Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Legaturile conexe si intensitatea manifestarii functiilor managementului


Legaturile conexe si intensitatea manifestarii functiilor managementului


Legaturile conexe si intensitatea manifestarii functiilor managementului

In procesul de management functiile se gasesc intr-o stransa interdependenta si interactiune, subaprecierea sau restrangerea formei de manifestare a uneia sau a alteia va influenta negativ intreaga activitate desfasurata in unitate.

In analiza modului de manifestare a functiilor managementului, punctul de plecare trebuie sa fie caracteristicile generale ale acestora, care se refera la: caracterul dublu de reflectare al managementului, ca stiinta si arta; au caracter general, pentru ca se manifesta la orice nivel al managementului si in orice unitate economica; ponderea lor in activitatea unui manager difera in functie de esalonul in care se afla si de specificul de activitate al unitatii; functiile managementului sunt interdependente, nu se pot manifesta fiecare in stare pura, fapt ce le confera caracterul de sistem.



Tratarea separata a functiilor managementului in paragraful anterior a urmarit doua elemente esentiale. Primul se refera la usurarea procesului de cunoastere a formei specifice, a modalitatilor de transpunere in practica. Cel de-al doilea element se refera la evidentierea gradului de complexitate a procesului de management. In practica manageriala aceste functii se

manifesta in plenitudinea interdependentelor dintre ele, asigurand procesului de conducere un caracter unitar.

Frecventa exercitarii functiilor in activitatea managerilor difera de pozitia ocupata de prsoana in sistemul de management al unitatii economice. Daca functia de previziune si coordonare ocupa ponderea cea mai insemnata din timpul de lucru al managerilor din esalonul superior, iar functia de organizare si control detin o pondere mai mica, la esalonul inferior preponderente sunt functiile de organizare si control. Acest fenomen este firesc pentru ca intregul sistem de prognoze, planuri si programe ce privesc unitatea economica in ansamblul ei, se elaboreaza de esalonul superior al managementului. Esalonul inferior (sefi birou sau echipa) elaboreaza programe numai in sfera lor de activitate, mai limitata.

Coordonarea activitatilor intre componentele sistemului - unitatea economica- se realizeaza de managerii din esalonul superior.

O buna parte din componentele functiei de organizare se manifesta aproape zilnic si este normal sa se exercite de catre persoanele aflate in esalonul inferior al sistemului de management. Aceasta nu inseamna ca la nivelul esalonului superior nu se exercita aceasta functie, dimpotriva, intregul set de probleme organizationale ce privesc unitatea in ansamblul sa, se rezolva la acest nivel ierarhic. O situatie asemanatoare o prezinta si functia de control care se manifesta mai frecvent la esalonul inferior al sistemului de management, unde se realizeaza un control total, dar nu trebuie minimalizata importanta controlului, desi partial, efectuata de catre managerii aflati spre varful piramidei ierarhice.

Activitatea de antrenare trebuie sa se desfasoare constant, la toate nivelurile ierarhice.

Particularitatile desfasurarii proceselor economice din diferite unitati economice imprima anumite caracteristici specifice a modului de manifestare in timp, a functiilor managementului. Daca avem in vedere de exemplu, specificul activitatilor din agricultura situatia poate fi prezentata astfel:

Functia de previziune, are o evolutie ciclica cu amplitudini maxime in perioadele ce preced inceputul unui ciclu de activitati. Este cunoscut faptul ca un numar mare de culturi se seamana toamna, inainte de incheierea anului curent. Aceasta inseamna ca inceputul activitatilor de fundamentare a planului pentru anul viitor incepe din prima parte a celei de-a doua jumatati a anului curent, cand se prefigureaza structura culturilor, amplasarea lor in teritoriu si in cadrul asolamentului, nivelul si structura factorilor de productie, urmand ca spre sfarsitul perioadei activitatea de previziune sa se extinda si asupra celorlalte activitati din unitatea agricola, elaborandu-se planul anual al unitatii. In sectorul de cresterea animalelor si in cel de prelucrare industriala a produselor agricole, manifestarea functiei de previziune se aseamana cu evolutia acesteia, in unitatile industriale. De precizat faptul ca, dupa elaborarea planului, in primele trei patru luni ale anului timpul afectat exercitarii functiei de previziune este foarte redus, se limiteaza doar la activitatea din zootehnie si sere. In cultura mare, in timpul anului, se mai inregistreaza cresteri a timpului de lucru a unui manager afectat exercitarii acestei functii si anume, in perioada premergatoare inceperii diferitelor campanii agricole.

Functia de organizare are o evolutie in timp, asemanatoare functiei de previziune, cu unele deosebiri referitoare la: intensitatea maxima a organizarii urmeaza intensitatii maxime a previziunii, pentru ca organizarea, prin rolul pe care-l are urmareste infaptuirea obiectivelor rezultate in urma exercitarii functiei de previziune; caracteristica functiei de organizare este faptul ca intensitatea ei se mentine la un nivel ridicat pe intregul parcurs al anului; amplitudinea variatiei intensitatii functiei de organizare este mai mica decat a functiei de previziune.



Functia de coordonare are o evolutie ciclica diferita fata de cele doua prezentate mai sus. In perioada in care activitatea managerilor este indreptata spre elaborarea planurilor, organizarea productiei si a muncii, acestia afecteaza un timp mai redus exercitarii functiei de coordonare. Dupa definitivarea planului sau programelor si finalizarea activitatilor de organizare, coordonarea ocupa un rol esential. Armonizarea activitatilor din subdiviziunile organizatorice cu cea de ansamblu a unitatii agricole nu este un lucru simplu. Prin continutul si rolul pe care-l are aceasta functie poate sa potenteze sau sa reduca efectele muncii depuse in activitatea de previziune si organizare.

Functia de antrenare, avand ca suport o motivatie complexa, este necesara sa se mentina la un nivel cat mai ridicat pe intreaga perioada de referinta. Manifestarea acestei functii presupune participarea activa a intregului personal la elaborarea si definitivarea obiectivelor generale si derivate, in faza de previziune, iar ulterior, initierea de actiuni simaterializarea acestora in obtinerea de performante superioare la fiecare loc de munca. Intensitatea cea mai mare se remarca la sfarsitul campaniilor de recoltare a produselor agricole cand se acorda premieri in bani sau natura si dupa finele anului cand are loc lichidarea tuturor formelor motivationale practicate de unitate. In aceeasi perioada are loc si sanctionarea celor care nu si-au realizat sarcinile de serviciu.

Functia de control-evaluare se caracterizeaza prin intensitate relativ ridicata pe intreaga perioada a unui ciclu de activitate, fenomen firesc, daca avem in vedere semnificatia actului de control, in initierea de actiuni, corectatrea anumitor abateri cand acestea apar. Se inregistreaza totusi o activitate mai intensa inaintea declansarii realizarii noilor obiective, cu scopul ca managerul sa se convinga daca cei implicati in realizarea lor   (obiectivelor) au inteles care sunt atributiile care le revin, daca factorii de productie sunt asigurati in totalitatea lor, daca intregul personal este convins de importanta si avantajele oferite de noua actiune. O importanta sporita se remarca si la sfarsitul ciclului cand se intrezaresc rezultatele posibile de obtinut si se culeg informatiile necesare reluarii ciclului de management.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate