Selectia se face pe baza unui chestionar care va fi administrat persoanelor selectionate.

Pentru evitarea inconvenientelor ce pot apare ca urmare a neparticiparii unor subiecti care initial au acceptat sa faca parte din esantion, se vor recruta cu pana la 20% mai multi participanti.

2.2.5. Pregatirea conditiilor de desfasurare a reuniunii

Pregatirea conditiilor de desfasurare a reuniunii presupune:

Pregatirea ghidului de conversatie care are rolul de a ghida moderatorul in sensul urmaririi tuturor problemelor ce urmeaza a fi discutate;

Pregatirea aparaturii audio-video;

Pregatirea unor gustari si a unor bauturi racoritoare pentru participantii la discutii.

Ghid de conversatie pentru problema cercetata

Care sunt preferintele populatiei brasovene privind alegerea autoturismelor?

Ce marci de autoturisme preferati?

Care este clasa de autoturisme preferate?

Ce tip de combustibil preferati?

Ce tip de garantie pentru autoturism preferati?

Factorii care influenteaza decizia de cumparare.

Care sunt factorii care determina alegerea unui autoturism?

Care sunt motivele care determina achizitionarea unui autoturism second – hand?

Care sunt motivele care determina achizitionarea unui autoturism nou?

Cunoasterea intentiilor de cumparare.

Intentionati sa achizitionati un autoturism?

Care sunt sursele de informare din domeniul auto?

Ce modalitate de plata preferati?

2.2.6. Desfasurarea reuniunii

Reuniunea se va desfasura pe parcursul a 90-100 de minute. Participantilor la discutii li se va indica o durata de cca. 120 de minute pentru ca discutia sa nu treneze pe final cand fiecare asteapta sa se sfarseasca.

Discutiile incep cu o scurta prezentare a temei de catre moderator si cu enuntarea regulilor de desfasurare a discutiilor. Subiectii sunt totodata informati ca discutiile vor fi inregistrate audio-video si li se va cere acordul pentru a efectua acest lucru. Cei care refuza inregistrarea vor fi liberi sa se retraga, ei fiind inlocuiti cu subiectii de rezerva.

Principalele reguli ale discutiilor sunt:

Toate raspunsurile sunt luate in consideratie neexistand raspunsuri corecte sau raspunsuri gresite la problemele puse in discutie;

Nu se discuta cu vecinii si nu se discuta in contradictoriu;

Nimeni nu poate monopoliza discutiile, dreptul fiecaruia la opinie fiind garantat;

Discutiile vor avea un caracter informal astfel incat fiecare este rugat sa fie cat mai relaxat.

2.2.7. Analiza informatiilor si intocmirea raportului final

Datele inregistrate pe caseta video sunt transcrise pe hartie indicandu-se subictul care a facut fiecare afirmatie. In final, informatiile obtinute sunt supuse analizei de continut. Pentru efectuarea acestei analize se construieste o grila de analiza care se prezinta sub forma unui tabel cu doua intrari: pe linie se trec aspectele cercetate si pe coloana subiectii. In dreptul fiecarei probleme puse in discutie se va consemna raspunsul fiecarui subiect.

In final vor fi comparate rezultatele obtinute de la fiecare grup, problemele comune urmand a fi studiate pe un esantion reprezentativ printr-o metoda de cercetare cantitativa.

Cap. 3 ABORDARE PRACTICA, CONCRETA A ASPECTELOR CALITATIV-CANTITATIVE PE CARE LE IMPUNE TEMA DE CERCETAT

TIPUL CERCETARII SI METODA DE OBTINERE A DATELOR PRIMARE

Pentru cercetarea care are ca tema: ' Motive, preferinte, comportamente ale populatiei brasovene privind achizitionarea de autoturisme', am utilizat cercetarea descriptiva, care are rolul de a caracteriza sau de a descrie caracteristicile fenomenelor de marketing si de a determina frecventa lor de manifestare. Ei ii revine si rolul de a evidentia gradul in care sunt legate intre ele variabilele de marketing si, pe aceasta baza, de a face predictii cu privire la manifestarea fenomenelor de marketing.

Principala metoda de obtinere a datelor primare este ancheta, realizata folosind un sistem de comunicare directa: interviul personal, direct, sau fata in fata. Am ales aceasta metoda datorita avantajelor pe care le ofera: posibilitatea feedback-ului, posibilitatea obtinerii unor raspunsuri mai precise la intrebarile complexe, se pot desfasura pe o perioada mai lunga de timp, asigura o rata ridicata de participare a subiectilor la desfasurarea anchetei.

CONSIDERATII PRIVIND ELABORAREA CHESTIONARULUI

TIPURI DE INTREBARI UTILIZATE

intrebari deschise:

intrebari inchise: - intrebari simple, cu raspuns de tipul Da sau Nu: 1, 2, 4, 5, 19

- intrebari care presupun o alegere unica: 8, 9, 10, 11, 12, 13

- intrebari care presupun o alegere multipla: 6, 7, 20

- intrebari filtru: 2, 4, 5, 19

- intrebari de opinie: 10, 14, 16, 18, 22

- intrebari factuale: 15, 17, 21, 23

- intrebari de caracterizare: 24, 25, 26, 27, 28, 29

TIPURI DE SCALE FOLOSITE

Scala nominala binara: 1, 2, 4, 5, 19

Scala nominala de clasificare: 24, 25, 26, 27, 28, 29

Scala nominala cu alegere unica: 8, 9, 10, 11, 12, 13

Scala nominala cu alegere multipla: 6, 7, 20

Scala Likert: 22

Scala Stapel: 18

Scala ordinala: 14

Diferentiala semantica: 15, 17, 21

Scala interval: 23

Scala proportionala: 16

ORDINEA DE ARANJARE A INTREBARILOR

Ordinea de aranjare a intrebarilor in cadrul chestionarului este foarte importanta deoarece ea influenteaza decizia subiectului de a coopera la desfasurarea anchetei si de a raspunde la toate intrebarile. Chestionarul nu este o simpla lista de intrebari. El este un instrument de masura care trebuie elaborat intr-o maniera logica si coerenta pentru a trezi si mentine interesul.

Astfel, primele intrebari sunt simple, usoare, atractive, cu scopul dezvoltarii interesului de a raspunde.

Intrebarile dificile, care au in vedere probleme complexe, le-am plasat in prima parte a chestionarului, dar intercalate cu intrebari usoare.

Intrebarile de prezentare a subiectilor au fost plasate la sfarsitul chestionarului.

FORMA FINALA A CHESTIONARULUI

Vezi Anexa I

LEGATURILE DINTRE INTREBARI (SCHEMA)

CONSIDERATII METODOLOGICE PRIVIND

ESANTIONAREA

3.3.1. POPULATIA CERCETATA SI MARIMEA ACESTEIA

Cunoasterea preferintelor ale populatiei brasovene privind achizitionarea de autoturisme prezinta o mare importanta in cercetarile statistice. In aceasta situatie am considerat ca populatie de cercetat pentru aceasta cercetare de marketing intreaga populatie a municipiului Brasov cu varsta de 18 ani si peste, in numar de 251570 de indivizi, conform Directiei de Statistica a judetului Brasov dintre care 48,5 % reprezinta populatia masculina si 51,5 % populatia feminima. Am luat in considerare o anumita structura pe varsta a populatiei. Astfel populatia brasoveana cu varsta cuprinsa intre 18 - 25 ani reprezinta aproximativ 13,8 din totalul populatiei brasovene; populatia cu varsta cuprinsa intre 26 - 35 ani reprezinta aproximativ 16 din totalul populatiei brasovene; cei cu varsta intre 36 - 45 ani reprezinta ; populatia cu varsta intre 46 - 55 ani reprezinta aproximativ 15 , iar cei cu varsta de peste 55 ani reprezinta din totalul populatiei brasovene.

Nivelul minim de varsta de 18 ani a fost astfel considerat deoarece putem spune ca de la aceasta varsta orice individ poate sa conduca un autoturism.

3.3.2. STABILIREA MARIMII ESANTIONULUI

Pentru determinarea marimii esantionului utilizand esantionarea aleatoare, consideram ca nivelul de incredere este de 95% si nivelul de precizie al estimarii (eroarea admisa) pe care am considerat-o de 5% . Conform tabelului de distributie normala la un interval de incredere de 95%, a = 0,05 , z are valoarea de 1,96.

Aplicand urmatoarea formula vom determina cu ajutorul acestor date, marimea ,,n” a esantionului in cazul procentelor.

n = (z2 · p · q) / E2

unde: E – eroarea admisa exprimata in procente

z – valoarea din tabelul de distributie ce corespunde nivelului minim de incredere;

p – estimarea procentului in caz de succes sau a celor care spun Da

q = 1-p – estimarea procentului in caz de insucces sau a celoe care spun Nu

Pentru ca nu detinem informatii anterioare despre p, estimarea procentelor in caz de insucces, adoptam nivelul minim pe care il poate atinge acesta:

P = 50% deci q = 50%

z = 1,96

E =

n = [(1,96)2 · 50 · 50] / 52 = 384


Nu am putut lua in considerare marimea esantionului de 384 de persoane si am observat o marime fixa de 72 de persoane. In acest caz eroarea va fi:

3.3.3. ALEGEREA UNITATII DE OBSERVARE, ESANTIONARE SI ANALIZA

Pentru a constitui esantionul trebuie stabilita unitatea de esantionare. Astfel in cazul cercetarii de fata unitatea de esantionare este obtinuta prin chestionarea unei singure persoane cu varsta de 18 sau peste 18 ani din fiecare apartament selectat din municipiul Brasov care a fost deacord sa raspunda la intrebarile din chestionar.

3.3.4. ALEGEREA METODEI DE ESANTIONARE

Pentru a obtine rezultate cat mai exacte pentru tema cercetata am ales ca metoda de esantionare esantionarea aleatoare (probabilistica). Aceasta metoda de esantionare presupune ca fiecare individ al populatiei va avea o probabilitate de a fi inclus in esantion, diferita de 0 care poate fi cunoscuta anticipat. Ca adaptare la tema aleasa am folosit esantionarea aleatoare in trepte care se realizeaza prin parcurgerea unor trepte si este indicata pentru populatiile care sunt organizate pe mai multe niveluri. In acest caz am divizat populatia relevanta in subunitati sau subgrupuri. Am obtinut astfel:

Unitati primare: cartierele municipiului Brasov;

Unitati secundare: strazile acestor cartiere;

Unitati tertiare: imobilele de pe aceste strazi;

Unitati cuaternale: apartamentele din imobile;

Unitati finale: cate un individ chestionat din fiecare apartament;

De la unitatile finale de esantionare se obtin informatiile pe baza carora se vor trage concluziile valabile pentru intreaga populatie avuta in vedere.

Pentru a ajunge la esantionul final am folosit esantionarea in trepte astfel:

Din cele 12 cartiere ale municipiului Brasov - Schei, Centru, Garii, Valea Cetatii, Tractorul, Timis-Triaj, Harman -Zizin, Astra, Darste, Bartolomeu, Brasovul Vechi, Poiana Brasov, am ales aleator simplu 3 cartiere: Valea Cetatii, Bartolomeu , Astra.

La pasul urmator am ales cate o strda din fiecare cartier ales. Astfel:

din cartierul Tractorul am ales strada: Str. Octavian Goga

din cartierul Garii am ales strada: Bvd. Garii

din cartierul Valea Cetatii am ales strada: Str. Carpenului

Din imobilele apartinand acestor strazi am extras aleator simplu cate doua imobile.

La pasul patru am alcatuit lista cu toate apartamentele si am identificat in total 360 de apartamente.

Din fiecare apartament se va alege o singura persoana cu varsta peste 18 ani.

Din lista de apartamente se va constitui un esantion de 72 de locuinte de la care se va colecta intreaga cantitate de date de care este nevoie pentru realizarea anchetei.

Am stabilit pasul mecanic ca fiind:


Din lista alcatuita cu cele 360 de apartamente, din primele 5 am extras o cifra start si anume cifra 4, apoi am ales elementele esantionului la fiecare al 5-lea apartament, chestionand cate o singura persoana cu varsta de peste 18 ani care a vrut sa raspunda la intrebari, din fiecare apartament selectat.

Astfel primul apartament va avea numarul 4, al doilea 5+4 adica 9, apoi 5+5+4 adica 14 s.a.m.d pana la 72 de apartamente.

Esantionul se va constitui din cele 72 de persoane chestionate din apartamentele selectate cu ajutorul pasului mecanic, cate o singura persoana din fiecare apartament care are varsta peste 18 ani si este dispusa sa raspunda la intrebari.

ASIGURAREA REPREZENTATIVITATII ESANTIONULUI SI VALIDAREA ESANTIONULUI

Reprezentativitatea esantionului este asigurata prin metoda de esantionare aleatoare. De asemenea, asigurarea unei erori admise de 5 % ar determina reprezentativitatea esantionului, dar reducand marimea acestuia la doar 72 de persoane rezulta o eroare de 11,55 % care garanteaza cu un nivel de incredere de 95 % reprezentativitatea esantionului ales.

Validarea esantionului

Se va folosi metoda raportului critic.

n > 30 T raportul critic se poate determina calculand valoarea zobs

unde, zobs = valoare standardizata ce reflecta distributia normala a variabilei respective.

La nivelul populatiei brasovene 51,5 % sunt femei.

π p


F 51,5 45,3

z α= 1.96

zobs < z α => se accepta H0 si esantionul este reprezentativ in raport cu variabila sex.

PLANIFICAREA ACTIVITATII DE TEREN

Ancheta propriu-zisa s-a desfasurat la domiciliice familiilor care locuiau in apartamentele care fac parte din esantionul stabilit, iar metoda folosita pentru culegera datelor primare a fost metoda interviului direct.

Dupa ce m-am prezentat subiectilor si le-am explicat motivele pentru care le rapesc timpul am reusit sa le trezesc interesul pentru a participa la realizarea interviului. Le-am precizat faptul ca raspunsurile lor sunt foarte importante si sunt confidentiale. Uneori am prezentat carnetul de student pentru a demonstra ca cercetarea este facuta sub egida Universitatii ,,Transilvania”.

In aplicarea chestionarului nu am intalnit dificultati din partea subiectilor in a intelege intrebarile si a da raspunsurile.

In finalul interviului am multumit subiectilor pentru amabilitatea, timpul si sprijinul acordat.

MASURI PRECONIZATE MENITE SA CONDUCA LA REDUCEREA ERORII ALEATOARE SI A ERORILOR SISTEMATICE

Orice metoda de esantionare poate conduce la anumite erori fie aleatoare fie sistematice. Folosind esantionarea aleatoare si reducand marimea esantionului de la 384 de persoane, in cazul calcularii cu o eroare de 5 %, la 72 de persoane a rezultat o eroare de 11,55 %. Acest tip de eroare aleatoare poate fi inlaturata prin marirea esantionului.

Eroarea sistematica rezulta din factori care nu sunt legati de marimea esantionului. Am considerat ca pot sa apara astfel de erori datorita nonraspunsurilor, erori de apreciere superlativa sau erori in selectia componentelor esantionului. Pentru a diminua aceste erori, am cautat sa nu influentez raspunsurile lasandu-i pe intrelocutori sa-si exprime liber punctul de vedere.

Daca am intalnit cazul in care subiectii selectionati nu au fost gasiti acasa am revenit in alta zi sau la momente diferite ale zilei.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR PRIMARE SI SECUNDARE

Intrebarea nr. 1 ,, Aveti permis de conducere?”

RASPUNS

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

DA

NU

TOTAL

Calculul variabilei dichotomice:


Proportia celor care au spus DA

Proportia celor care au spus NU

q = 1 – p = 0,18

Modulul: Raspunsul cu cea mai mare frecventa de aparitie este DA

Dispersia:



Abaterea standard:

Analizand raspunsurile la aceasta intrebare observam ca 59 de persoane, adica 82% au permis de conducere, iar 13 persoane adica 18 % nu au permis de conducere.

Estimarea procentului populatiei P

- intervalul de incredere calculat pentru un nivel de incredere de 95% (z = 1,96) este :


unde


p = proportia celor care au spus DA la nivelul esantiolului



Cu o probabilitate de 95 % garantam ca procenrul celor ce au permis de conducere este situat[ ]n intervalul


Intrebarea nr. 2 Sunteti posesorul unui autoturism?”

RASPUNS

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

DA

NU

TOTAL

Calculul variabilei dichotomice:


Proportia celor care au spus DA

Proportia celor care au spus NU

q = 1 – p = 1-0,58 = 0,42

Modulul: Raspunsul cu cea mai mare frecventa de aparitie este DA


Dispersia:


Abaterea standard:

Analizand raspunsurile la aceasta intrebare observam ca 42 de persoane sunt posesori de autoturisme iar 30 de persoane nu poseda autoturisme.

Estimarea procentului populatiei P

- intervalul de incredere calculat pentru un nivel de incredere de 95% (z = 1,96) este :


unde


p = proportia celor care au spus DA la nivelul esantiolului



Cu o probabilitate de 95 % garantam ca procenrul celor care au in posesie autoturisme se afla in intervalul [46,53; 69,46]


Intrebarea nr. 3 ,, Ce marca de autoturism aveti?”

Este o intrebare deschisa.

La aceasta intrebare raspunsurile respondentilor au fost variate, cei mai multi au in posesie autoturisme producatorilor DACIA si DAEWOO.

Intrebarea nr. 4 Intetionati sa achizitionati un autoturism?”

RASPUNS

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

DA

NU

TOTAL

Calculul variabilei dichotomice:


Proportia celor care au spus DA

Proportia celor care au spus NU

q = 1 – p = 1-0,72 = 0,28

Modulul: Raspunsul cu cea mai mare frecventa de aparitie este DA


Dispersia:


Abaterea standard:

Analizand raspunsurile la aceasta intrebare observam ca 52 de persoane, adica 72% intentioneaza sa achizitioneze autoturisme, iar 20 persoane adica 28 % nu intentioneaza sa achizitioneze autoturisme.

Estimarea procentului populatiei P

- intervalul de incredere calculat pentru un nivel de incredere de 95% (z = 1,96) este :


unde


p = proportia celor care au spus DA la nivelul esantiolului



Cu o probabilitate de 95 % garantam ca procenrul celor care intentioneaza sa achizitioneze autoturisme se afla in intervalul [47,55; 68,45]


Tabel cu raspunsurile respondentilor grupate in functie de varsta:

RASPUNS

GRUPA DE VARSTA

18 – 25 ani

26 – 35 ani

36 – 45 ani

46 – 55 ani

peste 55 ani

DA

NU





Tabel cu raspunsurile respondentilor grupate in functie de venit:

RASPUNS

VENITUL NET

sub 2000000

Peste 6500000

DA

NU

Intrebarea nr. 5 Ati cumpara un autoturism second-hand?”

RASPUNS

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

DA

NU

TOTAL

Modulul: Raspunsul NU

Se observa faptul ca 72 % din intervievati nu doresc sa achizitioneze un automobil second – hand.

Intrebarea nr. 6 “Care sunt motivele care determina achizitionarea unui   autoturism second-hand?”

RASPUNS

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

Pret mai scazut

Aspect tehnic acceptabil

Marca autoturismului

Alt motiv

TOTAL

Modulul: Raspunsul ,,Pret mai scazut”


Analizand aceasta intrebare observam ca principalul motiv pentru care brasovenii nu intentioneaza sa achizitioneze un autoturism second – hand este pretul mai scazut.

Intrebarea nr. 7 Care sunt motivele care determina achizitionarea unui automobil nou?”

RASPUNS

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

Garantia oferita de producator

Aspect tehnic

Siguranta autoturismului

Calitatea asigurata de producator

Modalitatea de plata

Alt motiv

TOTAL

Modulul este reprezentat de raspunsul ,, Calitatea asigurata de producator”


S-a ajuns la concluzia ca principalul motiv pentru care brasovenii intentioneaza sa achizitioneze autoturisme noi este calitatea asigurata de producator.

Intrebarea nr. 8 ,, Cand intentionati sa cumparati un autoturism?”

magazine?”

Raspuns

Frecvente absolute

Frecvente relative

Procente (%)

In viitoarele 6 luni

6-1 an

1 an – 1 an si jumatate

1 an si jumatate – 2 ani

Peste 2 ani

Total

Modulul: Raspunsul ,,Peste 2 ani”

Intrebarea nr. 9 Ce marca de autoturism intentionati sa cumparati”

Raspuns

Frecvente absolute

Frecvente relative

Procente (%)

BMW

DACIA

DAEWOO

OPEL

SEAT

SKODA

VW

Alta marca

TOTAL


Modulul: Raspunsul ,,DACIA”

Intrebarea nr. 10 Autoturismul pentru mine este:

RASPUNS

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

Un mijloc detransport

O necesitate

Un lux

TOTAL

Modulul: Raspunsul “Un mijloc de transport”

Intrebarea nr. 11 Ce clasa de autoturisme preferati?

RASPUNS

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

Mini

Compacta

Break

Monovolum

Sport

Tot-teren

TOTAL

Modulul: Raspunsul “Tot – teren”

Intrebarea nr. 12 Ce tip de combustibil preferati sa utilizati pentru autoturism?”

RASPUNS

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

Motorina

Benzina

GPL

TOTAL

Modulul: Raspunsul “Benzina”

Intrebarea nr. 13 ,, Ce modalitate de plata preferati?”

RASPUNS

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

Cash

Leasing

In rate

Sistem buy - back

TOTAL

Modulul: Raspunsul “Cash”


Analizand aceasta intrebare observam ca principala modalitate de plata al autoturismelor este Cash.

Intrebarea nr. 14 Va rugam sa ordonati urmatoarele marci de autoturisme in ordinea preferintelor dvs. (se acorda cifra 1 marcii pe care o preferati cel mai mult, cifra 2 pentru urmatoarea preferinta a dvs. s. a. m. d

MARCA

PUNCTE ACORDATE

LOC

BMW

I

DACIA

VII

DAEWOO

VIII

OPEL

VI

RENAULT

IV

SEAT

V

SKODA



II

VW

III

BMW = 1·16+2·6+3·8+4·4+5·7+6·5+7·6+8·0=168

DACIA = 1·0+2·7+3·3+4·4+5·7+6·8+7·9+8·14=297

DAEWOO = 1·3+2·1+3·4+4·5+5·5+6·7+7·17+8·10=303

OPEL = 1·5+2·4+3·1+4·8+.5·7+6·11+7·8+8·8=269

RENAULT = 1·6+2·5+3·10+4·8+5·11+6·1+7·4+8·7=223

SEAT = 1·3+2·6+3·11+4·11+5·6+6·6+7·3+8·6=227

SKODA = 1·12+2·11+3.·8+4·5+5·5+6·5+7·3+8·3=178

VW = 1·7+2·12+3·7+4·7+5·4+6·9+7·2+8·4=200

Din multitudinea de marci de autoturisme brasovenii prefera in special marcile BMW, SKODA si VW.

Intrebarea nr. 15 ,, Incercuiti valoarea care exprima importanta pe care dvs. o acordati urmatoarelor factori in alegerea unui autoturism.”

Aprecieri

Caracteristici

Neimportant

Putin important

Indiferent

Important

Foarte important

Pret

Confort

Consum

Design

Siguranta

Marca

Garantie

Pret

Confort

Consum

Design

Siguranta

Marca

Garantie

Din scorurile rezultate, putem aprecia faptul ca caracteristicile de mai sus sunt importante in alegerea unui autoturism.

Inrebarea nr. 16 Va rugam sa repartizati 100 de puncte pentru fiecare tip de garantie in parte avand in vedere importanta acordata de catre dvs. pentru acestea”

FRECVENTE (nr.persoane)

Punctaj acordat

Garantia pentru distanta parcursa

Garantia pentru perforarea caroseriei

Garantia acordata in ani

Garantia pentru vopseaua caroseriei

Se va determina numarul mediu de puncte obtinut pentru fiecare tip de garantie in parte.

Garantia pentru distanta parcursa

Garantia pentru perforarea caroseriei

Garantia acordata in ani

Garantia pentru vopseaua caroseriei

Avand in vedere rezultatele obtinute se poate spune ca brasovenii prefera mai mult doua tipuri de garantii; Garantia pentru distanta parcursa si Garantia acordata in ani.

Intrebarea nr. 17 Precizati care este importanta acordata de dvs. urmatoarelor aspecte privind achizitionarea unui autoturism

Aprecieri

Caracteristici

Foarte important

Important

Indiferent

Putin important

Neimportant

Timpul de livrare

Dotarile obtionale

Calitatea serviciilor prestate

Timpul de livrare

Dotarile obtionale

Calitatea serviciilor prestate

Avand in vedere rezultatele obtinute se poate spune ca timpul de livrare al autoturismelor si serviciile prestate de producator, si de dealerii autorizati sunt importante in achizitionarea autoturismelor.

Intrebarea nr. 18 Ce parere aveti despre calitatea serviciilor oferite de catre producatorul DACIA si DAEWOO?”

ASPECTUL CERCETAT

SCOR

Calitatea serviciilor oferite de catre DACIA

Calitatea serviciilor oferite de catre DAEWOO



Putem calcul scorul mediu general:

Luand in considerare aceasta scala si scorul mediu general obtinut, putem spune ca brasovenii apreciaza in mod favorabil calitatea serviciilor oferite de catre DACIA si DAEWOO.

Intrebarea nr. 19 ,, Va informati in domeniul auto

RASPUNS

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

DA

NU

TOTAL

Modulul: Raspunsul DA.

Intrebarea nr. 20 ,, Pentru dvs. care sunt sursele de informare din domeniul auto?”

Raspuns

Frecvente absolute

Frecvente relative

Procente (%)

Presa

TV

Radio

Internet

Alta sursa

Total


Modulul: Raspunsul ,,TV”

Intrebarea nr. 21 Cit de importante sunt urmatoarele metode de informare in achizitionarea unui autoturism

Aprecieri

Caracteristici

Foarte important

Important

Neimportant

Recomandarea unui prieten

Reclamele din reviste

Articole din reviste

Recomandarea unui prieten

Reclamele din reviste

Articole din reviste

Din scorule rezultate putem aprecia faptul ca caracteristicile de mai sus sunt importante in achizitionarea unui autoturism.

Intrebarea nr. 22 ,, Va rugam sa va exprimati gradul de acord sau dezacord in legatura cu urmatoarea afirmatie:”

Afirmatia

Acord total

Acord

Nici/Nici

Dezacord

Dezacord total

Scorul

Reclama efectuata de catre producatorii de autoturisme va influenteaza cunostintele despre aceste marci

In aceasta situatie mediana este 16.


Scorul mediu inregistrat este pozitiv, ceea ce denota faptul ca brasovenii sunt deacord cu afirmatia cercetata.

Intrebarea nr. 23 ,, Cit de mult influenteaza publicitatea decizia dvs. de achizitionare a unui autoturism?”

Importanta pretului

-pct acordate-

Frecvente

absolute

Frecvente

relative

Procente

5 (foarte important)

1(foarte putin imp)

Total


Media:


Dispersia:

Abaterea standard de la medie: S = 1,26

Media rezultata arata ca brasovenii nu sunt influentati mult de reclama.

Intrebarea nr. 24 ,, In ce categorie de varsta va incadrati?”

VARSTA

(ani)

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

Peste 55

TOTAL

Intrebarea nr. 25 ,, Sexul interlocutorului.”

SEXUL

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

MASCULIN

FEMININ

TOTAL

Intrebarea nr. 26 Educatia.”

EDUCATIA

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

Scoala primara

Liceu



Studii superioare

Studii postuniversitare

TOTAL

Intrebarea nr. 27 ,, Ce ocupatie aveti?”

OCUPATIA

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

Student

Somer

Muncitor

Cadru de conducere

Patron/Director

Pensionar

Alta

TOTAL

Intrebarea nr. 28 ,, Care este venitul dvs. net?”

VENIT

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

Sub 2000000

Peste 6500000

TOTAL

Intrebarea nr. 29 ,, Din cati membrii este compusa familia dvs.?”

NR. DE MEMBRII

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

Peste 5

Fara raspuns

TOTAL

TESTAREA IPOTEZELOR IN CAZUL PROCENTELOR

Ipoteza 1

H0 – Mai putin de 30 % din pupolatia brasoveana intentioneaza sa achizitioneze autoturisme in urmatorii doi ani.

H1 – Peste 30 % din pupolatia brasoveana intentioneaza sa achizitioneze autoturisme in urmatorii doi ani.

Am folosit raspunsurile care au fost date la intrebarea nr. 4.

RASPUNS

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

DA

NU

TOTAL

Marimea esantionului este n = 72

Datorita faptului ca n > 30, voi folosi distributia z, testul unilateral la dreapta. Nivelul de incredere este de 95 %, iar zteoretic= 1,64.

H0 : P

H1 : P > 30 %

Regula de decizie va fi:

se accepta H0 daca zobs ≤ zt


se accepta H1 daca zobs > zt


3,7 > 1,64

T zobs > zt

T se accepta H1

Ipoteza 2

H0 – Mai putin de 15 % din populatia brasoveana prefera autoturisme din clasa tot-teren.

H1 – Peste 15 % din populatia brasoveana prefera autoturisme din clasa tot-teren.

Am folosit raspunsurile care au fost date la intrebarea nr. 11.

RASPUNS

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

Mini

Compacta

Break

Monovolum

Sport

Tot-teren

TOTAL

Marimea esantionului este n = 52.

Datorita faptului ca n > 30, voi folosi distributia z, testul unilateral la dreapta. Nivelul de incredere este de 95 %, iar zteoretic= 1,64.

H0 : P

H1 : P > 15 %

Regula de decizie va fi:

se accepta H0 daca zobs ≤ zt


se accepta H1 daca zobs > zt


4,04 > 1,64

T zobs > zt

T se accepta H1

Ipoteza 3

H0 – 40 % din populatia brasoveana intentioneaza sa achizitioneze autoturisme noi.

H1 – Mai putin de 40 % din populatia brasoveana intentioneaza sa achizitioneze autoturisme noi.

Am folosit raspunsurile care au fost date la intrebarea nr. 5.

RASPUNS

FRECVENTE ABSOLUTE

FRECVENTE RELATIVE

PROCENTE

DA

NU

TOTAL

Marimea esantionului este n = 52.

Datorita faptului ca n > 30, voi folosi distributia z, testul unilateral la stanga. Nivelul de incredere este de 95 %, iar zteoretic= -1,64.

H0 : P

H1 : P < 40 %

Regula de decizie va fi:

se accepta H0 daca zobs zt

se accepta H1 daca zobs < zt




T zobs < zt

T se accepta H1

TESTAREA DIFERENTELOR DINTRE MEDII SI PROCENTE

Ipoteza 4

H0 – Nu exista diferente semnificative pe grupe de varsta in ceea ce priveste intentiile de achizitionare de autoturisme.

H1 - Exista diferente semnificative pe grupe de varsta in ceea ce priveste intentiile de achizitionare de autoturisme.

Pentru a testa aceasta ipoteza voi folosi testul χ2.

Intentii de achizitionare de autoturisme

Grupe de varsta

Total

Peste 55

Da

Nu

Total

Valorile asteptate Aij


Oij = frecventele portivit ipotezei nule


Aij = frecventele observate

Nivelul de semnificatie ales α = 0,05

df = grade de libertate

df


Tse accepta H0

ANALIZA LEGATURII DINTRE DOUA VARIABILE

TABELE DE CONTINGENTA

Tabel de contingenta avand in verede intentiile de achizitionare ale populatiei brasovene si varsta lor.

RASPUNS

Grupe de varsta

Total

Peste 55

DA

NU

Total

Tabel de contingenta avand in verede intentiile de achizitionare ale populatiei brasovene si venitul lor.

RASPUNS

VENITUL NET

TOTAL

sub 2000000

Peste 6500000

DA

NU

TOTAL

ANALIZA ASOCIERII DINTRE VARIABILE

A.    Coeficientul de contingenta C

Il voi folosi pentru masurarea asocierii dintre intrebarile 4 si 24.


unde χ2 = valoarea calculata a lui χ2

n – marimea esantionului


Valoarea maxima a lui C va fi 0,94


Numarul de modalitati din tabelul de contingenta este 2 · 5 = 10 = k

Coeficientul 0,2 comparativ cu 0,94 indica existenta a unei legaturi slabe

B.    Coeficientul T al lui Ciuprov

Il voi folosi pentru masurarea asocierii dintre intrebarile 4 si 24.


Coeficientul T are valori intre 0 si 1. Rezulta ca nivelul determinat de 0,14 indica un nivel de asociere slab intre variabilele cercetate.

C.    Coeficientul V al lui Cramer

Il voi folosi pentru masurarea asocierii dintre intrebarile 4 si 24.


Valoarea maxima a lui V este 1 si rezulta ca Vcalc indica o legatura slaba intre cele doua variabile cercetate.

Cap.4 CONCLUZII SI PROPUNERI

Din analiza intrebarilor putem trage urmatoarele concluzii:

Peste 50 % dintre brasoveni sunt posesori de autoturisme.

In proportie de 72 % brasovenii intentioneaza sa achizitioneze autoturisme.

Brasovenii prefera autoturisme noi.

Motivele principale pentru care brasovenii prefera autoturisme noi sunt calitatea asigurata de producator si aspectul tehnic al autoturismului.

32 % din brasoveni intentioneaza sa achizitioneze autoturisme peste 2 ani, iar 17 % intre 1 an si 1 an si jumatate.

Peste 30 % din brasoveni intentioneaza sa achizitioneze marca DACIA de autoturisme.

Cei mai multi dintre brasoveni prefera clasa tot-teren.

Peste 50 % dintre brasoveni prefera autoturisme ce consuma benzina.

In topul preferintelor publicul brasovean stau marcile de autoturisme BMW, VW, SKODA.

Din statistica intrebarilor reiese ca brasovenii acorda importanta sporita pretului, consumului, design, sigurantei si marcii atoturismelor.

Calitatea serviciilor prestate de catre producatorii de autoturisme sunt importante pentru brasoveni in momentul achizitionarii cat si in perioada de garantie.

Brasovenii apreciaza in mod favorabil calitatea serviciilor oferite de catre DACIA si DAEWOO.

Brasovenii se informeaza cel mai adesea in legatura cu domeniul auto de la TV si presa, reclame din reviste, recomandarile prietenilor sunt importante pentru ei.

Publicitatea influenteaza mult decizia de achizitionare a autoturismelor.

Propuneri:

Realizarea unei campanii publicitarea active pentru atragerea unui segment cat mai larg a populatiei.

Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite atat de producatori cat si de dealerii de autoturisme in momentul achizitionarii cit si in perioada de garantie si dupa.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate