Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Gestiunea financiara a intreprinderii -proiect


Gestiunea financiara a intreprinderii -proiect




Gestiunea financiara a intreprinderii

-proiect-




I.Prezentarea intreprinderii

Societatea care constiutie obiect de analiza a acestui proiect se numeste S.C. VAELSORI.PROD.COM, aceasta fiind o microintreprindere care practica comertul cu amanuntul in standuri si piete.

Conceptul de microintreprindere

' Categoria Intreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii (IMM) este formata din intreprinderi care angajeaza mai putin de 250 de persoane si care au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 de milioane de euro si/ sau detin active totale de pana la 43 de milioane de euro'

Intreprinderile micro, mici si mijlocii (IMM) joaca un rol esential in economia europeana. Ele reprezinta o sursa de abilitati antreprenoriale, inovare si creare de locuri de munca. In Uniunea Europeana extinsa la 25 de tari, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigura in jur de 75 de milioane de locuri de munca si reprezinta 99% din toate intreprinderile.

Totusi, ele sunt adeseori confruntate cu imperfectiunile pietei. IMM-urile au de multe ori dificultati in obtinerea de capital sau credite, mai ales in faza de start-up. Resursele lor limitate pot de asemenea sa reduca accesul la noi tehnologii sau inovare.

Evolutia de ansamblu a economiei mondiale, scoate in evidenta ca, peste tot in lume, comertul, in general, si comertul cu amanuntul, in special, a devenit, in mod progresiv, un sector economic foarte dinamic, aparatul comercial cunoscand profunde mutatii pe toate planurile: metode de vanzare, forme de distributie, repartitie geografica a managementului intreprinderilor. De asemenea, se constata ca respectiva activitate – comertul cu amanuntul – ca ultima veriga a lantului care duce pe producator spre consumatori, este foarte sensibil si vulnerabil la evolutia mediului ambiant, dovedind insa o mare capacitate de a se adapta la noile conditii

Comertul cu amanuntul

Aceasta sectiune, cea a comertului cu amanuntul prin satnduri si piete, include vanzarea cu ridicata si cu amanuntul (vanzare fara transformare) a oricarui tip de marfuri, si prestarea serviciilor auxiliare vanzarii marfurilor. Vanzarea in vrac si cu amanuntul sunt etapele finale ale distribuirii marfurilor

In cadrul circuitului comercial al produselor, un rol important revine comertului cu amanuntul, ca veriga intermediara in fluxul relatiilor producator – consumator. Cunoasterea multiplelor aspecte pe care le ridica ansamblul proceselor ce dau profilul acestei activitati, ofera atat orientarea , cat si instrumentul de actiune de care au nevoie intreprinderile din domeniul circulatiei marfurilor.

Comertul cu amanuntul reprezinta o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, in cantitati mici si in stare de a fi intrebuintate.

II .Analiza pe baza bilantului

Bilantul contabil si anexele sale raspund multiplelor exigente de ordin juridic, contabil si fiscal, fiind stabilite pe baza reglementarilor legale. Intre datele furnizate de bilantul contabil si realitatea economico-financiara a intreprinderii analizate pot sa apara diferente. Din acest motiv, majoritatea analistilor financiari considera ca se impune operarea cu un asa zis “bilant suport al analizei”. Prin valoarea teoretica si utilitate practica se disting: bilantul patrimonial si bilantul functional.

Unele aspecte privind volumul si structura activelor si pasivelor sau asigurarea surselor de finantare a activitatii pot fi investigate si pe baza bilantului contabil intocmit conform reglementarilor legislatiei in vigoare. In legatura cu analiza situatiei financiare pe baza bilantului contabil, exista insa 2 teorii fundamentale:

Teoria bilantului patrimonial( financiar), care are la baza analizalichiditate-exigibilitate, numita in practica tarilor occidentale, analiza patrimoniala; aceasta analiza pune in evidenta riscul de insolvabilitate al intreprinderii, adica incapacitatea firmei de a-si onora angajam,entele asumate fata de terti.

Teoria bilantului functonal, conform careia intreprinderea reprezinta o entitate economica si financiara asigurand realizarea anumitor functii cum ar fi de productie, functia de investire si dezinvestire, precum si functia de finantare.

Bilantul patrimonial ( financiar )

Bilantul patrimonial prezinta o deosebita importanta pentru actionari (care sunt interesati sa cunoasca valoarea averii lor) si creditori (pentru care patrimoniul reprezinta o garansie pentru realizarea drepturilor lor).Acest tip de bilant se obtine in urma regruparii posturilor de activ si de pasiv dupa criteriile de lichiditate si exigibilitate.

Corectii referitoare la activul bilantului:

a)     Activul imobilizat se diminueaza cu valoarea activelor imobilizate fictive sau nonvalori (cheltuieli de constituire,de repartizat asupra exercitiilor financiare viitoare,primele pentru rambursarea obligatiunilor,debitorii din capitalul subscris si nevarsat,diferentele de conversie activ,etc.),lemente care din punct de vedere al lichiditatii nu au nici o valoare deoarece nu dau nastere unui flux de numerar. De asemenea, activul imobilizat se majoreza cu partea activelor circulante cu termen de lichiditate > 1 an.

b)     Activul circulant se diminueaza cu valoare activelor circulante avand termen de lichiditate >1 an si se majoreaza cu valoarea imobilizarilor financiare cu termen de lichiditate < 1an.

Corectii referitoare la pasivul bilantului

a)     Capitalurile permanente se diminueza cu valoarea activelor fictive (cheltuielile de constituire, debitorii din capitalul subscris si nevarsat, cheltuielile de repartizat asupra exercitiilor financiare viitoare si diferentele de conversie activ, se scad din capitalurile proprii, iar primele privind rambursarea obligatiunilor se scad din imprumuturile si datoriile asimilate pe termen mediu si lung) si cu dividendele de plata; de asemenea, acestea se majoreza cu veniturile inregistrate in avans (apartinand grupei “Conturi de regularizare si asimilate –Pasiv” din bilantul contabil) cu termen de exigibilitate > 1 an si cu diferentele de conversie pasiv, acestea fiind considerate profit potential;

b)     Datoriile cu scadenta < 1 an includ obligatiile nefinanciare si financiare (creditelor bancare curente).Acestea se majoreaza cu provizioanel pentru riscuri si cheltuieli, cu termen de exigibilitate < 1 an , dividende de plata, veniturile constatate in avans (din grupa “Conturi de regularizare si asimilate- Pasiv” din bilantul contabil), avand termen de exigibilitate < 1 an, precum si cu datoria fiscla latenta, aferenta subventiilor pentru investitii, provizioanelor reglementate si provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, precum si altor elemente de capitaluri proprii.

Bilantul financiar (patrimonial)

NEVOI=ACTIV

RESURSE=PASIV

ACTIV IMOBILIYAT NET(> 1 an )

-imobilizari necorporale

-imobilizari corporale

-imobilizari financiare > 1 an

-creante > 1 an

CAPITALURI PERMANENTE

-capital social

-reserve

-subventii

-rezultat nerepartizat

-provizioane > 1 an

-datorii pe termen mediu si lung

( > 1 an)

ACTIV CIRCULANT ( < 1 an )

-stocuri

-creante clienti < 1 an

-disponibilitati

-imobilizari financiare < 1 an

DATORII PE TERMEN SCURT

(< 1 an)

-financiare ( credite bancare curente)

-nefinanciare

-Provizioane < 1 an

Bilant financiar

[mii lei]

[mii lei]

[mii lei]

[mii lei]

ACTIV

PASIV

1.Mijloace cu durata de exploatare mai mare ce 1 an

1.Resuse cu scandenta peste 1 an

Imobilizari necorporale

Capitaluri proprii

Imobilizari corporale

Capital subscris varsat

Constructii

Diferente din reevaluare

Echipamente tehnice

Rezerve

Mijloace de transport

Rezultatului exercitiului

Alte mijloace fixe

Profit

Imobilizari corporale in curs

Pierdere

Imobilizari financiare

Repartizarea profitului

Active imobilizate total

rezultatul reprortat

2.Mijloace cu durata de exploatare mai mica de 1 an

Total capitaluri proprii

Stocuri

Datorii

Marfuri

Decontari cu grupul si alte datorii

Ambalaje

Total datorii

Total stocuri

Total capitaluri permanente

Alte active circulante

2.Resurse cu scadenta pana intr-un 1 an

Furnizori debitori

Furnizori si conturi asimilate

Creante

Alte datorii

Total alte active circulante

Datorii cu personalul

Total mijloace cu durata mai mica de 1 an

Impozit pe profit

3.Trezorerie

TVA

Casa si conturi la banci

Alte datorii fata de stat

Creditori diversi

Total alte datorii

Total resurse cu scadenta pana intr-un 1 an





TOTAL ACTIV

TOTAL PASIV

Bilantul functional

Bilantul functional ofera o imagine asupra modului de functionare din punct de vedre economic a intreprinderii, evidentiind atatutilizarile cat si sursele corespunzatoare fiecarui ciclu, respectiv de investitii, de exploatare si cel de finantare si trezorerie.

Ciclul de investitii cuprinde achizitionarea de active imobilizate. Astfel, imobilizarile regrupate prin functia de investitie, constituie nevoi(alocari)stabile(aciclice), care sunt finantate in mod necesar din resursele durabile(aciclice) existente in pasivul bilantuluui. Activele circulante cat si resursele pentru finantarea lor sunt considerate ciclice deoarece recuperarea capitalurilor alocate si reinnoirea surselor se face dupa incheierea fiecarui ciclu de exploatare.

Ciclul de exploatare cuprinde fluxurile de aprovizionare, productie si distributie (vanzari)atat sub forma de fluxuri fizice cat si sub si financiare. Posturile de activ legate direct de operatiile ciclului de exploatare(stocuri,creante,clienti,cheltuieli de exploatare constatate in avans)constituie active circulante de exploatare,care in mod firesc trebuie finantate din datoriile de exploatare (datorii furnizorisi asimilate, venituri din exploatare constatate in avans).Celelalte posturi de activ si pasiv care reflecta operatiuni diverse sunt grupate in categoriile activ circulant in afara exploatarii.

Ciclul de finantare se refara la ansamblul operatiunilor dintre intreprindere si proprietarii de capital(actonarii si creditorii intreprinderii).Acesta regrupeza posturile de capital proprii si datorii financiare, indiferent de scadenta lor,iar provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt asimilate surselor proprii.Fluxul de finantare permite intreprinderii sa faca fata decalajului dintre lichiditatile de intrare si cele de iesire, porvocat de ciclul de exploatare.

Luand in considerare semnificatiile acestor 3 cicluri, functia de investitie este plasata in partea din stanga,nivelul de sus al bilantului;functia de finantare poate fi reprezentata in partea din dreapta,nivelul de sus al bilantului;functia de exploatare este pozitionata exclusiv in partea de jos a bilantului.

Principii care stau la baza intocmirii bilantului functional:

&  activele sunt luate in calcul la valoarea lor bruta,adica valoarea de intrare in patrimoniu,iar in pasiv se iau in considerare amortizarile(rulajul creditor al contului 681) si provizioanele;

&  imobilizarile inchiriate,detinute in leasing sau in locatie de gestiune sunt integrate in activ si corespunzator in pasiv,la “Imprumuturi si datorii asimilate” deoarece ele servesc ciclului de exploatare;

&  coceptul de activ fictiv nu mai este operational;

&  cheltuielile care privesc exercitiile financiare viitoare se asimileaza activelor imobilizate;

&  efectele scontate neajunse la scadenta, debitorii privind capitalul subscris si nevarsat, primele de conversie de activ si de pasiv se trateaza in acelasi mod ca si la eleborarea bilantului patrimonial;

&  amortizarea si provizioanele sunt incluse in pasivul bilantului functional ca surse aciclice(care raman la dispozitia firmei o perioada mai mare de un an).

Din perspectiva bilantului functional, realizarea echilibrului financiar al intreprinderii nu presupune doar existenta unui fond de rulment pozitiv,ci a unui fond de rulment acoperitor nevoilor de finantare ale ciclului de exploatare(stocuri+creante de exploatare-datorii de exploatare).

Rolul bilantului functional ina naliza financiara este nu numai de a permite aprecierea vulnerabilitatii structurii financiare a intreprinderii reflectata de evolutia trezoreriei nete, dar si de a exprima corelatia dintre structura financiara a firmei si natura activitatii sale.

Bilantul functional

NEVOI=ACTIV

SURSE=PASIV

NEVOI CICLICE (STABILE)

- Activ imobilizat (brut)

SURSE CICLICE (DURABILE)

capitaluri proprii

amortizari si provizioane

datorii financiare

NEVOI CICLICE

Activ circulant de exploatare (brut)

Activ circulant in afara exploatarii (brut)

Active de trezorerie

SURSE CICLICE

Datorii de exploatare

Datorii in afara exploatarii

Pasiv de trezorerie

Bilant functional

2004 [mii lei]

[mii lei]

[mii lei]

[mii lei]

ACTIV

PASIV

1.Mijloace stabile

1.Resuse durabile

Imobilizari necorporale

Fondurii proprii

Imobilizari corporale

Capital subscris varsat

Constructii

Diferente din reevaluare

Echipamente tehnice

Rezerve

Mijloace de transport

Rezultatului exercitiului

Alte mijloace fixe

Profit

Imobilizari corporale in curs

Pierdere

Imobilizari financiare

Repartizarea profitului

Total mijloace stabile

rezultatul reportat

2.Active circulante ale exploatarii

Alte fonduri

Stocuri

Amortizari

Marfuri

Total fonduri proprii

Ambalaje

Decontari cu grupul si alte deconturi

Total stocuri

2.Pasivul din exploatare

Alte active circulante

Furnizori si conturi asimilate

Furnizori debitori

Alte datorii

Creante

Datorii cu personalul si asigurari sociale

Total alte active circulante

TVA

Total active circulante ale exploatarii

Alte datorii fata de stat

3.Active circulante in afara exploatarii

Total alte datorii

Impozitul pe profit

Total pasive din exploatare

4.Active de trezorerie

3.Pasive din afara exploatarii

Casa si conturi la banci

Impozit pe profit

Creditori diversi



Total pasive din exploatare

4.Pasive totale

TOTAL ACTIV

TOTAL PASIV

Indicatorii echilibrului financiar

Fondul de rulment constituie una dintre notiunile cele mai vechi si mai banalizate ale anlizei financiare. Notiunea de fond de rulment a suscitat numeroase definitii. Fondul de rulment reprezinta marja de siguranta a intreprinderii, impusa de diferentele dintre sumele de incasat si sumele de platit, precum si de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante in lichiditati si durata medie in care datoriile pe termen scurt devin exigibile.

Existenta unui fond de rulment suficient de mare, mai ales in cazul firmelor cu activitate de productie, este determinata de faptul ca, in cazul datoriilor pe termen scurt probabilitatea de plata a acestora este de 100%, in timp ce pentru activele circulante probabilitatea de transformare in disponibilitati nu este intotdeauna de 100%, ca urmare a existentei unor stocuri fara miscare sau cu miscare lenta, precum si a unor creante incerte.

Fondul de rulment poate fi analizat pe baza bilantului patrimonial si a bilantului

functional.

a. Fondul de rulment brut (FRB) sau total sau economic. Aceasta notiune corespunde pur si simplu cuantumului 'valorilor de rulment', adica elementelor de activ circulant. Aceste elemente sunt susceptibile de a fi transformate in bani in mai putin de 1 an si vor suferi astfel o reinnoire, o rotatie. In aceste conditii, se poate scrie:

Fondul de rulment brut = Activ circulant

= Stocuri + Creante + Disponibilitati

FRB= 113524 ; FRB

Aceasta definitie a fondului de rulment nu prezinta prea mult interes, dar este cea mai apropiata de formularea sa arhaica 'fond de casa'.

b. Fondul de rulment net (FRN) sau permanent, prezinta un interes analitic si operational. Se determina:

Fondul de rulment net sau permanent

= Capitaluri permanente - Activ imobilizat net

= Activ circulant - Datorii pe termen scurt

FRN

FRN

In termeni strict descriptivi, aceasta notiune poate fi comentata pe doua nivele:

b.1. Daca se tine seama de elementele din partea de sus a bilantului, se prezinta ca un excedent de capitaluri permanente fata de active imobilizate nete, si in consecinta va putea fi afectat finantarii activelor circulante.

b.2. Daca se tine seama de elementele din partea de jos a bilantului, se prezinta ca un excedent al activelor circulante, cu lichiditatea mai mica de 1 an, fata de datoriile cu exigibilitatea sub 1 an.

Se observa ca aceasta notiune coincide aproximativ cu cea de 'fond de rulment net global' (FRNG), a carei variatie este pusa in evidenta prin 'Tabloul de Finantare'.

c. Fondul de rulment propriu, se defineste astfel:

Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii - Datoriile pe termen mijlociu si lung

Deci, astfel se masoara excedentul de capitaluri proprii afectat activelor durabile. Acest indicator permite aprecierea autonomiei de care da dovada intreprinderea din punct de vedere al finantarii activelor sale imobilizate (necorporale, corporale si/sau financiare).

d. Fondul de rulment extern, se prezinta astfel:

Fondul de rulment extern = Fondul de rulment net - Fondul de rulment propriu

= Datorii exigibile peste 1 an

Pe baza bilantului functional se determina indicatorul fond de rulment net global

(FRNG), astfel:

FRNG = Surse aciclice - Active aciclice

Fondul de rulment functional este partea din sursele aciclice destinata finantarii

activelor ciclice, in principal a celor aferente ciclului de exploatare.

2. Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta diferenta dintre nevoile temporare si sursele temporare, respectiv suma necesara finantarii decalajelor, care se produc in timp, intre fluxurile reale si fluxurile de trezorerie determinate, in principal, de activitatea de exploatare.

Pe baza datelor din bilantul patrimonial necesarul de fond de rulment se poate

determina astfel:

NFR = Active circulante, exclusiv - Datorii pe termen scurt, exclusiv

disponibilitati banesti  credite pe termen scurt

sau:

NFR = (Stocuri + Creante) - Obligatii pe termen scurt

NFR= (112093 + 96) – 53335 = 58834

NFR= (12522 + 12) – 6543 = 5991

Necesarul de fond de rulment reflecta, in esenta, activele circulante de natura stocurilor si creantelor nefinantate pe seama obligatiilor pe termen scurt (surselor atrase).

Obligatiile pe termen scurt de natura celor fata de furnizori, salariati, bugetul de stat etc., pana in momentul platii lor reprezinta o sursa atrasa de finantare a activelor circulante.

Pe baza bilantului functional necesarul de fond de rulment se determina astfel:

NFR = Alocari ciclice - Surse ciclice

Nevoia de fond de rulment se poate descompune in doua componente: necesarul de fond de rulment din exploatare si necesarul de fond de rulment din afara exploatarii.

NFR = NFRE + NFRAE

unde

NFRE = Active ciclice aferente exploatarii - Surse ciclice aferente exploatarii

NFRAE = Active ciclice din afara exploatarii - Surse ciclice din afara exploatarii

3. Trezoreria neta (Tn) este indicatorul care exprima corelatia dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, reflectand situatia financiara a firmei, atat pe termen mediu si lung, cat si pe termen scurt.

Trezoreria neta se poate calcula pe baza bilantului functional astfel:

TN = FRNG – NFR ,sau: Tn = Ta – Tp

TN

TN

in care:

- Ta reprezinta trezoreria de activ, respectiv soldurile debitoare ale conturilor de disponibilitati si plasamente;

- Tp - trezoreria de pasiv, respectiv soldurile creditoare ale conturilor de credite pe termen scurt.

Trezoreria neta pozitiva este un excedent monetar al exercitiului financiar, fiind obtinut ca urmare a unei activitati rentabile. In cazul in care necesarul de fond de rulment este constant, atunci trezoreria neta pozitiva este echivalentul profitului net, diminuat cu dividendele platite in cursul aceleiasi perioade, la care se aduna amortizarea.

Trezoreria neta negativa reflecta un deficit monetar la sfarsitul anului si care a fost acoperit pe seama creditelor pe termen scurt. In situatia in care necesarul de fond de rulment este constant, trezoreria neta negativa este efectul inregistrarii de pierderi. Atunci cand intreprinderea realizeaza produse rentabile, dispune de piata (de aprovizionare si de desfacere), dar inregistreaza o crestere a necesarului de fond de rulment, ca urmare a dezvoltarii activitatii, constatarea unei trezorerii nete negative nu semnifica o situatie economico-financiara nefavorabila, ci inregistrarea unui decalaj intre termenul mediu de transformare a stocurilor si creantelor in lichiditati si durata medie de onorare a obligatiilor pe termen scurt.

Concluzii:

FRN>0 -se constata un excedent de lichiditati potentiale pe termen scurt ( active circulante) fata de exigibilitatile potentiale pe termen scurt (datorii pe termen scurt).Caz favorabil in termeni de solvabilitate.

Corespunde situatiei in care FRN este suficient de mare pentru a asigura nu numai finantarea stabila a ciclului de exploatare, in acelasi timp si a unei trezorerii pozitive care sa permita detinerea de disponibilitati banesti sau efectuarea de plasamente.

T>0 FRN>NFR

T>0(1355 > 0 pentru anul 2004; 263 > 0 pentru anul 2005 ):

FR suficient :

Resurse suficiente : scaderea capitalului social, scaderea datoriilor pe termen lung.

Imobilizari insuficiente : achizitionare de active imobilizate

NFR<FRN(58834 < 60189 in anul 2004; 5991< 6254 in anul 2005 ):

cresterea poate fi controlata

nu sunt probleme de organizare a ciclului de exploatare

III. Analiza pe baza contului de profit si pierdere – Soldurile intermediare de gestiune

Contul de rezultate (profit si pierdere) transpune activitate aintreprinderii. Analiza formarii rezultatului constituie o etapa fundamentala a diagnosticului rentabilitatii. Trebuie facuta mai intai o anliza generala asupra portofoliului de activitasi ale intreprinderii. Aceasta analiza prealabila asupra modului in care intreprinderea isi desfasoara activitatea si asupra stategiei intreprinderii este indispensabila. In absenta sa diagnosticul fiananciar nu poate ajunge decat la constatarea superficiala a unui dezechilibru, fara a putea stabili care sunt cauzele reale.

Apoi diagnosticul trece la construirea unuitablou al soldurilor intermediare de gestiuene (TSIG).Acest tablou serveste ca suport pentru studierea nivelului evolutiei principalelor solduri si compararea lor cu cele ale altor intreprinderi. Informatiile din contul 'Profit si pierderi' oferit de catre contabilitatea financiara analistului financiar, corespund la patru solduri ca urmare a diferentelor dintre diferitele categorii de cheltuieli si venituri, dupa schema urmatoare:

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI

Cheltuielile de exploatare

Veniturile de exploatare

A. Rezultatul exploatarii

Cheltuielile financiare

Veniturile financiare

B. Rezultatul financiar

Cheltuielile extraordinare

Veniturile extraordinare

C. Rezultatul extraordinare

D. Fondul de participarea la profit

E. Cheltuieli cu impozitul pe profit

de unde rezulta:

Rezultatul exercitiului = A+B+C

Rezultatul curent = Rezultatul exploatarii + Rezultatul financiar

Contul de rezultate (profit si pierdere) grupeaza cheltuielile si veniturile exercitiului. El poate fi reprezentat :

Fie in coloane: cheltuieli si venituri

Fie in lista .Aceasta a doua prezentare pune in evidenta diferite rezultate: rezultatul de exploatare, rezultatul curent,rezultatul exceptional si net.

& Cheltuielile sunt divizate in mai multe categorii:

1.Cheltuieli de exploatare

-costul marfurile vandute

-materii prime si materiale consumabile

-combustibil,energie,apa

-alte cheltuieli materiale

-lucrari si servicii executate de terti

-impozite,taxe si varsaminte asimilate

-salarii personal

-asigurari si protectie sociala

-amortizari si provizioane

2.Cheltuieli financiare

-creante imobilizate

-titluri de plasament

-diferentte de curs valutar

-alte cheltuieli financiare

-amortizari si provizioane

3.Chetuieli exceptionale:

-din operatii de gestiune

-din operatii de capital

-amortizari si provizioane exceptionale

&  Veniturile cuprind:

1.Venituri de exploatare:

-vanzari de marfuri

-productia vanduta

-productia stocata

-productia imobilizata

-subventii de exploatare

-alte venituri de exploatare

-venituri din provizioane privind exploatarea

2.Venituri financiare:

-titluri si creante imobilizate

-titluri de plasament

-diferenta de curs valutar

-alte venituri financiare, provizioane

3.Venituri exceptonale:

-din operatii de gestiune

-din operatii de capital

-provizioane

Soldurile intermediare de gestiune

In contabilitate, constituie o prezentare economica a contului de rezultate. Iin fapt, sunt indicatori sub forma de solduri, numite si marje, care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, in stransa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferenta activitatii unei intreprinderi.

Sunt necesare pentru :

analiza economico-financiara a intreprinderii, plecand de la datele contabile;

intocmirea soldurilor natonale.

Indicatorul de activitate, cifra de afaceri cuprinde in afara vanzarilor, productia socata si imobilizata. Acest indicator reda cel mai bine activitatea intreprinderii. Analiza financiara a activitatii trebuie sa separe evolutia reala de evolutia nominala, sa stabileasca ifluenta modificarii preturilor si influenta modificari volumului de activitate.

C.A.(cifra de afaceri) = Venituri din vanzarea marfii + Productia stocata

Marja comerciala se stabileste scazand din veniturile totale costul de cumparare al marfurilor vandute si consumurile materiale. Acest indicator caracterizeaza intreprinderile comerciale.

M.C.(marja comerciala) =Venituri din vanzarea marfii (707) – cheltuieli din vanzarea marfii ( 607)

Productia exercitiului cuprinde bunurile si serviciile produse de intreprindere in cursul exercitiului.Caracterizeaza intreprinderile industriale care fabrica produse; reflecta intreaga activitate productiva a perioadei, adica ceea ce intreprinderea a fabricat si a vandut, ceea ce a fabricat si a ramas in stoc(productia stocata), precum si ceea ce a fabricat ea insasi (productia imobilizata). Se compara adesea cu rata crestere a productiei din anul N-1 fata de anul N cu rata inflatiei din aceeasi perioada pentru a determina rata de crestere reala a productiei.

Pex.(productia exercitiului) = Productia vanduta (Pv)+ Productia stocata + Productia imobilizata

Valoarea adaugata se stabileste ca diferenta intre marja comerciala si cheltuieli externe, altele decat consumurile meteriale. Aceasta reprezinta valoarea suplimentata obtinuta de intreprindere in cursul exercitiului, activitatile sale profesoionale si din bunuri si servicii provenite de la terti.

Vad.(valoarea adaugata) = M.C.- Pex.- Consum intermediar (C.I.).

Unde consumul intermediar este un indicator care cuprinde totalitatea cheltuielilor necesare pentru activitatea de productie a intreprinderii (cheltuielile cu aprovizionarile, serviciile executate de catre terti).

C.I.=Cheltuieli cu materiale consumabile+ Cheltuieli cu apa , energia + Cheltuieli prestari servicii + Alte cheltuieli materiale.

Excedentul brut din exploatare reprezinta rezultatul obtinut din exploatare, fara a lua in calcul amortizarile si provizioanele. Se calculeaza pornind de la valoarea adaugata, la care se adauga eventualele subventii de exploatare si se scad impozitele, taxele si cheltuielile de personal. In raport cu valoarea adaugata, principalul post care determina marimea excedentului brut din exploatare este reprezentat de cheltuielile de personal. Analiza lor trebuie sa se efectueze separand influenta modificarii efectivului de cea a modificarii costului fortei de munca.

EBE= Vad. + Subventii de exploatare – Impozite, taxe – Cheltuieli de personal.

Rezultatul din exploatare se obtine corectand excedentul brut din exploatare cu valoarea amortizarilor, cu provizioanelor pentru activele circulante si cu alte cheltuieli si venituri. Acesta se apropie de rezulattul economic (inainte de impozitare) al intreprinderii. Evaluarea contabila a deprecierii activelor (modul de calculare a amortizarilor) si practicile fiscale si contabile sunt modalitati de a marimi diferite acestuiindicator. In perioadele de investitii acest indicator indicator apare adesea subevaluat.Vizeaza activitatea de exploatare a firmei si se determina ca diferenta intre venituri din exploatare si cheltuieli din exploatare.

R.E. (rezultatul din exploatare) = Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare

Rezultatul fiananciar este aferent activitatii financiare a firmei si cuprinde elementele de fluxuri financiare si elementele ce corespund riscurilor atasate.Se calculeaza ca diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare.

R.F. (rezultatul financiar) = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

Rezultatul extraordinar este generat de evenimente neobisnuite care apar in cadrul activitatii firmei.Determinarea rezultatusui exceptional permite sa distingem intre rezulatul provenit din oparatiuni curente si rezultatul determinat de operatiunile exceptionale, care sunt operatiuni cu caracter nerepetitiv, indeosebi vanzari de active imobilizate pe termen lung (active corporale).

R.extraordinar= Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare.

Rezultatul curent tine cont de politica financiara a intreprinderii si este foarte important pentru analistii financiari. El constituie sinteza operatiunilor curente, ordinare, al intreprinderii in opozitie cu operatiile exceptioanle. Compararea lui cu rezultatul exploatarii demonstreza politica financiara a intreprinderii.

R.curent= Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar.

Rezultatul net al exercitiului reprezinta soldul final dupa aplicarea cotei de impozit asupra rezultatului brut (soldul rezidual intre veniturile totale si cheltuielile totale) si se determina ca diferenta intre rezultatul brut si impozitul pe profit. Acest indicator reprezintpa marimea contabila a rezultatului distribuit actionarilor. Poate fi utilizat pentru determinarea contabila a rentabilitatii fondurilor proprii. Este insa preferat sa se stabileasca rata de rentabilitate a fondurilor proprii utilizand rezultatul curent corectat cu impozitul teoretic.

R.net al exercitiului = Rezultatul brut – Impozitul pe profit.

Unde rezultatul brut este: R.brut= Venituri totale – Cheltuieli totale

NR

CRT.

Denumire

indicator

Valoare in

exercitiul n

Valoare in exercitiul n+1 (2005)

Abatere

Valoare absoluta

Valoare relativa (%)

Cifra de afaceri

617438

-544044

11.88

Marja comerciala

Productia exercitiului

Consumurile de la terti

Valoarea adaugata

Alte impozite taxe,varsaminte

Cheltuieli cu personalul

Alte venituri din exploatare

Alte cheltuieli din exploatare

Excedentul brut din exploatare



Rezultatul exercitiului

Cheltuieli financiare/ Cheltuieli extraordinare

Venituri financiare/Venituri extraordinare

Rezultatul financiar

Rezultatul extraordinar

Rezultul curent

Rezultatul net al exploatarii

Subventii de exploatare

Soldurile intermediare de gestiune

CAF( capacitatea de autofinantare EBE+Alte venituri din exploatare+Venituri financiare-cheltuieli financiare+Venituri extraordinare-Cheltuieli extraordinare-Impozitul pe profit ;

Acest indicator reflecta potentialul financiar al firmei de a-si remunera capitalurile proprii si de a-si autofinanta politica de investitii.

CAF= 60500 + 0 – 58411 + 0- 0 + 0 – 0 – 0 = 2089 ;

CAF= 3057 + 0 – 11166 + 0 – 0 + 0 – 0 – 0 = - 8109.

Autofinantarea = Capacitatea de autofinantare – Dividende distribuite;

Reprezinta partea din capacitatea de autofinantare ramasa firmei dupa distribuirea dividendelor.De asemenea este o rezerva financiara efectiva creata in mod real de firma.

Autofinanatare= CAF- 0 = 2089; Autofinantare= CAF- 0 = - 8109

Concluzii:

  • Activitatea soldurilor intermediare de gestiune a cunoscut o scadere comparativ cu exercitiul financiar precedent, cu exceptia productiei exercitiului.
  • Scaderea mai rapida a productiei exercitiului comparativ cu cifra de afaceri a fost consecinta scaderii productiei stocate in conditiile cresterii productiei imobilizate.
  • La firma pe care o analizam se observa o scadere a valorii adaugate, determinata de faptul ca pe parcursul celor 2 ani firma nu a reusit sa stabilizeze consumurile de la terti in conditiile cresterii productiei exercitiului. Analizand valoarea adaugata ne putem da seama ca:

- In perioada 2004-2005 scaderea valorii adaugate a fost de 7,63 % . Acest fapt a fost determinat de scaderea mai accentuata a consumurilor de la terti fata de cresterea productiei exercitiului.

  • In perioada analizata ritmul de scadere al excedentului brut al exploatarii este cu putin mai mic ( 5,05 % ) decat cel al valorii adaugate( 7,63 % ) datorita scaderii mai accentuate a cheltuielilor cu personalul, scadere care a fost insa atenuata de dinamica mai redusa a cheltuielilor cu impozitele si taxele fata de dinamica valorii adaugate.
  • Lipsa rezultatului extraordinar s-a reflectat in egalitatea dintre rezultatul current si rezultatul brut, care a scazut ca urmare a scaderii mai rapide a veniturilor totale comparative cu cheltuielile totale.
  • Pe baza rezultatului net al exercitiului se determina beneficiul pe acsiune, dividendele pe actiune, capacitatea de autofinantare si autofinantarea intreprinderii.
  • In anul 2005 se poate vorbi de o lipsa a capacitatii de autofinantare datorita lipsei acesteia, in timp ce in anul 2004 aceasta a existat.
  • In ceea ce priveste autofinatarea, firma se bucura de o rezerva financiara doar in anul 2004, iar la nivelul anului 2005 autofinantarea nu exista.

IV. Analiza rentabilitatii firmei

Profitul constituie punctul de interes maxim in majoritatea analizelor financiare. Toate celelalte rate servesc la luarea unor decizii care sa duca in final la maximizarea profitului.

Rentabilitatea reprezinta capacitatea unei companii de a realiza vanzari care depasesc costurile implicate pentru rezolvarea lor, costurile activitatilor.

O rata inalta permite luxul unor greseli ocazionale, erori care in conditiile unor afaceri mai putin profitabile ar fi dus firma in pierdere.

1. Rata marjei comerciale:

R=

R; R

2. Rata marjei brute de exploatare

Masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale.Indica aptitudinea proprie activitatii de exploatare de a degaja profit. Arata procentajul reprezentat de profitul activitati de exploatare in volumul total al vanzarilor, si se calculeaza pe baza raportului:

R

R; R

Acest indicator caracterizeaza in special sistemul anglo-saxon, ce grupeaza cheltuielile firmei pe destinatii.

3. Rata marjei nete de exploatare:

 Exprima eficienta globala a interprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza profit si de a rezista concurentei. Acest indicator serveste la compararea activitatii companiei cu firmele concurente, costul bunurilor vandute variind foarte mult in functie de produsul realizat.

R

R ; R

4. Rata marjei nete:

Pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele:

- industrial

 - administrativ

- comercial

Prezinta avantajul de a fi influentat de amortismente si provizione devenind un rezultat net al exploatarii. Constituie cea mai buna metoda de diagnosticare a capacitatii globale a companiei de a obtine profit, dat fiind faptul ca atat cheltuielile financiare cat si impozitul platit sunt luate in calcul.

R

R; R

5. Rata marjei brute de autofinantare



 Masoara surplusul de resurse de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor sai.

R

R; R.

6. Rata marjei valorii adaugate:



Masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si cheltuieli de personal) pentru 100 lei bogatie creata (daca se exprima procentual).

R

R; R.

7. Rata economica ( a excedentului brut de exploatare):

Ofera o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalului investit. Are avantajul ca nu este afectata de politica de amortizare. Acest indicator masoara rentabilitatea unei intreprinderi ca procentaj din ansamblul activelor angajate de aceasta.

R

R; R.

8. Rata financiara:

Reprezinta unul din cei mai importanti indicatori ai profitabilitatii, fiind folosit de proprietarii unei companii sau potentialii finantatori in luarea unei decizii de investitie. Se calculeaza pe baza raportului:

R

R; R.

In analiza rentabilitatii activitatii se utilizeaza indicatori exprimati in marimi absolute si in marimi relative prin intermediul carora se apreciaza performantele intreprinderilor.

1. Rentabilitatea economica reprezinta eficienta utilizarii activului total sau a unei parti a acestuia, exprimata prin rata rentabilitatii economice, care trebuie sa fie superioara ratei de inflatie pentru ca intreprinderea sa-si poata mentine substanta sa economica. Rata rentabilitatii economice trebuie sa permita intreprinderii reinnoirea si cresterea activelor sale intr-o perioada cat mai scurta. Calculul ratei rentabilitatii economice (Re), in general, se bazeaza pe profitul exercitiului si activul total, astfel:

;

; .

2. Rentabilitatea financiara se apreciaza si prin intermediul ratei rentabilitatii financiare a capitalului permanent si ratei rentabilitatii financiare a capitalului propriu, indicatori semnificativi in aprecierea performantelor economico-financiare a intreprinderii, atat in cadrul diagnosticului intern cat si in analizele efectuate de diferiti parteneri. De exemplu, rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent(Rf) se poate calcula astfel:

;

; .

Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu(Rfcp se calculeaza ca raport intre profitul net si capitalul propriu.

;

. .

V. Analiza lichiditatii firmei

Lichiditatea reprezinta capacitatea unei firme de a-si onora efectiv toate obligatiile pe termen scurt (sumele de plata pe termen mai scurt de un an). O firma cu un grad redus de lichiditate poate ajunge in stare de insolvabilitate (imposibilitatea platii datoriilor scadente) chiar daca situatiile financiar-contabile arata venituri apropiate de cele previzionate (daca facturile emise nu sunt si incasate).

1. Rata lichiditatii generale( RLG ):

Indicatorul cel mai des folosit pentru aprecierea gradului de lichiditate este RLG. RLG arata marja conferita firmei de activele sale curente in respectarea obligatiilor curente. Se apreciaza ca valoarea minima admisa poate varia intre 1,2 – 1,8. Marimea companiei si natura afacerii sunt elemente de care depinde apreciarea acestei rate ca buna sau rea. In general o valoare peste 2 este considerata destul de buna (aratand faptul ca datoriile curente ar fi acoperite chiar daca valoarea activelor curente ar scadea cu 50%).

R= .

2. Rata lichiditatii intermediare ( RLI ):

Arata posibilitatea de acoperire imediata a obligatiilor pe termen scurt, si se calculeaza dupa relatia:

R= .

In unele lucrari numaratorul formulei este reprezentat de “ Disponibil + Creante ”, indiferent daca aceste creante sunt certe sau mai putin certe. Totusi optam pentru excluderea creantelor incerte, avand in vedere ca acestea fie se vor incasa dupa o perioada mare de timp, fie nu se vor incasa de loc – deci nu se pot “mobiliza ” pentru a a face fata rapid necesarului de lichiditati.
Ca si la ceilalti indicatori, ceea ce inseamna bine sau rau variaza de la afacere la afacere. Literatura de specialitate apreciza ca buna o RLI mai mare sau egala cu 1.

3. Rata lichiditatii imediate ( RLIm ):

Este cea mai buna masura a capacitatii companiei de a plati datoriile imediat exigibile.Diferenta intre lichiditatea imediata si cea intermediara consta in excluderea creantelor din numaratorul fractiei, astfel ca :

R= .

Nu exista o parere unanima referitoare la ce anume ar insemna o RLIm buna. Astfel, unii autori considera ca RLIm recomandat se situeaza intre 0,2 – 0,3, in timp ce altii afirma ca o valoare a RLIm cat mai apropiata de 1 este dezirabila, facand dovada unui bun grad de lichiditate al companiei.

VI. Analiza gradului de indatorare si a solvabilitatii

Indatorarea reprezinta masura in care fondurile folosite de o societate comerciala sunt asigurate de creditori si nu de proprietari. Totodata, solvabilitatea reprezinta capacitatea unei companii de a-si onora obligatiile fata de partenerii de afaceri din activele sale.

Trebuie facuta distinctie intre principalele interpretari referitoare la datoriile unei companii:

•  imprumuturi pe termen lung

•  imprumuturi pe termen lung + imprumuturi pe termen scurt (imprumuturi totale)

•  imprumuturi pe termen lung + toate datoriile pe trmen scurt (datorii totale)

Astfel, primele doua definitii se concentreaza pe imprumuturile purtatoare de dobanda (acordate de banci sau de alte institutii financiare), si sunt de obicei folosite in calculele indicatorilor efectuate la banca. Ultima definitie include imprumuturile si toate celelalte datorii (cum ar fi taxe, dividende neplatite, datorii catre furnizori etc.) Din punctul de vedere al companiei, toate aceste datorii sunt la fel de importante, afectandu-i activitatea in mod identic. Iata de ce datoriile totale sunt luate mai frecvent in calcul in cadrul indicatorilor de solvabilitate.

1.Coeficientul total de indatorare:

Unde capitalul propriu se poate obtine scazand din activul total valoarea datoriilor totale ale companiei. Acest indicator masoara volumul finantarii externe in raport cu cel al finantarii asigurate de proprietari. Cu cat valoarea sa este mai mare, cu atat afacerea depinde mai mult de creditorii sai, si cu atat mai mare riscul asociat (deoarece toate datoriile din bilant dau drepturi asupra companiei unor terti). In general, companiile trebuie sa tina cont de gradul de nesiguranta al incasarilor viitoare inainte de a contracta credite sau alte datorii.

C=

2.Rata datoriilor ( RD ):

RD trebuie sa fie mai mica sau egala cu 1.

  Aceasta rata este un indicator general al indatorarii. Ea calculeaza proportia in care activul total este finantat prin datorii. S-ar parea ca este de dorit sa aveti o rata a datoriilor redusa. E adevarat, avand in vedere ca implica un risc mai mic. Cu cat sunt mai multe datorii cu atat serviciul datoriei e mai mare si presiunea asupra cash-flow-ului mai accentuata.

3. Rata independentei financiare:

R = .

4.Rata de solvabilitate:

Aceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite de catre activele totale ale intreprinderii ( active imobilizate si active circulante ) .

R = .

Concluzii:

O tendinta descendenta a marjei nete de exploatare ( de la 9,6 % la 3.34 % ) poate indica o rationalizare eficienta a costurilor.

Se pare ca o rata superioara a lichiditatii generale este de dorit ( RLG = 1,955 ); este adevarat pana la un punct . Din punctul de vedere al investitorilor, o rata ridicata ar garanta recuperarea datoriilor in cazul unor pierderi foarte mari sau chiar al falimentului companiei. Cu toate acestea, mentinerea nejustificata a unei rate exagerate arata un management slab al capitalului de lucru. Poate fi costisitor sa-ti blochezi banii in stocuri supradimensionate, creante neincasate, si in disponibil in cont curent (cu dobanda la vedere).

In cazul in care rata lichiditatii intermediare este prea mica ( RLI = 0,042 ) constituie un semn de nesiguranta pentru finantator.

O valoare a RLIm cat mai apropiata de 1 este dezirabila ( RLIm= 0,04 ), facand dovada unui bun grad de lichiditate al companiei.

RD trebuie sa fie mai mica sau egala cu 1 ( RD= 0,485 ).

Un raport mic al coeficientului de indatorare ( C= 0,943 ) demonstreaza capacitatea companiei de a-si mari volumul creditelor, sub rezerva existentei unui flux de lichiditati corespunzator (care sa permita pe viitor suportarea serviciului datoriei).

Deoarece valoarea ratei solvabilitatii este mai mare decat 1, aceasta indica o situatie finanaciara de ansamblu buna. ( R 2,05).

VII. Analiza SWOT

Un pas important in analiza situatiei dvs este stabilirea calitatilor firmei dvs, defectele, oportunitatile de piata si amenintari, printr-o analiza SWOT. Acesta este un proces foarte simplu care poate oferi intelegere foarte profunda a problemelor potentiale si critice care pot afecta o afacere.

Analiza SWOT incepe prin efectuarea unui inventar a calitatilor si slabiciunilor interne in organizatia dvs. Apoi veti nota oportunitatile si amenintarile externe care pot afecta organizatia dvs., bazandu-va pe piata dvs si pe mediul inconjurator. Nu va preocupati sa elaborati pe aceste subiecte in acest stadiu, cel mai bine ar fi sa incepeti schematic.
Notati factorii care vi se par relevanti in fiecare din cele patru zone. Veti dori sa revedeti ce ati scris pe masura ce va elaborati planul de marketing. Principalul scop al analizei SWOT este de a identifica si de a atribui fiecare factor, pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii, permitandu-va sa va priviti afacerea dintr-un punct de vedere obiectiv. Analiza SWOT va fi un instrument foarte util in dezvoltarea si confirmarea telurilor dvs si a strategiei dvs de marketing.
Anumiti experti sugereaza sa subliniati mai intai oportunitatile si amenintarile externe inaintea calitatilor si defectelor. In orice caz, va trebui sa revizuiti in detaliu toate cele patru zone.

Puncte forte

Punctele forte descriu atributele pozitive, tangibile si intangibile, interne, ale organizatiei dvs. Acestea sunt sub controlul dvs. Ce faceti bine? Ce resurese aveti? Ce avantaje aveti fata de concurenta?
Poate doriti sa va evaluati punctele forte in functie de zona, ca merketing, finante, manufactura si structura organizationala. Punctele forte includ atributele pozitive ale oamenilor implicati in afacere, incluzand cunostintele lor, trecutul lor, educatie, referinte, contacte, reputatie sau capacitate, pe care acestia le aduc in afacere. Punctele forte includ bunurile tangibile ca de exemplu capital disponibil, echipament, credit, clienti stabili, canale de distribuite existente, materiale cu drepturi de autor, patente, sisteme de informare si procesare, si alte bunuri de valoare din afacerea dvs.
Punctele forte capteaza aspectele interne pozitive ale afacerii dvs si adauga valoare sau va ofera un avantaj in fata concurentei.
Aceasta este o oportunitatea pt dvs de a va reaminti valoarea afacerii dvs.

Puncte slabe

Tineti cont de punctele slabe ale afacerii dvs. Punctele slabe sunt factori care sunt sub controlul dvs si care va impiedica sa obtineti sau sa mentineti o calitate competitiva. Ce zone trebuie imbunatatite?
Punctele slabe ar putea include lipsa de experienta, resurse limitate, lipsa de acces la tehnologie sau capaciatate, oferta de servicii inferioara sau o localizare slaba a afacerii dvs. Acestia sunt factori care sunt sub controlul dvs, dar dintr-o varietate de motive, au nevoie de imbunatatire pentru a va putea atinge efectiv obiectivele dvs de marketing.
Punctele slabe capteaza aspectele negative interne ale afacerii dvs care scad din valoarea pe care o oferiti sau va plaseaza intr-un dezavantaj concurential. Aceste sunt zone pe care trebuie sa le imbunatatiti pentru a putea concura cu cel mai puternic competitor al dvs. Cu cat va identificati punctele slabe cu mai multa acuratete, cu atat mai valoroasa va fi aceasta analiza pentru dvs.

Oportunitati

Oportunitatile evalueaza factorii atractivi externi care reprezinta motivul existentei si prosperitatii afacerii dvs. Acesti sunt factorii externi ai afacerii dvs. Ce oportunitati exista in sectorul dvs de piata sau in jurul dvs din care puteti spera sa beneficiati?
Aceste oportunitati reflecta potentialul pe care-l puteti realiza prin implementarea strategiilor dvs de marketing. Oportunitatile pot fi rezultatul cresterii pietei, schimbului in stilul de viata, rezolvarea problemelor asociate cu situatii curente, o perceptie pozitiva asupra afacerii dvs din partea pietei sau capacitatea de a oferi o valoare mai mare ceea ce va crea o cerere crescuta pentru serviciile dvs. Daca este relevant, plasati perioade de timp in jurul oportunitatilor.
Reprezinta o oportunitate constanta sau este ceva de moment? Cat de importanta este sincronizarea dvs.? Oportunitatile sunt externe afacerii dvs. Daca ati identificat 'oportunitati' care sunt interne organizatiei si sunt sub controlul dvs, va trebui sa le clasificati ca si puncte forte.

Amenintari

Ce factori reprezinta potentiale amenintari pentru dvs? Amenintarile includ factori in afara controlului dvs. care ar putea sa va puna strategia de marketing si chiar si afacerea intr-o pozitie de risc. Acestia sunt factori externi - nu aveti nici un control asupra lor, dar pe care-i puteti anticipa daca aveti un plan de urgenta care sa se ocupe prevenirea si rezolvarea acestor probleme.
O amenintare este o provocare creata de un trend nefavorabil care ar putea conduce la scderea castigurilor sau profitului. Concurenta – existenta sau potentiala – este mereu o amenintare. Alte amenintari ar putea include cresterea intolerabila a preturilor de catre furnizori, reglementari guvernamentale, caderi economice, efect negativ al media, o schimbare in comportamentul consumatorilor care sa va reduca vanzarile sau introducerea unei tehnologii mult mai avansate care sa faca produsele, serviciile sau echipamenele demodate. Ce situatii ar putea sa ameninte eforturile dvs de marketing? Puneti pe hartie cele mai mari temeri ale dvs. O parte din aceasta lista ar putea fi de natura speculativa, dar va adauga valoare analizei dvs SWOT.
S-ar putea sa va ajute sa va clasificati amenintarile in functie de seriozitatea lor si de probabilitatea de a se intampla.
Cu cat identificati mai bine amenintarile potentiale, cu atat mai mult puteti sa va pozitionati si sa planificati proactiv pentru a le raspunde.

Puncte forte

Puncte slabe

FRNG >0 de unde rezulta faptul ca lichiditatile acopera in totalitate exigibilitatile ;

- Cresterea productiei exercitiului ;

- Aspect comercial placut,comert civilizat ;

- Furnizori agreati, stabili;

Existenta unei clientele fidele.

-CAF a scazut , de unde rezulta ca firma nu are posibilitati financiare bune;

-coeficientul de indatorare = 94% >1 pe anul 2005, firma fiind in imposibilitatea de a contracta un credit bancar;

-scaderea inregistrata de activitatea soldurilor intermediare de gestiune comparativ cu exercitiul financiar precedent, exceptie facand productia exercitiului;

-nu exista un soft de gestiune functional care sa integreze atat aprovizionarea cat si vanzarea marfii.

Oportunitati

Amenintari

- echilibru financiar pe termen scurt pentru ca TN>0 (263);

- situatia economica sanatoasa pentru ca situatia neta este pozitiva;

- resursele durabile (6933) acopera mijloacele stabile (679).

- dezvoltarea continua a hipermarket-urilor;

- concurenta;

- cresterea chiriei;

- cresterea preturilor de vanzare cu amanuntul .

Bibliografie:

Doinita Ariton - “ Finantele intreprinderii”

Petre Brezeanu - “Gestiunea financiara si politicile financiare ale intreprinderii” Universitatea “Spiru Haret Editura Fundatiei “Romania de Maine” Bucuresti,1998

Prof.univ.dr.Aurel Isfanescu; Prof.univ.dr.Vasile Robu; Lect.univ.drd. Anca Maria Hristea; Asist.univ.drd.Camelia Vasilescu - “Analiza economico-financiara”. - www.ase.ro/biblioteca

Prof.univ.dr.Vasile Robu, Conf.univ.dr.Nicolae Georgescu – “Analiza economico-financiara - www.ase.ro/biblioteca

www.MyBank.roAnaliza SWOT - articol publicat in data de 25 Mai 2006

www.animmc.ro/imm/legislatie - Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie – Legislatie –definitia IMM-urilor.

www.scoring.ro/resurse - Scoring si analiza financiara – Indicatorii de lichiditate, solvabilitate si indatorare.

www.dsclex.ro/caen/caen.php - Comertul cu amanuntul CAEN 2003 ( Codul activitatilor economice nationale )

www.elibrarie.ro/carti/ - Doina Maria Robu “Controlul de gestiune pe baza de bilant”

www.wart.ro/financiar/ - Analiza eficientei pe baza bilantului contabil – program de calcul

www.rubinian.com/dictionar si www.contabilul.ro - dictionar



Fragment din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 361/2003/CE

CAF(capacitatea de autofinantare) = EBE+Alte venituri din exploatare+Venituri financiare-cheltuieli financiare+Venituri extraordinare-Cheltuieli extraordinare-Impozitul pe profit ; pt. anul 2004 CAF=2089; pt anul 2005 CAF=-8109.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate