Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Managementul productiei - curs


Managementul productiei - curs




MANAGEMENTUL PRODUCTIEI - CURS

Potentialul si calitatea

Economiile nationale sunt determinate de capacitatea acesteia de a determina crearea si functionarea eficienta a unui nr. cat mai mare de firme de productie.

Firmele de productie capata anumite caracterisitici, determinate de o serie de trasaturi specifice, grupate:

1. Unitatea tehnico-productiva - este det. de necesitatea desf. in mod unitar a activitatii firmei de productie, care dispune de un complex de mijloace de productie, in anumite raporturi, cantitative si calitative, det. a.i. sa asigure o activitate ritmica, in conditiile folosirii complete a potentialului productiv si in raport cu cerintele pietei. Dpdv. practic, unitatea tehnico-prod se prezinta sub 2 aspecte:

- omogenitatea procesului teh. in toate unitatile de productie de baza




- unitatea productiei, consta in reunirea unor unitati de productie unde se desf. procese neomogene dpdv. tehnologic.

2. Unitatea organizatorico-adm. - presupune organizare structural-decizionala distincta, proprie fiecarei firme.

3. Unitatea economico-sociala - este determinata de existenta unor obiective economice si sociale distincte ale firmei fixate, in conditiile de mediu concurential in care aceasta isi desfasoara activitatea.

Activitatea de productie desfasurata in cadrul firmelor se realizeaza prin intermediul unor procese de productie.

Procesul de productie se concretizeaza in totalitatea actiunilor constiente ale oamenilor, prin intermediul mijloacelor de munca, asupra obiectelor muncii in vederea desfasurarii unor activitati care satisfac o cerere pe piata. Procesele de productie cuprind:

1. procese de munca - actiunile executantului asupra obiectului muncii, cu ajutorul mijloacelor de munca, pt. transformarea acestora in bunuri.

2. procese naturale - se refera la transformarea obiectelor muncii dpdv fizic si chimic, sub actiunea factorilor naturali.

Procesele de munca pot fi clasificate in raport cu contributia la realizarea activitatii productive, astfel:

a) procese de baza - contribuie in mod direct la obtinerea produselor, lucrarilor, serviciilor din obiectul de activitate al firmei.Acestea pot fi:

- pregatitoare: pregatesc materiile prime si materialele pt. prelucrarea propriu-zisa.

- prelucratoare: efectueaza operatii de prelucrare prorpiu-zisa a mat. prime si materialelor in vederea transformarii lor in produse finite.

- de montaj/finisaj: asigura obtinerea formei finale a produsului inainte de livrare.

b) procese auxiliare - asigura obtinerea unor produse/lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza a firmei, dar asigura buna functionare a proceselor de baza.

c) procese de servire - asigura obtinerea unor servicii care nu constituie obiectul activitatii de baza a firmei, dar asigura buna functionare a proceselor de baza si auxiliare.

Factorii de influenta a organizarii

procesului de productie

1. Felul materiei prime

2. Caracterul produsului finit

3. Felul procesului tehnologic

4. Gradul de marime al firmei

5. Volumul productiei fabricate

6. Gradul de specializare al firmei

7. Particularitatile pe care le imprima caracterul ramurii economice din care face parte firma.

Organizarea structurala a productiei

Punerea in valoare a potentialului tehnic al firmei ca sistem de productie, depinde in mod hotarator de modalitatile specifice de organizare structurala, modalitati care se concretizeaza in aparitia structurii de productie si conceptie, ca parte a structurii organizatorice a firmei.

Structura de productie si de conceptie = numarul si componenta unitatilor de productie, control si cercetare, modul de organizare interna a acestora si legaturile functionale care se stabilesc intre ele.

Tipurile de verigi care intra in alcatuirea structurii de productie si conceptie:

1. sectiile de productie, montaj sau service

2. atelierele de productie, montaj sau proiectare

3. laboratoarele de control&cercetare

4. sectoarele de productie

5. locul de munca

1. Sectia de productie = o veriga de productie distincta dpdv administrativ, in cadrul careia se executa un produs, o parte a acestuia sau o faza de proces tehnologic; prin constituirea unei sectii de productie se urmareste organizarea si coordonarea unitara a activitatilor corelate dpdv tehnologic.

In functie de felul proceselor tehnologice care se desfasoara in cadrul sectiei de productie, distingem:

- sectii de baza

- sectii auxiliare

- sectii de servire

- sectii anexa

Sectiile de baza repr. acele verigi de productie in cadrul carora se executa procese de productie care au drept scop transformarea diferitelor mat prime si materiale in produse finite ce constituie obiectul activitatii de baza a firmei. Sectiile de baza se pot grupa in fct de principiul care sta la baza organizarii act, astfel:

1. sectii de baza organizate dupa principiul tehnologic - presupun amplasarea utilajelor si a locurilor de munca a.i. sa asigure executarea unui stadiu sau a unei faze din procesul teh.

Aceste sectii org dupa principiul teh se pot grupa in fct. de operatiile teh. executate in cadrul lor in:

- sectii pregatitoare

- sectii prelucratoare

- sectii de montaj/finisaj

2. sectii de baza organizate dupa principiul obiectului de activitate - sunt organizate a.i. sa asigure transf. completa a materiilor prime si materialelor in produs finit reunind ansamblul operatiilor tehnologice de prelucrare a produsului de la stadiul de mat. prima si pana la stadiul de produs finit.

3. sectii de baza organizate dupa principiul mixt - presupune adoptarea unui mod de organizare potrivit caruia anumite sectii, de regula cele pregatitoare, se organizeaza dupa principiul tehnologicc, celelalte (cele de prelucrare si montaj) fiind organizate dupa principiul pe obiect.

Sectiile auxiliare sunt verigi de productie in cadrul carora se executa produse sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii, dar sunt absolut obligatorii pt. buna desfasurare a proceselor de productie de baza. Ex.: sectia de reparatii, sectia energetica.

Sectiile de servire sunt acele verigi structurale in cadrul carora se executa activitati de productie ce se constituie ca servicii atat pt sectiile de baza cat si pt cele auxiliare.

Ex.: transportul intern, act. de depozitare, sectia retele energetice

Sectiile anexa sunt cele de valorificare a deseurilor care rezulta din procesul de prod. si magazinele proprii de desfacere a productiei si standurile de prezentare la expozitii.

2. Atelierul de productie este o veriga organizatorica ce isi poate desf act. ca subunitate de productie a unei sectii (in acest caz atelierul este delimitat teritorial) sau in mod independent (in acest caz fiind delimitat dpdv administrativ)

3. Laboratorul de control&cercetare - incercari, probe

4. Sectoarele de productie sunt subunitati ale atelierelor delimitate teritorial unde se executa o anumita faza de proces tehnologic sau componente ale unui produs.

5. Locul de munca repr. o parte a suprafetei de productie dotata cu utilaje si echipamente tehnologice coresp. destinate executarii unor operatii tehnologice sau servicii productive. Locurile de munca pot fi specializate in realizarea unei operatii sau universale cand executa o mare varietate de operatii.

Tipuri de structuri de productie si conceptie

In functie de particularitatile fiecarei firme de productie acesteia ii corespunde un anumit tip de structura de productie si conceptie. In activitatea practica, se intalnesc 3 tipuri de structuri:

1. structura de productie si conceptie de tip tehnologic

2. structura de productie si conceptie pe obiect

3. structura de prod si conceptie de tip mixt

1. a) Caract.: - organizarea sectiilor de baza se face dupa principiul tehnologic, denumirea acestor sectii fiind data de procesul teh. care se executa in cadrul fiecareia

- locurile de munca sunt universale, iar forta de munca are o calificare inalta

- amplasarea locurilor de munca se face dupa principiul grupelor omogene de masini

b) Avantaje: - permite realizarea unei varietati mari de produse

- permite o incarcare completa a locurilor de munca

- are un grad de flexibilitate mare datorat caracterului universal al locurilor de munca

- acest tip de structura poate fi utilizat pt. productia in serie mica si individuala

c) Dezavantaje: - datorita faptului ca fiecare faza de proces tehnologic se realizeaza in sectii diferite volumul de transport intern este mare

- locurile de munca trebuie sa se adapteze la fabricatia unei varietati mari de produse, necesitand timpi pt. reglare => cresterea timpilor pt. intreruperi in fct. utilajului

- micsoreaza raspunderea pt. obt. unei calitati ridicate datorita faptului ca produsele se prelucreaza in mai multe sectii de productie

- produsele au un ciclu lung de fabricatie, existand stocuri mari de productie neterminata ceea ce influenteaza negativ costurile de productie si viteza de rotatie a mijloacelor circulante (active circulante)

d) schema pe foaie

2. a) Caract.: - organizarea sectiilor de baza se face dupa principiul pe obiect

- in fiecare sectie se fabrica un singur produs care da si denumirea sectiei

- locurile de munca sunt specializate pt. executarea unei singure operatii sau a unui f mic de operatii

- amplasarea locurilor de munca se face sub forma de linii tehnologice specializate in realizarea unui produs sau a unor componente ale acestuia

- este specific productiei de serie mare si de masa

b) Avantaje: - asigura organizarea liniilor de productie in flux cu eficienta ridicata

- permite cresterea specializarii productiei

- scaderea volumului de transport intern

- scaderea duratei ciclului de fabricatie a costurilor de productie si a stocurilor de productie netermninata

c) Dezavantaje: - flexibilitate redusa la schimbarile sortimentale

- poate fi folosit doar pt. productia in serie mare sau in masa

d) schema pe foaie

3. a) Caract.: - organizarea sectiilor de baza se face dupa principiul mixt, sectiile pregatitoare organizandu-se dupa principiul tehnologic, iar celelalte dupa principiul obiectului

- acest tip de structura este specific productiei in serie mijlocie

- imbina avantajele celorlalte 2 tipuri si le elimina partial dezavantajele

Organizarea procesuala a productiei

Tipuri de productie

Def. Tipul de productie reprezinta o stare organizatorica si functionala determinata de nomenclatorul de produse ce urmeaza a fi prelucrat de volumul productiei fabricate,de gradul de specializare al firmei si de modul de deplasare a produselor de la un loc de munca la altul.

In activitatea practica intalnim trei tipuri de productie:

- productia in masa;

- productia in serie:-mare/mijlocie/mica;

- productia individuala;

Pentru tipul de productie de serie mare si de masa metoda de organizare a productiei care se aplica este organizarea productiei in flux.

Pentru tipul de productie de serie mica si individuala -organizarea productiei se face sub forma grupelor omogene de masini.

Pentru tipul de productie de serie mijlocie se folosesc elemente din cele doua metode mentionate anterior.

Productia in masa

Caracteristici:

1)Fabricarea unei nomenclaturi reduse de produse in cantitati mari in mod neintrerupt;

2)Specializarea inalta atat la nivel firmei cat si la nivelullocurilor de munca;

3)Deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face bucata cu bucata in mod continuu cu ajutorul unor mij de transport de tip banda rulanta;

4)D.p.d.v organizatoric locurile de munca si forta de munca se caracterizeaza printr-o amplasare data de succesiunea operatiunilor tehnologice;

Productia individuala

Caracteristici

1)fabricarea unei nomenclaturi foarte largi de produse in cantitati reduse uneori chiar unicate;

2)repetarea fabricarii produselor are loc la intervale de timp nedeterminate ,uneori fabricarea acestora putand sa nu se mai repete niciodata.

3)utilajele au caracter universal iar forta de munca are o calificare inalta;

4)Deplasarea produselor intre locurile de munca se face bucata cu bucata sau in loturi mici de fabricatie cu ajutorul unor mijloace de transport cu deplasare discontinua.

5)amplasarea locurilor de munca se face conform principiului grupelor omogene de masini;

Organizarea productiei in flux reprezinta forma superioara de organizare a productiei. Conditia care trebuie indeplinita pentru aplicarea acestei forme de organizare consta in permanetizarea executarii unei operatii sau a unui grup de operatii pe anumite locuri de munca din fluxul thnologic, realizandu-se astfel incarcarea lor completa.





Relatia Qx tn≥Ft Q - prod planificata

tn - norma de timp pe productie pt o anumita operatiune

Ft -fondul de timp disponibil al utilajultui care executa operatiunea

Trasaturile de baza ale metodei de organizare a productiei in flux:

a)divizarea procesului tehnologic in operatii egale sau multiple din punct de vedere al timpului necesar pentru prelucrarea unui produs si stabilirea unei succesiuni rationale a acestora.

b)repartizarea acestor operatii pe anumite locuri de munca specializate in realizarea lor.

c)amplasarea locurilor de munca in ordinea impusa de succesiunea tehnologica a operatiilor.

d)trecerea produselor de la loc de munca la altul se face astfel:

-pentru liniile de productie caracterizate prin sincronizarea executarii operatiilor,produsele trec de la un loc de munca la altul in mod continuu, avand la baza un ritm reglementat de lucru.

-pentru liniile de flux nesincronizate recerea produselor de la un loc de munca la altul se face discondinuu, executarea produselor avand la baza un ritm liber.

e)procesul de productie se desfasoara in mod concomitent pe toate locurile de munca ale liniei

Pentru liniile in flux sincronizate lansarea produselor in fabricatie ,trecerea lor pe alte locuri de munca si iesire produselor de pe linie are loc la intervale egale cu marimea tactului de productie.

f)deplasarea produselor de la un loc de munca la altul cu ajutotrul unor mijloace de transport adecvate cu deplasare continua si care functioneaza dupa caz mecanizat, automatizat sau compiuterizat.

g)executarea unui anumit produs sau a unor grupe de produse asemanatoare d.p.d.v. constructiv, tehnologic etc.

Elementele de calcul ale unei linii de productie

1) T-tact  T=(td x 60)/Pp, td - timpul disponibil al liniei

Pp - productia planificata(Q)

2) R-Ritmul R=1/T

Ritmul - exprima cantitatea de produse efectuate in unitatea de timp.

- se masoara in produse/min

3) Nlm - nr de loc de munca

Nlmi=ti/T (utilaje)

Nlmt=∑Nlmi

4) Nr.muncitori se det. in functie de norma de servire

5) L=d x Nlmt,  (m) d - distanta dintre 2 loc de munca invecinate

L - lungimea liniei de prod.

6) Viteza de deplasare a mijloacelor de transport

V=d/T, (m/min)

Pregatirea Productiei

Def.:reprezinta ansamblul masurilor de creeare si asimilare in fabricatie a unor noi produse, modernizarea celor aflate deja in fabricatie si deutilizarea acelor mai perfectionate tehnologii si mat. de organizare in productie.

Obiectele activitatii

1. asigurarea fabricatiei noilor produse si modernizarea celor existente la nivelul cerintelor din ce in ce mai diversificate ala consumatorilor.

2.asigurarea celor mai bune conditii de desfasurare a activitatilor de pregatire a fabricatiei pentru noile produse si de asimilare a celor mai perfectionate tehnologii.

3.realizarea la min. posibil al duratei de prgatire a prod. si realizarea acesteia cu cele mai mici costuri.

Asimilarea in fabricatie a noilor produse se poate realiza astfel:

1. dupa conceptie proprie-prin valorificarea posibilitatii proprii de caracterizare si proiectare a noilor prod.

2. pe baza unei licente de fabricatie - prin achizitionarea de documentatie tehnica de la alte firme cu profil similar din tara si strainatate.

3. dupa un model de referinta-fiind un produs ce se considera ca punct de plecare in activitatea de proiectare a noilor produse.

Cuprinde 2 etape:

1.Pregatirea tehnica

2.Pregatirea material-organizatorica

1. Pregatirea tehnica

Cuprinde:

a)proiectarea productiei

b)pregatirea tehnologiei

c)executarea,incarcarea si omologarea profilului si a seriei

a) Proiectarea productiei

-consta in determinarea formei, a dimensiunilor si a caracteristicilor calitative ale produselor ce urmeaza a fi asimilate in fabricatie;

-cuprinde urmatoarele faze:

1.elaborarea formei de proiectare si a studiuluitehnico-economic

2.elaborarea programului tehnologic

3.elaborarea desenelor de executie

1.Elaborarea formei de proiectare si studiului tehnico-ec.

Forma de proiectare cuprinde date referitoare la :denumirea produsului,destinatia,conditii de utilizare ,caracteristici constructive si de calitate,parametri de exploatare,calitatea in care se va produce etc.

Studiul cuprinde date referitoare la:

- cresterea pe piata interna si externa a noului produs

- necesarul de resurse materiale

- posibilitati tehnice de fabricare

- caracteristicile noului produs comparativ cu cele ale produselor similare existente deja pe piata

- oportunitati,urgenta si rentabilitatea asimilarii noului produs

2.Elaborarea programului tehnologic

Cuprinde:

- introducerea calculelor necesare dimensionarii noului produssi stabilirea formelor geometrice ale pieselor componente.

- alegerea materialelor din care va fi prelucrat noul produs

- efectuarea calculelor tehnico-economice justificativ pentru solutia constructiva aleasa.

3. Elaborarea desenelor de executie

Cuprinde:

- prezentarea detaliata a elementelor de ordin constructiv pentru fiecare piesa componenta a noului produs si avandu-se in vedere elaborarea tehnologiilor de fabricatie.

- proiectarea noilor produse trebuie sa rezolve urmatoarele probleme:

- diversificarea gamei sortimentale a produselor

- redistribuirea costului in paralel cu imbunatatirea calitatii produsului nou comparativ cu cu produsele similare mai vechi.

- prelungirea duratei de justificare a noului produs si redimensionarea cheltuielilor de intretinere si recupereare.

b) Pregatirea tehnologiei

are loc elaborarea tehnologiei de fabricatiei a noilor produse

- tehnologiile de fabricare se refera la ansamblul de prelucrare a materiilor prime

- etapa de pregatire tehnologica trebuie sa rezolve urmatoarele probleme:

- procesele tehnologice nou elaborate sa aibe un nivel ridicat de mecanizare,automatizare si computerizare

- sa asigure fabricarea produselor printr-un consum rational de materiale si materii prime

- sa asigure fabricarea unor produse de calificare superioara si la costuri cat mai reduse.

- activitatile componente ale pregatirii tehnologice:

- elaborarea proceselor tehnologice pe faze de operatii

- alegerea utilajelor de stabilire a regimurilor de munca

- stabilirea echipamentelor tehnologice

- elaborarea normelor de timp de munca la normele de consum de materii prime.materiale,combustibil la energie.

- proiectarea tehnologica necesara CTC-ului

- se parcurg succesiv.

Metode de alegere a variantei tehnologice optime

Alegerea variantei optime se face in urma unei analize economice pe baza unui sistem de indicatori ce cuprinde:

a)indicatori de expresie

b)indicatori valorici de consum

a) Indicatori de expresie

1.Normele de consum de materii prime,materiale,combustibil si energie.

2.felul,cantitatea,complexitatea si valoarea noului utilaj si a echipamentului tehnologic necesar

3.valoarea de munca necesara

4.complexitatea proceselor de productie necesara

b) Indicatori valorici de consum

1.costul tehnologic unitar

2.costul tehnologic total

Costul tehnologic - o notiune conventionala ce consta in suma cheltuielilor ce depind de o anumita variabila tehnologica.

- cuprinde:cheltuieli cu materii prime si materiale,cu combustibil si energia,cu salarii si contributii pentru personalul direct productiv,de exploatare a activerlor,cu amortizarea.

- cheltuielile ce compun costul tehnologic se impart in 2 mari grupe:

a) cheltuieli variabile ce isi modifica valoarea in mod direct proportional cu cantitatea de productie fabricata

b) cheltuieli conventionale constante ce nu isi modifica valoarea proportional cu shimbarea val de productie

c)E xecutarea,Incarcarea si Omologarea prototipului si a seriei 0

In cadrul acestei etape se verifica daca noul produs corespunde documentatiei elaborate in vederea asimilarii acesteia.

Prototipul-reprezinta unul sau mai multe exemple din noul produs executate in vederea supunerii la incercari sau probe pentru a se constata daca au fost respectati parametri si indicatori tehnologici proiectati.

Omologarea-reprezinta activitatea de confirmare pe baza de incercari si probe a faptului ca produsul corespunde cu cel proiectat.

Omologarea poate fi de 2 feluri:

1.Omologare preliminara sau de prototip - Verifica daca noul produs corespunde documentatiei pe baza caruia a fost intocmit,daca are nivelul prestabilit de calitate,daca alegerea materialelor din reteta de fabricatie are justificare tehnico-economica.

Pe baza rezultatelor omologarii preliminare se trece la executia seriei 0.

Executia seriei 0 si omologarea finala au ca scop verificarea mentinerii performantelor produselor si obtinerea unor informatii referitoare la parametri de ani-duranta(de rezistenta)si de fiabilitate.

2.Omologare finala sau de serie - Cuprinde activitatile de verificare a urmatoarelor aspect:

- daca operatiile tehnologice efectuate pentru seria 0 au fost executate pe locurile de munca unde urmeaza sa se desfasoare procesul de productie;

- daca au fost respectate toate etapele de desfasurare ale omologarii preliminare.

- daca a fost respecata documentatia tehnologica

- daca tehnologia de fabricatie cuprinde si operatiile de control si calitate

2. Pregatirea material organizatorica

In cadrul acestei etape se urmareste crearea conditiilor de ordin material si organizatoric pentru fabricarea noilor produse fiind necesar sa se rezolve urmatoarele probleme concrete:

a)determinarea necesarului de materii prime,materiale,combustibil,energie pentru realizarea procesului de productie a noilor produse.



b)comandarea la timp.la furnizori interni si externi, a uilajelor si echpamentelor necasare.

c)modernizarea utilajelor existente

d)asigurarea resurselor umane specializate

e)restructurarea fluxurilor tehnologice la termenele stabilite fara a perturba fluxurile celorlalte produse.

CAPACITATEA DE PRODUCTIE

Capacitatea de productie-productia maxima ce poate fi obtinuta intr-o perioada data,intr-o anumita calitate si structura sortimentala in conditiile folosirii intensive si extensive a mijloacelor de productie si a celui mai eficient regim de lucru al acestora.

Factori de influenta asupra Capacitatii de Productie sunt:

1.numarul de utilaje existente in firma si marime suprafetelor de productie;

2.normele tehnice de utilizazare a utilajelor de productie si a suprafaetelor de productie care pot fi:

-norme de utilizare intensiva-reprezentand productia care se poate obtine intr-o unitate de timp pe unitaatea caracteristica dimensionala a utilajului sau a suprafetei de productie:

-normele de utilizare extensiva-reprezinta timpul de functionare a utilajelor,sau timpul de utilizare a suprafetelor de productie;

3.Sortimentul productiei influenteaza marimea capacitatii de productie prin faptul ca diferite produse avand norme de timp diverse determina marimi diferite ale capacitatii de productie si un grad diferit de utilizare a acestuia.

Sortimentul care asigura cea mai buna utilizare a capacitatii de productie se numeste sortiment optim.

Determinarea capacitatii de productie la nivel de firma presupune determinarea acestei capacitati la nivel de loc de munca,sector,atelier si sectie de productie.

Din punct de vedere matodologic exista 2 tipuri de firma de productie delimiate in raport cu modul de calcul al capacitatii de productie.

1.Firme in care produsul se obtine in urma prelucrarii materiilor prime si a materialelor pe un singur utilaj sau instalatie.

2.Firme la care produsul se obtine in urma unor prelucrari succesive la mai multe masini,utilaje sau instalati.

Pentru primul tip de firme capacitatea de productie a firmei se determina prin insumarea capacitatii de productie a tuturor subunitatilor componente(sectii sau ateliere)

Pentru intreprinderile din a doua catergorie capacitatea de productie la nivel de intreprindere se obtine prin luarea in consideratie a capacitatii verigii conducatoare.

Veriga conducatoare este o sectie sau un atelier ales in functie de urmatoarele criterii:

1.poate fi veriga conducatoare subunutatea de productie cu ponderea cea mai mare in manopera firmei.

2.poata fi veriga conducatoare cu poderea cea mai mare in valoarea totala a mijloacelor de prod. a firmei.

Calculul cap. de productie incepe cu calculul acestei capacitati la nivelul grupelor de utilaje sau instalatii fiind necesar sa se determine mai intai timpul disponibil de functionare a utilajelor sau instalatiilor si norma de productie a utilajelor pe unitatea de timp sau norma de timp a produselor fabricate.

Fundamentarea marimii capacitatii de productie se face in mod diferit,utilajele fiind de 2 tipuri:

1.utilaje cu specializare pe produs care se caracterizeaza prin faptul ca asigura prelucrarea integrala a unui anumit produs.

2.utilaje cu specializare tehnologica caracterizata prin faptul ca se realizaza o gama larga de tipuri de produse pentru care executa o singura operatie sau un numar redus de operatii tehnologice.

Fundamentare marimii Capacitatii de productie la

utilajele cu specializare pe produs

Calculul capacitatii de productie la aceasta categorie de utilaje se efectueaza in mod diferit dupa cum utilajele:-elaboreaza sarje

-permit stabilirea unei norme de utilizare intensiva

-permit stabilirea unei norme de timp pe produs sau a unei norme de productie in unitatea de timp.

1.Utilajele care lucreaza in sarje.

Cp=Gmp x kp x Td/ds , Gmp-greutatea materiei prime introduse in instalatie la o singura

Incarcare

kp-coeficientul de transformare din materie prima in prod finit

Td-timpul disponibil al instalatiei

Ds-durata de instalare a unei sarje

2. Pentru utilajele pentru care se poate stabili o norma de utilizare intensiva.

Cp=k x I x Td ,k-caracteristica dimensionala a utilajului

I-norma de utilizare intensiva

Td-timpul disponibil al utilajului

3.Pentru utilajele la care se cunosc normele de timp sau produs.

Cp=Td x np  ,np-norma de produs obtinute in unitatea de timp

Cp=Td/nt  ,nt-timpl in care se obtine o unitate de produs

Np=1/nt

Fundamentarea marimii Capacitatii de productie la

utilajele cu specializare tehnologica

Capacitatea de productie a acestor utilaje se determina in mod diferit dupa cum va fi luata in consideratie marimea normelor de timp,sau de productie,sau productia realizata intr-o perioada precedenta consideratya de baza.

Daca fundamentarea marimii capacitatii de prodctie se face in functie de normele de timp sau de productie se vor transforma produsele reale in produse reprezentative ulterior calculandu-se cap.de productie a utilajului ca si cum ar fi specializat in prelucrarea produsului reprezentativ.

Determinarea capacitatii de productie se face in mai multe etape care se regasesc in coloanele tabelului urmator:

Den Prod

Cant. de

Fabricat (buc)

Norma de timp a prod. (ore)

Norma de timp a prod. repr.

(ore)

Coef.  de echivalenta

Transformarea Prod. reale in prod repr.

Structura prod. Repr.

Cp. De prod In prod Repr

Repartitia pe structura

a Cp.

Cp in prod reala

5=4 x 1

8=7x6

9=8x4

A

QA

ntA

ntA

ntA /ntA

QA

(QA/∑QA) x100

CpA(A)

CpA

B

QB

ntB

ntB/ntA

QA(B)



(QA(B)/∑QA)x100

CpA(B)

CpB

C

QC

ntC

ntC/ntA

QA(C)

(QA(C)/∑QA)x100

CpA(C)

CpC

Total

∑QA

Cpr

Produsul reprezentativ poate fi,fie produsul care are cea mai mare norma de timp,fie produsul care se fabrica in cantitatea ce mai mare.

Fundamentarea Capacitatii de productie in

functie de marimea suprafetelor de productie

Cp=S x I x Td, S-marimea suprafetei de productie

I-norma de utilizare

, Pv-productia perioadei de varf dintr-un an de referinta

Cs-coeficientul de schimburi din perioada de var

H-nr orelor lucratoare dintr-un schimb in perioada de varf

S-suprafata verigii de productie pentru care se face calculul.

-considerandu-se schimb de baza, schimbul cu cel mai mare numar de muncitori;

Gradul de utilizare a cap. de productie

Acest indicator se determina :

P-productia planificata

Cp-capacitatea de productie

Impreuna cu indicatorul Gu, se determina si indicatori:

-productia posibila-volumul maxim de productie care poate fi realizat de veriga de productie cu capacitatea cea mai mica

-deficitul de capacitate-reprezinta diferenta dintre capacitatea de productie a verigii conducatoare si capacitatea de productie a unei verigi det.cu capacitate mai mica decat cea a verigii conducatoare.

Pp=Cp-D, Pp-productia posibila

D-deficitul de capital

Corelatia dintre capacitatea de productie,productia posibila si cea planificata,ce urmeaza a fi realizata, este urmatoarea:

Managementul resurselor materiale,

concept,activitati specifice,importanta

Def: Resursele materiale definesc materiile prime ,materiale, combustibile,energia,piesele de schimb,echipamentele,produsele intermediare,necesare pt buna desfasurare cat si indeplinirea obiectivelor firmei.

Clasificarea resurselor materiale:

1.Dupa natura resursei,se disting urmatoarele tipuri:

-materiale

-feroase

-neferoase

-din lemn

-mase plastice

-produse chimice

-combustibil

-materiale textile etc

2-Dupa importanta pentru activitatea ec a firmei, resuesele materiale pot fi:

-vitale

-de importanta mare

-de importanta medie

-de importanta mica

3.Dupa rolul pe care il au in realizarea prod

-materiale pt productia de baza

-matreriale de servire

-materiale pt productia auxiliara

4.Dupa forma de aprovizionare

-materiale care se aprovizioneaza direct de la prod.

-materiale care se aprovizioneaza prin firme intermediare

5.Dupa sursa de provenienta mat pot fi:

-din tara

-din import

6.Dupa posibilitatea de substituire materialele pot fi:

-substituite partial sau integral

-nesubstituite

7.Dupa gradul de prelucrare dinstingem:

-materii prime

-semifabricate

-prod. Finit

8.Dupa gradul de certitudine in asigurarea de pe piata delimitam:

-resurse mat cu grad de certitudine mare in asigurare

-resurse mat cu grad de certitudine medie

-resurse mat cu grad de certitudine redus

Managementul resurselor Materiale(MRM)

Se circumscrie functiunii comerciale a firmei care incorporeaza ansamblul produselor de cunoastere a cererii si ofertei pietii de procurare nemijlocita a materiilor prime materialelor echipamentelor de productie etc, necesare desfasurarii activitatii de productie si de vanzare a produselor semifabricatilor.

Functiunea comerciala include 3 activitati:

1.Activitatea de aprovizionare prin care se asigura procurarea factorilor materiali de productie necesari realizarii obiectivelor firmei.

2.Activitatea de vanzare prin care se asigura nemijlocit trecerea produselor si serv din sfera productiei in sfera circulatie.

3.Activitatea de MK prin care se asigura stiudiul pietei, cunoasterea necesitatilor si comportamentului consumatorilor in vederea stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si de crestere a vanzarilor si a satisfacerii cerintelor acestora.

Def MRM- activitatea prin care se asigura elementele necesare in domeniul productive al organizatiilor etc in volumul si structura impuse de realizarea obiectivelor generale ale firmelor in cond de performanta.

Rolul managerului de RM in procesul de productie este de a asigura un echilibru intre necesitatile si disponibilul de resurse materiale.In acest sens obiectivul act de Mg al Res Mat se concretizeaza in asigurarea completa si complexa a resurselor mat necesare corespunzatoare din punct de vedere al tipo-dimensiunilor si al calitatii in volumul necesar la locul si termenele cerute si costuri minime.

Activitati specifice MRM! ! !(pt examen)

1.Stabilirea resurselor materiale si energetice necesare desfasurarii activitatii din cadrul org (timp, volum structura)

2.Fundamentarea planului si a programelor de aporvizionare

3.Dimensionarea consumurilor materiale si energetice a stocurilor, a cont de comandat si stabilirea mom calendaristice de emitere a comenzilor de aprovizionare.

4.Elaborarea bilanturilor materiale si energetice in scopul evidentierii modului de folosire a resurselor

5.Selectarea resurselor materiale adecvate cererilor de consum cu cele mai avantajoase conditii de livrare si alegerea furnizorilor cu cea mai avantajoasa oferta si care asigura certitudinea in livrarile viitoare.

6.Urmarirea in controlul derularii contractelor de aprovizionare si realizarea de analize periodice cu privire la stadiul asigurarii bazei mat si tehnice a firmei

7.Organizarea operatiilor de primire-receptie a materialelor primate de la furnizori amenajarea si dotarea cu mijloace tehnice a spatiilor speciale de descarcare, pastrare si conservare corespunzatoare a resurselor materiale si asigurarea evidenta intrarilor si a consumului de mat.

8.Organizarea sistemului de servire ritmica cu resurse mat a unitatilor de productie comform cerintelor rezultate din realizarea programelor de fabricatie.

9.Organizarea unui system informational care sa permita evidentierea in orice moment a starii procesului de aprovizionare materiala.

Importanta activitatilor din sfera MRM

1.Activand ca factor de cumparare pe piata din amonte a firmei subsistemul de MRM asigura culegerea de informatii cu privire la evolutia cererii si a ofertei de produse,evolutia concurentei,evolutia preturilor ,noile conditii de furnizare ce det atragerea cliertilor sau influenteaza cumpararea , noile tipuri de resurse materiale pe piata ,noile standarde de calitate etc.

2.Prin intermediul strategiilor specifice ,strategii care isi transmit efectul asupra obiectivelor formlate in cadrul strategiei de dezvoltare a firmei , subsistemul de aprovizionare materiala participa la elaborarea strategiei generale asigurand totodata creditilitatea org si consolidarea unei imagini favorabile acesteia.

3.Realizarea acestor activitati constituie un factor important in obtinerea avantajului completiv in special prin reducerea costurilor astfel.

Ponderea resurselor materiale in costul total al prod variaza intre 50-80% in functie de specificul activitatii,desfasurarea activitatilor de aprovizionare la un nivel corespunzator permitand reducerea cosurilor cu 5-10%.

Deasemenea reducerea cheltuielilor de aprovizionare ,transport pot conduce la reducerea costurilor de productie dat fiind ca ponderea acestor cheltuieli in valoarea stocurilor este cuprinsa intre 20-35%.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate