Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Proiect - aplicatie de generare a cifrei de control


Proiect - aplicatie de generare a cifrei de control




PROIECT




APLICATIE DE GENERARE A CIFREI DE CONTROL,
UTLIZAND ALGORITMUL IBM MODULO 9,

PENTRU FIECARE COD MORFOLOGIC ATRIBUIT
PERSONALULUI UNEI FIRME

PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

' ZAHAR CORABIA ' SA

1. Pozitia societatii in sectorul Industriei zaharului

SC ZAHAR CORABIA SA cu sediul in orasul Corabia, str. Traian, nr.1, telefon 049/560980, 560887, fax 049/560998, nr. de inregistrare la Registrul Comertului J28/52/1991, cod fiscal R 1516981 si contul de virament nr.4028270100 deschis la Banca Agricola SA filiala Corabia a fost infiintata prin Hotararea Guvernului nr.1353/1990 ca societate comerciala pe actiuni cu capital integral de stat cu personalitate juridica.

Din punct de vedere al capacitatii de prelucrare, respectiv 3000 tone sfecla pe 24 ore SC Zahar Corabia SA face parte din categoria unitatilor de profil cu capacitate medie de prelucrare. Cele mai mari unitati de acest fel au o capacitate medie de prelucrare de 4000 tone sfecla pe 24 ore, iar cele mai mici de 1000 tone sfecla pe 24 ore.

Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si statutul propriu .

2. Scurt istoric al societatii comerciale

SC ZAHAR CORABIA SA constituita in anul 1990 in baza Hotararii Guvernului nr.1353/1990 in urma reorganizarii fostei Intreprinderi de Industrializare a Sfeclei de Zahar Corabia infiintata in baza HCM nr.850/10.05.1966 ca Intreprindere de prelucrare a sfeclei cu o capacitate medie de prelucrare de 3000 tone sfecla pe 24 ore pe parcursul unei campanii de 120 zile. Intreprinderea a fost pusa in functiune in anul 1969 cu peste 70 % din utilaje importate din fosta Republica Federala Germana, circa 10 % din Republica Franta si circa 20 % utilaje si instalatii indigene.

In anul 1999 societatea a fost privatizata prin preluarea pachetului majoritar de actiuni de catre firma SC MIMO TRADING COMPANY SA.

In perioada de la punere in functiune pana in anul 2000 fabrica de zahar propriu-zisa a prelucrat in medie peste 280.000 tone sfecla pe o campanie de circa 100-120 zile cu un randament cuprins intre 10,5 si 12 %.

Incepand cu anul 1989 cantitatile de sfecla prelucrate au inceput sa scada dupa cum urmeaza:

- 1989 - 194.200 tone cu un randament de extractie de 8,818 % la o digestie de 13,217 % , o medie de prelucrare de 2942 to/24 ore si 66 zile campanie;

- 1990 - 150.235 tone cu un randament de extractie de 10,385 % la o digestie de 13,856 % si o medie de prelucrare de 2463 tone /24 ore si 61 zile de campanie;

- 1991 - 185.805 tone cu un randament de 9,00 % la o digestie de 13,620 % , o medie de prelucrare de 2486 tone/24 ore si 74 zile de campanie.

Dupa anul 1991 cantitatile de sfecla prelucrata au scazut foarte mult ca urmare a transformarilor produse in agricultura, respectiv desfiintarea Cooperativelor Agricole de Productie si trecerea terenurilor agricole in patrimoniul fostilor proprietari.

Cantitatile de sfecla de zahar aduse la prelucrare in perioada 1992-1997 au fost :

- 1992 - 88025 tone

- 1993 - 39800 tone

- 1994 - 30080 tone

- 1995 - 55810 tone

- 1996 - 60788 tone

- 1997 - 33136 tone

Ca urmare a acestui fapt campaniile de prelucrare a sfeclei de zahar au avut durata cuprinsa intre 20-40 de zile cu medii de prelucrare cuprinse intre 1800 si 2400 tone/24 ore persistand imposibilitatea aprovizionarii ritmice cu sfecla la capacitatea de prelucrare a fabricii.

Din cele prezentate mai sus rezulta ca pentru desfasurarea unei activitati rentabile a societatii se impune ca masura primordiala , cresterea suprafetelor cultivate cu sfecla de zahar pe de o parte, iar pe de alta parte cresterea productiilor medii de sfecla de zahar la hectar, sfecla cu un potential tehnologic ridicat. Totodata este necesara asigurarea unor cantitati de circa 25-30 mii tone zahar brut din import pentru procesare, societatea avand experienta in acest sens si prin aceasta se majoreaza gradul de utilizare a instalatiilor.

In anul 1994 SC Zahar Corabia SA pentru a desfasura o activitate mai rentabila, a transferat sfecla achizitionata, in baza contractelor incheiate cu cultivatorii din zona, pentru prelucrare la alte fabrici din sector, iar in anul 1995 a incheiat un contract de asociere pentru prelucrarea in comun la Corabia a sfeclei pe instalatiile SC Zahar Corabia SA cu SC Zeukma SA Zimnicea si SC Zahar SA Calafat, operatie care s-a desfasurat cu rezultate multumitoare pentru cele trei societati comerciale.

Pentru campania 1996 SC Zahar Corabia SA a prelucrat sfecla in baza unui contract asemanator cu cel din 1995 cu SC Zahar SA Calafat, SC Zahar SA Podari si SC Zahar SA Draganesti Olt. In 1997 SC Zahar Corabia SA a prelucrat sfecla proprie si din zonele Podari si Draganesti Olt.

Cele trei societati au avut in total circa 5000 ha cultivate cu sfecla de zahar , suprafata dupa care se preconiza o productie de circa 60.000 tone sfecla neto de prelucrat cu un randament de aproximativ 10 %. In final s-au prelucrat 33.136 tone la un randament de 9,2 %.

Dupa privatizarea societatii intervenita in anul 1999, aceasta a prelucrat in mod exclusiv zahar brut din import.

3. Organizarea societatii comerciale

La punerea in functiune in 1969 fosta Intreprindere de Industrializare a Sfeclei de Zahar avea zona de cultura extinsa in judetele Olt, Teleorman si o parte din judetul Dolj pe o suprafata de circa 14.000 ha. Intreprinderea a fost conceputa ca o unitate de sine statatoare avand in structura sa sursa proprie de alimentare cu apa industriala si centrala termica pentru producerea aburului tehnologic si energiei electrice necesare, cu o capacitate de 170 tone abur pe ora si o putere electrica instalata de 10 MW. In aceasta perioada CET Zahar Corabia SA asigura utilitati Tabacariei Minerale Corabia.

In anul 1971 Centrala Electrotermica a fost extinsa cu inca o capacitate de 20 tone abur pe ora ca urmare a punerii in functiune a sectiei de Drojdie furajera, dependenta de Fabrica de zahar.

Cu ocazia aparitiei in zona industriala a unor noi capacitati de productie ca: Intreprinderea de Fibre Sintetice, Fabrica de Produse Lactate, Fabrica de Conserve a fostului IAS Corabia, termoficarea orasului, precum si alte mici obiective industriale, centrala termica a fost extinsa cu inca doua cazane de abur a cate 30 tone fiecare.

Dupa anul 1990 unele capacitati de productie alimentate cu energie termica din centrala SC Zahar Corabia SA si-au incetat activitatea, iar altele si-au realizat capacitati proprii de producere abur tehnologic si apa supraincalzita, astfel ca in momentul de fata CET SC Zahar Corabia SA are o disponibilitate de energie termica de circa 110 tone abur pe ora, la nivelul anului 1996.

Sectia de Drojdie furajera pusa in functiune in anul 1971 a fost trecuta in conservare in anul 1981 produsul fiind nerentabil. In prezent exista perspectiva de retehnologizare prin asociere, in scopul obtinerii de alcool etilic rafinat cu o capacitate de 150 hl/24 ore.

In anul 1993 in cadrul SC Zahar Corabia SA a fost pusa in functiune o sectie de produse zaharoase (rahat , drajeuri, serbet) cu o capacitate de circa 1400 tone produse zaharoase/an.

Concluzionand, putem spune ca in prezent SC Zahar Corabia SA detine in prezent urmatoarele sectii de productie si auxiliare:

Prelucrare bruta

Rafinarie

Exterioare

Produse zaharoase

C.E.T.

Mecano-energetic

Agricol

Automecanica

T.E.S.A.

4. Produsele societatii

Principalul produs al societatii este zaharul alb cristal destinat consumului populatiei sau industrializarii.

In decursul anilor, societatea producea numai din sfecla peste 30.000 tone zahar alb cristal.

Incepand cu anul 1989 cantitatile de zahar obtinute din sfecla s-au diminuat corespunzator in functie de sfecla prelucrata .

In perioada 1989-1995 s-au obtinut urmatoarele cantitati de zahar :

1989-15885 tone

1990-15619 tone

1991-16722 tone

1992- 7962 tone

1993- 3114 tone

1994- sfecla s-a transferat la SC Beta SA Tandarei si SC Zahar SA Racari

1995- 4581 tone

1996- 6234 tone

1997- 3060 tone

Desfacerea produsului zahar nu a ridicat probleme, beneficiarii acestuia fiind societati comerciale cu capital de stat sau privat din judetele Olt Dolj, Gorj, Valcea, Arges, Teleorman, Mehedinti si municipiul Bucuresti, asigurandu-se desfacerea in totalitate a productiei obtinute.

- Prin intrarea in functiune in anul 1993 a sectiei de produse zaharoase societatea a lansat pe piata si urmatoarele produse : rahat, drajeuri bile colorate, serbet, zahar farin, zahar vanilinat si alte produse reprezentand peste 250 tone/an. Pentru anul 1997 s-a preconizat o productie de produse zaharoase de aproximativ 200 tone cu o valoare de 900.000 mii lei.

Ca produse secundare rezultate in urma prelucrarii sfeclei de zahar SC Zahar Corabia SA mai livreaza:

- melasa tip 50 % care reprezinta circa 5 % din sfecla prelucrata;

- taitei epuizati pentru societati zootehnice circa 80 % din cantitatea de sfecla prelucrata;

In decursul anilor SC Zahar Corabia SA a prelucrat si aproximativ 80.000 tone zahar brut din care in cursul anului 1996, 13.900 tone la un randament mediu de 90 %. Zaharul alb rezultat a fost valorificat prin aceeasi beneficiari.

Ca urmare a livrarii produselor fabricate cifra de afaceri in anul 1994 a fost de 8.116.174 mii lei, in anul 1995 de 5.452.657 mii lei, in anul 1996 15.887.196 mii lei iar la finele semestrului I 1997, 5.028.197 mii lei.

Prezentarea cifrei de afaceri pe structura sortimentala a produselor (la 30.06.1997).

Nr. Denumirea produsului Cifra de afaceri

crt.  -------- ----- ------ ------------

mii lei %





Zahar 2378670 47,25

Melasa 1025710 20,05

Apa industriala 101553 2,09

Produse zaharoase 435700 8,66

Energie electrica 654769 13,02

Alte produse si materiale 371705 8,93

TOTAL 5028107 100,00

5. LIVRARI SI DISTRIBUTIE

5.1. Analiza pietei de comercializare a produselor

Pana in anul 1992 zaharul fiind un produs supus regimului repartitiilor era desfacut de societate in baza acestor repartitii in cea mai mare parte in urmatoarele zone ale tarii:

- Municipiul Bucuresti

- Judetul Olt

- Judetul Arges

- Judetul Gorj

- Judetul Valcea si mai putin in judetele Dolj si Teleorman sau chiar si in alte judete.

Dupa descentralizare, principalii beneficiari ai produselor SC Zahar Corabia SA au ramas cei traditionali aparand in plus beneficiarii privati din aceleasi judete.

Intrucat in ultimii ani productiile de zahar fiind din ce in ce mai mici , cererea a depasit oferta, fapt ce a facut sa nu se mai incheie contracte de livrare , aceasta realizandu-se numai in baza comenzii si in limita sumelor virate societatii sau a documentelor de plata prezentate.

Piata de desfacere pentru produsele societatii:

Nr. Judetul Produsul Cantitatea %

1. Municipiul Bucuresti zahar 16

prod. zaharoase 11

melasa 25

2. Judetul Olt zahar 20

prod. zaharoase 16

melasa 14

* apa industriala 47

3. Judetul Valcea zahar 12

prod. zaharoase 13

melasa 6

4. Judetul Arges zahar 10

prod. zaharoase 15

melasa 6

5. Judetul Gorj zahar 11

prod. zaharoase 13

melasa 4

6. Judetul Dolj zahar 12

prod. zaharoase 10

melasa 5

7. Alte judete zahar 19

prod. zaharoase 22

melasa 40

TOTAL zahar 100

prod. zaharoase 100

melasa 100

* numai la SC Corapet SA Corabia in afara consumului propriu.

5.2. Principalii furnizori de materii prime si materiale , energie si combustibil

a. Sfecla de zahar

- Societatile comerciale Agricole de Stat

Corabia, Deveselu, Piatra Olt, Studina, Redea, Turnu Magurele

- Asociatiile Agricole Juridice din orasul Corabia si comunele Grojdibod, Babiciu, Tia Mare, Obarsia, Gostavat, Cezieni, Vartop, Deveselu, Dobrosloveni, etc.

- Asociatiile familiale agricole si cultivatorii individuali din zona de cultura a SC Zahar Corabia SA

b. Materiale :

- cocs - combinatul siderurgic SIDERCA Calarasi

- piatra calcar - SC CIMUS SA Campulung

- panze filtru - SC POBAC SA Bacau

- SC TEHNICOTEX SA Bucuresti

- SC FINTES SA Falticeni

- tevi si conducte - SC Republica Bucuresti

- SC SILCOTUB SA Zalau

- armaturi din fonta si otel

- SC Robinete Ind. SA Bacau

- SC IAIFO SA Zalau

- laminate din otel - fostele BJATM (COMAT) din judetele Olt, Teleorman, Dolj si uzinele producatoare

c. Energie electrica - RENEL - FRE Olt, Slatina

d. Combustibil (pacura) - SC Arpechim SA Pitesti, Petrobrazi SA Ploiesti, SNP.

II. PREZENTAREA BAZEI DE DATE

Baza de date utilizata in SGBD FoxPro 2.6 se numeste PERSONAL.DBF si are urmatoarea structura:

MARCA C6 - cod unic de identificare a personalului

NUME C23 - numele si prenumele angajatilor

CALIFICARE C15 - calificarea salariatului

SECTOR C20 - sectia in care lucreaza

ATELIER C20 - atelierul din cadrul sectiei

SALARIU N7 - salariul brut

Baza de date a fost indexata dupa campurile SECTOR+NUME, avand indexul PERSONAL.CDX cu eticheta (TAG) SECTOR:



INDEX ON SECTOR+NUME TAG SECTOR

Pentru completarea campului MARCA s-a folosit un cod de 6 caractere de forma ABCDEF, cu urmatoarea semnificatie:

A - reprezinta codul sectiei - ia una din valorile : 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9

B - reprezinta codul atelierului din cadrul sectiei A - poate lua una din valorile: 1, 2, 3, 4 in functie de numarul de ateliere ale sectiei

CDE - se folosesc 3 caractere care semnifica numarul de ordine al salariatului in cadrul atelierului (exp. 001, 005, 010 etc.)

F - reprezinta cifra de control obtinuta conform algoritmului IBM modulo 9

Sectiile societatii comerciale au fost denumite si codificate conform tabelului urmator:

SECTIA

COD SECTIE

ATELIER

COD ATELIER

BRUT

ATELIER1

ATELIER2

RAFINARIE

ATEL.RAFINARE

ATEL.CONDITIONARE

EXTERIOARE

ZAHAROASE

CET

ATELIER MECANIC

ATELIER ELECTRIC

ST. TRATARE APA

ST. PACURA

MEC-ENERG

ATELIER MECANIC

ATELIER ELECTRIC

AGRICOL

MATERIE PRIMA

AUTO AGRICOL

AUTOMECANICA

AUTOBAZA

ATELIER REPARATII

TESA

Exemplu de cod (marca): 510080: reprezinta marca unui salariat din sectia CET (5), atelierul mecanic (1), cu numarul de ordine 8 (008) si cifra de control 0.

III. PROGRAMUL SURSA

CLEAR

SET TALK OFF

SET COLOR TO BG+/B

<<<PROGRAM DE INTRODUCERE DATE PERSONAL>>>'

SET COLOR TO BG+/N

USE PERSONAL ORDER TAG SECTOR

GO BOTTOM

STORE 'D' TO ST

DO WHILE ST='D'

@ 3,1 TO 22,78 CLEAR

STORE 0 TO MARCAI

STORE ' ' TO NUM

STORE ' ' TO CALIF

STORE 0 TO SAL

@6,7 SAY 'MARCA ' GET MARCAI PICTURE '99999' MESSAGE 'INTRODUCETI MARCA FARA CIFRA DE CONTROL'

@8,7 SAY 'NUME ' GET NUM PICTURE '! ! ! !!' MESSAGE 'INTRODUCETI NUMELE SI PRENUMELE'

@10,7 SAY 'CALIFICARE ' GET CALIF PICTURE '! ! !' MESSAGE 'INTRODUCETI CALIFICAREA'

@12,7 SAY 'SECTOR '

@12,23 GET SECT FUNCTION '^N BRUT;RAFINARIE;EXTERIOARE;ZAHAROASE;CET;MEC-ENERG;AGRICOL;AUTOMECANICA;TESA';

DEFAULT 'BRUT'



READ

DO CASE

CASE ALLTRIM(SECT)='BRUT'

@15,7 SAY 'ATELIER '

@15,23 GET ATEL FUNCTION '^N ATELIER1;ATELIER2' MESSAGE 'INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI';

DEFAULT 'ATELIER1'

CASE ALLTRIM(SECT)='RAFINARIE'

@15,7 SAY 'ATELIER '

@15,23 GET ATEL FUNCTION '^N ATEL.RAFINARE;ATEL.CONDITIONARE' MESSAGE 'INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI';

DEFAULT 'ATEL.RAFINARE'

CASE ALLTRIM(SECT)='EXTERIOARE'

@15,7 SAY 'ATELIER '

@15,23 GET ATEL FUNCTION '^N EXTERIOARE' MESSAGE 'INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI';

DEFAULT 'EXTERIOARE'

CASE ALLTRIM(SECT)='ZAHAROASE'

@15,7 SAY 'ATELIER '

@15,23 GET ATEL FUNCTION '^N ZAHAROASE' MESSAGE 'INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI';

DEFAULT 'ZAHAROASE'

CASE ALLTRIM(SECT)='CET'

@15,7 SAY 'ATELIER '

@15,23 GET ATEL FUNCTION '^N ATELIER MECANIC;ATELIER ELECTRIC;ST. TRATARE APA;STATIE PACURA' MESSAGE 'INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI';

DEFAULT 'ATELIER MECANIC'

CASE ALLTRIM(SECT)='MEC-ENERG'

@15,7 SAY 'ATELIER '

@15,23 GET ATEL FUNCTION '^N ATELIER MECANIC;ATELIER ELECTRIC' MESSAGE 'INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI';

DEFAULT 'ATELIER MECANIC'

CASE ALLTRIM(SECT)='AGRICOL'

@15,7 SAY 'ATELIER '

@15,23 GET ATEL FUNCTION '^N MATERIE PRIMA;AUTO AGRICOL' MESSAGE 'INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI';

DEFAULT 'MATERIE PRIMA'

CASE ALLTRIM(SECT)='AUTOMECANICA'

@15,7 SAY 'ATELIER '

@15,23 GET ATEL FUNCTION '^N AUTOBAZA;REPARATII' MESSAGE 'INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI';

DEFAULT 'AUTOBAZA'

CASE ALLTRIM(SECT)='TESA'

@15,7 SAY 'ATELIER '

@15,23 GET ATEL FUNCTION '^N TESA' MESSAGE 'INTRODUCETI ATELIERUL DIN CADRUL SECTIEI';

DEFAULT 'TESA'

ENDCASE

@19,7 SAY 'SALARIU ' GET SAL PICTURE '9999999' MESSAGE 'INTRODUCETI SALARIUL BRUT'

READ

* ACEASTA SECVENTA DE PROGRAM CALCULEAZA CIFRA DE CONTROL PENTRU CAMPUL MARCA

** ETAPA I ***** Determinarea lungimii codului

N1=MARCAI

C=MARCAI

L=0

DO WHILE C<>0

N1=N1/10

C=INT(N1)

L=L+1

ENDDO

** ETAPA II ***** Determinarea vectorului cifrelor codului

DIMENSION CIF(L)

N1=MARCAI

FOR I=L TO 1 STEP -1

CIF(I)=MOD(N1,10)

N1=INT(N1/10)

ENDFOR

** ETAPA III **** Atribuirea ponderilor

DIMENSION P(L)

X=8

FOR I=1 TO L

R=MOD(X,3)

DO WHILE (R=0)

X=X-1

R=MOD(X,3)

ENDDO

P(I)=X

X=X-1

ENDFOR

** ETAPA IV **** Determinarea cifrei de control

S=0

FOR I=1 TO L

PR=CIF(I)*P(I)

C=PR

DO WHILE C<>0

R=MOD(C/10)

C=INT(C/10)

S=S+R

ENDDO

ENDFOR

CC=9-MOD(S,9)

** ETAPA V **** Formarea codului

DIMENSION CIF1(L+1)

MARCAC=0

FOR I=1 TO L

CIF1(I)=CIF(I)

ENDFOR

CIF1(L+1)=CC

FOR I=1 TO L+1

MARCAC=INT(MARCAC+(CIF1(I)*10^(L+1-I)))

ENDFOR

?'MARCAC= '

??MARCAC

GO TOP

LOCATE FOR MARCA=MARCAC

IF .NOT. EOF()

@3,1 TO 22,78 CLEAR

SET COLOR TO R+/B

@8,2 SAY 'MARCA ACEASTA A FOST INTRODUSA DEJA! VERIFICATI!'

SET COLOR TO BG+/N

ELSE

APPEND BLANK

REPLACE MARCA WITH MARCAC

REPLACE NUME WITH NUM

REPLACE CALIFICARE WITH CALIF

REPLACE SECTOR WITH SECT

REPLACE ATELIER WITH ATEL

REPLACE SALARIU WITH SAL

ENDIF

@22,5 SAY 'DORITI SA MAI INTRODUCETI DATE [D/N]' GET ST PICT '!'

READ

ENDDO

REINDEX

BROWSE

CLOSE ALL







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate