Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Analiza potentialului material


Analiza potentialului material




Analiza potentialului material

Cuprins

1. Analiza mijloacelor fixe

1.1. Analiza dinamicii, structurii si starii mijloacelor fixe




1.2. Unele particularitati ale analizei mijloacelor fixe

in sfera distributiei si in turism

2. Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe

3. Analiza mijloacelor circulante

3.1.Analiza stocurilor

3.1.1. Analiza factoriala a stocurilor medii

3.1.2. Analiza stocurilor de siguranta

Obiective:

Cunoasterea continutului unor analize economice financiare, cum sunt: analiza mijloacelor fixe, analiza mijloacelor circulante si reliefarea posibilitatilor de accelerare a vitezei de circulatie.

Potentialul materialul al firmei cuprinde mijloace circulante si mijloace fixe asupra carora se concentreaza analiza. Principalele surse de informatii pentru realizarea analizei sunt: bilantul contabil si anexele de bilant, situatia miscarii mijloacelor fixe, programele de activitate, darile de seama statistice.

Analiza mijloacelor fixe

Analiza mijloacelor fixe ocupa un loc central in cadrul analizei potentialului material. Aceasta analiza este axata pe asigurarea firmei cu active fixe si pe eficienta utilizarii acestora.

Analiza dinamicii, structurii si starii mijloacelor fixe

Analiza asigurarii firmei cu mijloace fixe se face din punct de vedere al dinamicii, al structurii si al starii lor. Dinamica mijloacelor fixe se poate analiza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

- modificarea absoluta a mijloacelor fixe:

Dfi=fi1–fi0; 

DF=F1–F0 .

unde:

fi este valoarea mijloacelor fixe din categoria “i”;

F - valoarea mijloacelor fixe totale.

Mijloacele fixe pot fi exprimate la valoarea de intrare in gestiune (cost istoric), valoarea ramasa (valoarea de intrare din care se deduce amortizarea calculata) si valoarea de inlocuire (valoarea actuala necesara pentru a procura un mijloc fix cu proprietati tehnice similare).

- modificarea relativa a mijloacelor fixe:

D fI % =·100 ;

sau:

DF% = ·

Modificarea relativa a mijloacelor fixe exprima valoarea relativa a cresterii sau descresterii. Aprecierea cresterii mijloacelor fixe are in vedere corelatia dintre sporirea cifrei de afaceri si cresterea mijloacelor fixe. Cresterea mijloacelor fixe este favorabila atunci cand determina o crestere mai mare a cifrei de afaceri (Ica>If).Cand indicele de afaceri este mai mic decat indicele mijloacelor fixe inseamna ca firma s-a dotat cu mijloace fixe pe care nu le utilizeaza la capacitati sau noile mijloace fixe se afla in rezerva sau conservare. Coeficientul intrarilor de mijloace fixe este:

KI =·

unde:

I este valoarea mijloacelor fixe intrate in functiune in cursul exercitiului

coeficientul iesirilor de mijloace fixe.

KE = ·100 ;

unde:

E este valoarea mijloacelor fixe iesite din functiune in cursul executiei.

coeficientul miscarii globale a mijloacelor fixe:

Kg =.

2. Analiza structurii si starii mijloacelor fixe:

Aceasta se face pornindu-se de la doua criterii de clasificare.

In functie de caracterul produsului al mijloacelor fixe distingem:

- mijloace fixe productive (numite active) care contribuie direct la realizarea produsului;

- mijloace fixe neproductive care nu au o contributie directa la realizarea produsului.

Avandu-se in vederea aceasta calificare se calculeaza coeficientul de structura pe categorii de mijloace fixe:

Ks=·

unde:

sunt mijloace fixe active.

Cand acest coeficient are dinamica sporita, firma dispune de posibilitati superioare de a realiza mai multe sporuri de productie.

Un al doilea criteriu de clasificare a mijloacelor fixe este cel contabil, distingandu-se mai multe categorii de mijloace fixe:

- cladiri si constructii speciale;

- masini si utilaje;

- aparate de masura si control;

- mijloace de transport.

Aceasta clasificare permite calculul unui coeficient de structura pe categorii de mijloace fixe:

Ks=·

unde:

sunt mijloacele fixe dintr-o anumita categorie.

Coeficientul in cauza are utilitate in stabilirea obiectelor politicii de investitie a firmei, in sensul ca o poate orienta spre restrangerea ponderii mijloacelor fixe excedentare si extinderea ponderii mijloacelor fixe deficitare.

Analiza starii mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul indicatorilor:

- coeficientul amortizarii:

KA = ·100;

unde:

A este amortizarea totala calculata a mijloacelor fixe in folosire.

Cresterea coeficientului reflecta imbatranirea mijloacelor fixe. Cand mijloacele fixe folosite sunt uzate intr-o proportie inalta fizic sau moral, productivitatea muncii si calitatea productiei au de suferit.

- coeficientul investitiilor care exprima raportul dintre mijloacele fixe intrate prin investitii (Inv) si valoarea totala a acestora:

KInv =·

Cresterea coeficientului indica sporire gradului de dotare tehnica a firmei.

- coeficientul de modernizare, care reprezinta ponderea mijloacelor modernizate (M) in totalul mijloacelor fixe.

KM = ·100.

Modernizarea presupune imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a mijloacelor fixe uzate. In principal, recurgerea la modernizare are loc atunci cand costurile operatiunii sunt mai mici decat achizitionarea/realizarea unui nou mijloc fix.

1.2. Unele particularitati ale analizei mijloacelor fixe in sfera distributiei si in turism

Analiza mijloacelor fixe are anumite particularitati in diferitele sfere ale activitatii economice.

In sfera distributiei si turismului pentru reliefarea capacitatii de productie se folosesc indicatori fizici, cum sunt: numarul de unitati, numarul de locuri, numarul de camere de cazare, suprafata comerciala etc.

Analiza dinamicii acestor indicatori in corelatie cu analiza indicatorilor de rezultate (cifra de afaceri, valoare adaugata) evidentiaza contributia factorilor intensivi la cresterea eficientei economice.

In turism, capacitatea de cazare cuprinde diverse unitati de cazare care ofera posibilitatea odihnei si recrearii turistilor.

Ea cuprinde forme principale de unitati de cazare (hoteluri, hanuri, cabane, vile) si forme complementare de unitati de cazare (popasuri turistice, sate de vacanta etc.).

Unitatile de cazare sunt grupate pe categorii de confort exprimate printr-un numar de stele in functie de calitatea dotarii si a sarcinilor oferite.

Pentru evidentierea confortului unitatilor retelei de cazare se calculeaza coeficientul categoriei medii de confort:

* = ;

unde:

este categoria de confort “i ;

- nr. de locuri din categoria de confort “i”.

Valorile acestui indicator sunt cuprinse intre 0 si 5; cu cat sunt mai apropiate de 5, cu atat situatia retelei de cazare din punct de vedere al confortului asigurat este mai buna, in sensul ca predomina categoria de confort de 4 si 5 stele.

Prin asigurarea unei structuri optime de cazare, in concordanta cu specificul zonei turistice, pot fi atrasi mai multi turisti.

Politica de derulare si optimizare a folosirii bazei turistice are la baza o serie de indicatori, printre care se afla:

- capacitatea maxima (instalata) a unitatilor de cazare, alimentatie publica, agrement etc., care reprezinta numarul maxim posibil de locuri intr-o unitate de timp, atat cele utilizabile cat si cele scoase temporar din circuitul turistic.

In turism capacitatea maxima de cazare se exprima in numarul de locuri/zile. In alimentatia publica, capacitatea se exprima prin numarul de consumatori.

In cazul unor unitati, a caror destinatie este hrana si mai putin satisfacerea unor nevoi de relaxare, distractie, capacitatea maxima in numar de consumatori se determina pe baza relatiei:

Nc max =;

unde:

L reprezinta numarul de locuri;

T - perioada de functionare a unitatii;

K - coeficientul schimburilor;

h -durata unui schimb;

- timpul mediu de servire a unui consumator.

- capacitatea maxima unei unitati de turism in expresie valorica reprezinta volumul maxim posibil al incasarilor in functie de afluenta turistilor; de structura acestora, de categoria de confort si de calitatea prestatiilor.

- capacitatea functionala este capacitatea utilizabila: ea face posibila primirea si satisfacerea unitatilor de cazare, rezerva etc. ale turistilor. Ea este diferenta dintre capacitatea maxima si capacitatea neutilizabila din cauza reparatiilor, modernizarilor etc. Poate fi exprimata prin numarul de locuri sau locuri-zile.

- capacitatea utilizata reprezinta numarul de locuri efectiv utilizate intr-o unitate de timp pentru satisfacerea nevoilor turistilor. Se mai poate exprima in locuri-zile sau turisti-zile.

Raportul procentual dintre capacitate utilizata (CU) si cea functionala (disponibila - CD) reprezinta gradul de utilizarea a capacitatii de productie

=·100.

Cresterea acestui coeficient reflecta o sporire a performantelor firmei.

2. Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe

Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe presupune corelarea dimensiunii acestora cu rezultatele obtinute prin utilizarea lor.

Pentru caracterizarea eficientei utilizarii mijloacelor fixe se folosesc in principal doi indicatori:

- cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe;

- analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe.

=·1000.

Analiza acestui indicator are in vedere faptul ca la realizarea cifrei de afaceri contribuie doar mijloacele fixe active Fa.

=·1000 =·1000 · = ··1000 = g FA ·.

Prin urmare depinde de doi factori directi:

g FA = (structura mijloacelor in total mijloace fixe) si

= (cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active).

2 .Profitul la 1000 lei mijloace fixe() care se analizeaza factorial:

=·1000 =·1000 ·=·1000·=·;

deci depinde si el de doi factori diferiti:

=·1000 (cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe) si

= (rata rentabilitatii comerciale, care indica eficienta politicii de pret promovata de firma).

Tabelul 3.3. Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe

Indicatori

Cifra de afaceri CA (mii lei)

Valoarea totala a mijloacelor fixe F(mii lei)

Valoarea totala a mijloacelor fixe active Fa(mii lei)

Profitul P (mii lei)

Structura mijloacelor fixe g

G F =

Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active

=

Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe

=·1000

Relatia de calcul pentru a analiza cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe este = g F ·.

Modificarea cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe:

D==1250-2000–750 lei;

din care:

- datorita modificarii structurii mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe:

D=·-·=0.8·25000.75·2500= 125 lei;

- datorita modificarilor cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active:

D()=··=0,75·16670,75·2500=12501875=

= 625 lei;

Se constata ca cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe a scazut cu 750 lei, indeosebi datorita scaderii cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active care a influentat cu –625 lei, influenta factorului de structura fiind mai mica, de –125 lei. Situatia este nefavorabila, deoarece a avut loc reducerea eficientei cu care sunt utilizate mijloacele fixe de catre firma.

Influenta negativa a scaderii structurii mijloacelor fixe (g F) se explica prin scaderea ponderii mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe in perioada curenta fata de cea de baza (de la 80% la 75%); fenomenul a fost posibil datorita faptului ca mijloacele fixe active cresc, in perioada analizata, mai lent (de la 400 la 1500, respectiv de 3,75 ori) decat mijloacele fixe neproductive si mai repede decat CA (care se mareste de la 2000 la 5000, respectiv de 2,5 ori).

Influenta negativa a scaderii cifrei de afaceri la 1000 de lei mijloace fixe ()se explica prin reducerea cifrei de afaceri la 1000 de lei mijloace fixe active (de la 2500 la 1667 de lei).

Eficienta utilizarii mijloacelor fixe poate fi analizata si pe baza datelor ipotetice din tabelul urmator:

Tabelul 1. Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe

Indicatori

Cifra de afaceri CA (mii lei)

Valoarea totala a mijloacelor fixe F (mii lei)

Profitul P (mii lei)

Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe (lei)

=·1000

Rata rentabilitatii comerciale =





Profitul la 1000 lei mijloace fixe =·1000

Modificarile profitului la 1000 lei mijloace fixe va fi analizata pornindu-se de la relatia:

= ·.

Modificarea fenomenului analizat:

D=-=125400 = 275 lei.

Cuantificarea influentei factorilor:

D()=··=1250·0,2-2000·0,2=

=250400= 150 lei;

D()=··= 1250·0,11250·0,2=

=>125250= –125 lei.

Din exemplu dat rezulta scaderea eficientei utilizarii mijloacelor fixe. Profitul la 1000 lei mijloace fixe se diminueaza cu 275 lei pe seama influentei ambilor factori directi ( si ).

Scaderea valorica a cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe a condus la diminuarea profitului la 1000 lei mijloace fixe cu 150 de lei, iar diminuarea ratei rentabilitatii (de la 0,2 in anul de baza la 0,1 in anul curent) are o influenta negativa de 125 lei.

3 Analiza mijloacelor circulante

Activitatea unei ferme, in viziune dinamica reprezinta un sistem de fluxuri de intrare (de aprovizionare), fluxuri de servicii, fluxuri de iesire. Continuitatea fluxurilor de iesire necesita existenta unor stocuri. Acestea sunt active circulante, adica valori disponibile realizabile in termen, cu urmatoarele caracteristici: durata mica si pondere foarte mare in totalul activelor circulante.

Ca elemente patrimoniale, ele participa la un singur circuit economic, modificandu-si permanent forma. Marimea lor trebuie sa fie optima, stocurile prea mari antrenand imobilizari de capital, iar stocurile prea mici determinand rupturi in activitatii.

Existenta stocurilor este necesara in toate cele trei faze ale unui ciclu de exploatare: faza de aprovizionare, faza de productie si faza de comercializare.

In functie de locul in care se afla la un moment dat, stocurile pot fi:

- stocuri aflate in depozitele firmei;

- stocuri in curs de aprovizionare;

- stocuri aflate la terti;

Cantitatea si valoarea stocurilor este cunoscuta datorita inregistrarii acestora prin intermediul metodei inventarului permanent.

3.1. Analiza stocurilor

Analiza stocurilor vizeaza stocurile active (regulatoare), stocurile de siguranta, viteza de circulatie a stocurilor (eficienta utilizarii mijloacelor circulante).

Prin natura lui, orice stoc de materiale reprezinta o imobilizare de valori, de capital.

Stocurile regulatoare sunt valori materiale consumabile pe termen scurt; ele au rolul de a asigura continuitatea si ritmicitatea activitatii.

Analiza stocurilor urmareste urmatoarele aspecte, in principal:

- marimea stocurilor efective in corelatie cu cele optime, minime, medii sau antecalculate.

- stabilirea cauzelor abaterilor stocurilor de la marimea lor optima si a masurilor care se impun pentru eliminarea lor;

- cunoasterea structurii cantitative si calitative a stocurilor, a produselor greu vandabile sau neutilizabile etc.

- analiza lipsurilor in gestiunile de valori materiale etc.

Marimea stocurilor active este influentata de o serie de factori, cum sunt: fluxul intrarilor, natura produsului, costul stocarii, fluxul iesirilor etc.

Nivelul stocurilor trebuie cunoscut in toate fazele circuitului economic: aprovizionare, productie, consum.

In faza de aprovizionare, cauzele modificarii stocurilor finale sunt:

- contractarea eronata a cantitatilor de aprovizionat;

- aprovizionarea inainte de termenele stabilite prin contracte;

- aprovizionarea pentru unele nevoi suplimentare sau de sezon;

- neadaptarea politicii de aprovizionare cu politica de productie si cu cea de marketing;

- alegerea nepotrivita a furnizorilor;

- oprirea neasteptata a activitatii furnizorilor;

- depasirea consumurilor specifice;

- respingerea la receptia calitativa a unor sortimente necorespunzatoare.

In faza de productie cauzele modificarii stocurilor finale sunt:

- modificarea tehnologiei de fabricatie;

- neritmicitatea productiei;

- depasirea duratei procesului de productie;

- schimbarea volumului prevazut al productiei;

- schimbarea sortimentatiei etc.

In faza de comercializare cauzele modificarii stocurilor finale sunt:

- schimbarea preturilor produselor;

- neritmicitatea intrarilor datorita nerespectarii de furnizori a termenilor de raspuns la cererile de aprovizionare, expedierii cu intarziere a bunurilor solicitate;

- lipsa mijloacelor de transport;

- existenta unui ritm mai lent la vanzare decat la fabricatie;

- formarea, in sfera distributiei, a unor stocuri de marfuri lent si greu vandabile din cauze cum sunt:

acceptarea livrarilor in avans la marfurile de vanzare lenta;

aprovizionarea cu intarziere a marfurilor de sezon care nu mai au vanzarea asigurata;

neefectuarea unor reduceri de preturi;

necunoasterea structurii stocurilor din punct de vedere al vandabilitatii datorita unor diferente ale sistemului informational etc.;

Analiza stocurilor finale urmareste stabilirea operativa a cauzelor cresterii, respectiv descresterii acestora, in vederea fundamentarii programului vanzarilor in concordanta cu tendintele pietei.

Stocuri finale sunt stabilite pe baza relatiei:

Sf=Si+I-E;

Si este stocul initial;

I – intrari.

E – iesiri.

Pe aceasta relatie se face analiza bilantiera astfel:

DSf=Sf1 – Sf0;

unde:

modificarea stocului final (DSf ) depinde de modificarea componentelor din relatie :

DSf = Si1 – Si0;

DI =I1–I0 ;

DE = – (E1 –E0).

Analiza stocurilor materiale vizeaza mai multe aspecte. Unul este evidentierea evolutiei stocurilor comparativ cu evolutia cifrei de afaceri; asa cum se prezinta in tabelul urmator:

Tabelul 2. Dinamica stocurilor si evolutia cifrei de afaceri

Anii

Cifra de afaceri

Stocuri materiale

% stoc/

% CA

Rotatia stocurilor

Cifra de afaceri

Stocuri

Din analiza datelor din tabel rezulta ca stocurile au avut o tendinta de crestere in primii doi ani iar viteza lor de rotatie s-a redus; spre sfarsitul intervalului datorita accelerarii rotatiei se diminueaza imobilizarile.

In conditiile de stabilitate economica, stocurile de materiale trebuie sa evolueze in paralel cu productia, respectiv cu cifra de afaceri. In practica de analiza se recomanda, atunci cand este posibil, sa se faca comparatii si cu situatia firmelor concurente.

Tabelul 3. Situatia stocurilor in raport cu nivelul lor normat la 01.01.2004

Nr. crt.

Denumire material

U.M.

Abateri

Abateri

Cantitate

mii lei

Cantitate

Mii lei

A

to

B

mp

C

buc.



Total

X

X

X

Sold

X

X

X

Un al aspect urmarit in analiza stocurilor este evidentierea evolutiei lor fata de un anumit nivel (stoc normal, mediu, maxim etc.).

Desfasurarea normala a activitatii necesita existenta stocurilor de materiale. Firmele trebuire sa stabileasca niveluri de stocuri si sa urmareasca respectarea lor.

Sistemele de evidenta inlesnesc ca, in orice moment, sa fie identificate materialele sau grupele de materiale care prezinta abateri fata de limita stabilita. Accesul la informatiile dorite este usurat daca inscrierile in lista ori vizualizarea pe monitorul calculatorului se face dupa un criteriu, fie in ordine crescatoare, fie in ordine descrescatoare. In tabelul urmator este prezentata situatia stocurilor in raport cu un nivel normat.

Din datele tabelului rezulta ca la nivelul firmei exista la un moment dat stocuri peste cele normate, in valoare de 60 milioane lei, ceea ce reprezinta 4% din totalul stocurilor. In aceasta situatie se impune cresterea fiecarui caz in parte si stabilirea masurilor necesare.

Analiza stocurilor urmareste si gradul de imobilizare. In functie de frecventa consumului, stocurile pot fi: normale, cu miscare lenta, fara miscare si disponibile. Durata de imobilizare a stocurilor (Di) se calculeaza in zile, pe baza relatiei:

Di=;

in care:

S este stocul mediu anual;

E - iesirile din magazie.

In functie de aceasta marime calculata pentru perioadele anterioare se stabileste conventional intervalul in zile pentru fiecare grupa. De exemplu, daca durata medie de stocare este de 45 de zile, materialele care au un timp de stocare mai mic decat aceasta durata intra in grupa stocurilor normale, intre 45-90 zile, in grupa stocurilor cu miscare lenta, iar peste 90 de zile in grupa celor fara miscare. Daca, de exemplu, la un material Di=60 zile, iar de la ultima intrare au trecut 70 de zile, respectivul material intra in grupa stocurilor cu miscare lenta.

In functie de posibilitatile de utilizare se stabilesc stocurile disponibile in cadrul firmei. Baza de date privind stocurile se actualizeaza permanent iar la anumite perioade de timp pot fi detinute informatii ca in tabelul urmator.

O conditie de baza pentru asigurarea resurselor materiale este contractarea necesarului de aprovizionare.

Desfasurarea procesului de aprovizionare intr-o etapa viitoare are in vederea situatia existenta la inceputul intervalului din punct de vedere al acoperirii cu contracte si modul in care a evaluat pe parcursul perioadei. In tabelul urmator este redat modul de structurare a datelor pentru a urmarii evolutia procesului de contractare a necesarului de resurse.

Tabelul Situatia stocurilor la data 01.03.2004

Nr. crt.

Date de identificare

Valoarea stocurilor materiale

Normale

cu miscare lenta

fara miscare

disponibile

A

B

C

n

Tabelul 3.8 Unele informatii privind stocurile la firma “X ”

Nr.

crt.

Denumirea materialelor

U. M.

Stoc la data de .

Consum zilnic

Rezerva

in zile

Intervalul intre doua aprovizionari

Numarul de zile pana la prima aprovizionare

A

buc.

B

buc.

C

buc.

Tabelul 5 Evolutia procesului de contractare a necesarului de resurse

Nr.

crt.

Denumirea materialelor principale

U.M.

Necesarul anual de aprovizionat

Contractul la inceputul intervalului

Tr. I

Tr. II

Tr. III

Tr. IV

A

to.

B

to.

C

to.



D

to.

E

to.

TOTAL

Activitatea de aprovizionare este condusa de compartimente specializare care poarta raspunderea realizarii obiectivelor cuprinse in programul de aprovizionare. Aceste comportamente trebuie sa urmareasca pe intreaga perioada derularea pe contractelor pe feluri de materiale si furnizare.

3.1.1. Analiza factoriala a stocurilor medii

Finalitatea actului de aprovizionare il reprezinta asigurarea necesarului de productie, din punct de vedere cantitativ, calitativ si la termen. Prin asigurarea unor stocuri active (regulatoare) se creeaza conditii pentru continuitatea productiei si desfasurarea eficienta a acesteia. In functie de momentul inregistrarilor, aceste stocuri pot fi finale si medii.

Existenta unor stocuri regulatoare medii, corespunzatoare ca volum si structura nevoilor de productie, este rezultatul unei politici comerciale eficiente, bazata pe analiza factoriala a acestor stocuri. Aceasta analiza are 2 trepte, care difera in functie de nivelul la care sunt efectuate: produs, sector sau total intreprindere.

La nivelul produselor (grupelor de produse) analiza factoriala a stocurilor medii are la baza relatia:

* = ·V;

in care:

CA este cifra de afaceri medie zilnica pe produse (grupe de produse);

V - viteza de circulatie in numar de zile a grupei de produse.

Modificarea = este de terminata de:

- modificarea cifrei de afaceri medii zilnice:

= ·V0 ·V0 ;

- modificarea vitezei de circulatie.

D= ·V1 ·V0 ;

La nivelul firmei, unde gama sortimentelor este foarte mare, stocul mediu total () este format din:

* = ++ +, . ,+;

unde:

, . , reprezinta stocul mediu al sortimentelor 1,2, . ,n.

= · V1+· V2 +· V3+, . , +· Vn;

* =;

respectiv:

= ·;

unde:

este cifra de afaceri medie zilnica la nivelul firmei;

- viteza medie de rotatie a stocurilor, exprimate in zile.

Modificarea = este determinata de:

modificarea cifrei de afaceri pe categoriile „i”:

= · · ;

modificarea vitezei medii de circulatie:

= · · ;

La randul sau, este influentat de:

modificarea structurii cifrei de afaceri pe categoriile „i”;

D=();

modificarea vitezei de circulatie pe categoriile ei.

D=( );

Intre stocul mediu si volumul de activitate zilnica este o relatie directa; tot o relatie directa este intre stocul mediu si viteza de circulatie. Mentinerea unui stoc optim are in vedere faptul ca orice modificare a cifrei de afaceri sau a vitezei de circulatie determina modificarea in acelasi sens a stocului mediu. Totodata, se are in vedere ca este de dorit ca dinamica vitezei de circulatie sa depaseasca indicele cifrei de afaceri.

Analiza stocurilor de siguranta

Analiza economica vizeaza si stocurile de siguranta . Acestea reprezinta excedente de stoc care asigura continuitatea activitatii de productie sau comercializarea in perioada in care are loc intreruperea procesului de aprovizionare din diferite cauze.

Timpul de siguranta este durata in zile pe care trebuie sa se asigure prevenirea intreruperii activitatii.

Stocul de siguranta permite depasirea “nivelului de servicii” atins de stocul activ.

„Nivelul de servicii” masoara gradul de satisfacere a cererii si se determina dupa mai multe relatii:

K

numarul de solicitari satisfacute pe parcursul perioadei T

numarul total de solicitari in perioada T

K

numarul de zile lucratoare fara ruptura de stoc in perioada T

numarul total de zile al perioadei T

K

volumul cererii satisfacute in perioada T

volumul total al cererii exprimate in perioada T

Stocul de siguranta depinde de dispersia fluxului intrarilor respectiv de dispersia fluxurilor iesirilor, in jurul mediei. Exista 2 tipuri de stocuri de siguranta:

Stocul de siguranta a (Sa) necesar in conditiile caracterului variabil al cererii. El se calculeaza dupa relatia:

Sa=t · s ·

in care:

t - este un coeficient de corectie in functie de nivelul de serviciu asigurat.

s - abaterea medie patratica a vanzarilor efective (x) fata de cele medii ()

s =;

y - raportul dintre termenul de reaprovizionare si intervalul analizat;

y

(termenul de reaprovizionare)

360 (numarul de zile dintr-un an)

Stocul de siguranta b, necesar in conditiile neritmicitatii intrarilor de marfuri. El se calculeaza dupa relatia:

SB =,

in care:

s reprezinta abaterea medie patratica a intrarilor efective (Z) fata de cele medii ().

S=;

unde:

n este numarul de aprovizionari.

Analiza vitezei de circulatie a marfurilor

Vitezei de circulatie exprima modul de utilizare a activelor circulante ale firmei. Ea se mai numeste si viteza de rotatie.

Viteza de circulatie se exprima in numarul de rotatii, care trebuie sa fie cat mai mare, sau in numar de zile, care trebuie sa fie cat mai mic.

Relatiile de calcul sunt:

Coeficientul de rotatie = cifra de afaceri / capitaluri circulante;

Numarul de zile = (capitaluri circulante /cifra de afaceri) ·360 (sau 90).

Accelerarea vitezei de circulatie semnifica ridicarea eficientei economice deoarece mijloacele circulante pot fi utilizate de mai multe ori. Pentru crestere vitezei de circulatie firmele trebuie sa foloseasca toate caile specifice celor trei faze ale circuitului economic: aprovizionarea productiei, comercializarea. In faza de aprovizionare, principalele cai de accelerare sunt:

- aprovizionarea la timp cu toate resursele materiale necesare;

- constituirea si mentionarea unui stoc optim de materii prime si materiale;

- eliminare stocurilor supranecesare;

- alegerea atenta a furnizorilor etc.

In faza de productie cresterea vitezei de circulatie se realizeaza pe urmatoarele cai principale:

cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie prin aplicarea masurilor corespunzatoare;

alegerea tehnologiei optime de productie;

ridicarea calificarii fortei de munca;

realizarea de investitii si inovatii;

realizari de bunuri cerute de consumatori etc.

In faza de comercializare, principalele cai de accelerare a vitezei de circulatie sunt:

vanzarea rapida a bunurilor produse si incasarea sumelor de bani corespunzatoare;

investirea prompta a resurselor banesti;

respectarea clauzelor contractuale;

intocmirea rapida si corecta a documentatiei;

cresterea operativitatii in manipularea ambalajelor;

evitarea aprovizionarii cu bunuri care nu sunt cerute de consumator.

Intrebari recapitulative

Care sunt principalele surse de informatii folosite in analiza potentialului material al firmei?

Care sunt principalii indicatori utilizati pentru analiza dinamicii mijloacelor fixe?

Caracterizati corelatia dintre dinamica cifrei de afaceri si dinamica mijloacelor fixe?

Care este continutul coeficientului de structura pe categorii de mijloace fixe?

Prezentati principalii indicatori utilizati pentru analiza starii mijloacelor fixe.

Care sunt principalele particularitati ale analizei mijloacelor fixe in sfera distributiei? Dar in sfera turismului?

Cum se analizeaza eficienta utilizarii mijloacelor fixe cu ajutorul indicatorilor: cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe si profitul la 1000 lei mijloace fixe?

Care sunt activele circulante?

Care sunt obiectivele analizei stocurilor?

Care sunt cauzele modificarii stocurilor in diferitele faze ale circuitului economic?

Prezentati relatia de calcul a stocurilor finale

Cum pot fi grupate stocurile in functie de frecventa consumului?

Cum se determina durata de imobilizare a stocurilor?

In ce consta analiza factoriala a stocurilor medii?

Care este continutul analizei stocurilor de siguranta?

Prezentati continutul analizei vitezei de circulatie a marfurilor.

Teste grila

Mijloacele fixe pot fi exprimate la :

valoarea de intrare in gestiune ;

valoarea ramasa ;

valoarea de inlocuire ;

a+b+c ;

costul istoric- valoarea de intrare in gestiune.

Cresterea mijloacelor fixe este favorabila atunci cand ;

determina o crestere mai mare a cifrei de afaceri ;

indicele cifrei de afaceri este mai mic decat indicele mijloacelor fixe ;

mijloacele fixe aflate in conservare sunt din categoria celor noi ;

b+c ;

a+c.

Printre indicatorii care sunt folositi in analiza starii mijloacelor fixe nu se afla :

coeficientul amortizarii ;

coeficientul investitiilor ;

consumul specific ;

coeficientul de amortizare ;

c+d.

Printre factorii directi care influenteaza cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe se afla :

ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe ;

cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active ;

a+b ;

structura fortei de munca ;

a+d.

Printre factorii directi care influenteaza profitul la 1000 lei mijloace fixe se afla :

cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe ;

rata rentabilitatii comerciale ;

coeficientul amortizarii ;

a+b ;

b+c.

Nu constituie factor principal de influentare a marimii stocurilor active :

fluxul intrarilor ;

structura mijloacelor fixe active ;

natura produsului ;

costul stocarii ;

fluxul iesirilor.

Analiza stocurilor nu urmareste :

marimea stocurilor efective in corelatie cu cele optime, medii sau antecalculate ;

stabilirea cauzelor abaterilor stocurilor de la marimea lor optima si a masurilor care se impun pentru eliminarea lor ;

schimbarea tehnologiei de fabricatie ;

cunoasterea structurii cantitative si calitative a stocurilor, a produselor greu vandabile sau neutilizabile

analiza lipsurilor in gestiunile de valori materiale .

Nu constituie cauza a modificarii stocurilor finale in faza de aprovizionare :

contractarea eronata a cantitatlor de aprovizionat ;

lipsa mijloacelor de transport ;

aprovizionarea inainte de termenele stabilite prin contracte ;

aprovizionarea pentru unele nevoi suplimentare sau de sezon ;

neadaptarea politicii de aprovizionare cu politica de productie si cea de marketing.

Nu constituie cauza a modificarii stocurile finale in faza de aprovizionare :

alegerea nepotrivita a furnizorilor ;

neritmicitatea productiei ;

oprirea neasteptata a activitatii furnizorilor;

depasirea consumurilor specifice ;

respingerea la receptia calitativa a unor sortimente necorespunzatoare.

Nu constituie cauza a modificarii stocurilor finale in faza de productie :

modificarea tehnologiei de fabricatie ;

neritmicitatea productiei ;

existenta unui ritm mai lent la vanzare decat la fabricatie ;

depasirea duratei procesului de productie ;

schimbarea volumului prevazut al productiei.

Nu constituie cauza a modificarii stocurilor finale in faza de comercializare :

schimbarea preturilor produselor ;

schimbarea sortimentatiei ;

neritmicitatea intrarilor datorita nerespectarii de furnizori a termenilor de raspuns la cererile de aprovizionare,expedierii cu intarziere a bunurilor solicitate ;

lipsa mijloacelor de transport ;

existenta unui ritm mai lent la vanzare decat la fabricatie.

Nu constituie cauza a formarii unor stocuri de marfuri lent si greu vandabile :

acceptarea livrarilor in avans la marfurile cu vanzare lenta ;

aprovizionarea cu intarziere a marfurilor de sezon care nu mai au vanzarea asigurata ;

efectuarea unor reduceri de preturi ;

necunoasterea structurii stocurilor din punct de vedere al vandabilitatii datorita unor diferente ale sistemului informational;

neefectuarea unor reduceri de preturi.

In functie de frecventa consumului, stocurile pot fi :

normale ;

cu miscare lenta ;

disponibile ;

fara miscare ;

a+b+c+d.

Modificarea stocurilor medii de produse este determinata de:

modificarea cifrei de afaceri medii zilnice ;

modificarea vitezei de circulatie ;

a+b ;

cerinta ca dinamica vitezei de circulatie a stocurilor sa fie mai mica decat indicele cifrei de afaceri ;

b+d.

Pentru a creste viteza de circulatie a activelor circulante trebuie ca :

numarul de rotatii sa fie cat mai mare ;

numarul de zile sa fie cat mai mic ;

numarul de rotatii sa fie cat mai mic ;

a+b ;

b+c.

Nu constituie cale de accelerare a vitezei de circulatie a mijloacelor circulante in faza de aprovizionare :

aprovizionarea la timp cu toate resursele materiale necesare ;

constituirea si mentinerea unui stoc optim de materii prime si materiale;

eliminarea stocurilor supranecesare;

constituirea unor stocuri supranecesare;

alegerea atenta a furnizorilor.

Nu constituie cale de accelerare a vitezei de circulatie a activelor circulante in faza de productie :

cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie prin aplicarea masurilor corespuzatoare ;

alegerea tehnologiei optime de productie ;

ridicarea calificarii fortei de munca ;

scaderea gradului de utilizare a capacitatii de productie ;

realizarea de investitii si inovatii.

Nu constituie cale de accelerare a vitezei de circulatie a bunurilor circulante in faza de comercializare :

realizarea de bunuri cerute de consumatori ;

vanzarea rapida a bunurilor produse si incasarea sumelor de bani corespunzatoare ;

investirea promta a resurselor banesti;

respectarea clauzelor contractuale;

intocmirea rapida si corecta a documentatiei.



vezi Maria Niculescu: „Diagnostic global strategic”, Ed. Economica, Buc. 1997, pag. 129







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate