PROIECT DE CERCETARE - Psihologia activitatilor economice

UNIVERSITATEA "AL. I. CUZA" IASI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

PROIECT DE CERCETARE

- Psihologia activitatilor economice -

1. Actualitatea si obiectivele cercetarii

Intrucat apartinem unei societati in continua dezvoltare, in care zicala "Timpul reprezinta bani"(Time is money) devine o convingere, a fost necesara introducerea modului de efectuare a tranzactiilor financiare cu ajutorul cardurilor bancare. Acestea isi gasesc justificarea prin faptul ca ne scutesc de obiceiul de a manipula banii si, de multe ori, sume mari de bani pe care ar trebui sa le detinem cu noi prin locuri publice, aparand astfel si pericolul unui atac la persoana. De asemenea, utilizarea cardurilor implica castigul de timp, ne mai fiind necesar mobilitatea in locurile unde trebuie sa efectuam platile (aici intervine si comertul prin internet), cat si posibilitatea de a efectua din acelasi loc a mai multor plati.

Evident, odata cu democratizarea Internetului apar doua mari 'clase' de consumatori: oameni cu bani, dar cu putin timp la dispozitie (care utilizeaza deja Internetul si instrumentele asociate in fiecare zi, cum ar fi achizitia online de produse), iar de cealalta parte,'conservatorii', adica cei care declara ca deocamdata nu renunta la modalitatile clasice de a face cumparaturi sau afaceri.

ADAPTATII. 'Pentru unii utilizatori - de regula, indivizi cu posibilitati financiare ridicate, dar extrem de ocupati, Internetul serveste ca o sursa regulata de informatii si ca o modalitate convenabila de a face cumparaturi', declara analistii Datamonitor. Acest grup a depasit factorii psihologici de teama, este constient de riscul asociat utilizarii instrumentelor virtuale si platilor online(furt, fraude etc), dar si de faptul ca dezavantajele sunt clar mai mici decat avantaje. In plus sunt atrasi deposibilitatea de a lansa comenzi oriunde in lume si 24 de ore din 24.

CONSERVATORII. 'Pentru a alta parte a utilizatorilor, Internetul nu a reusit pana acum sa le ofere aplicatii destul de atractive pentru a-i determina sa renunte la canalele traditionale de comunicatii si la modalitatile clasice de cumparare'.

Multe institutii si firme au inceput deja practicarea modului de remunerare prin virarea banilor pe carduri bancare. Alte beneficii ale cardului bancar sunt securitatea platilor; certificarea si autentificarea; confidentialitatea; protectia proprietatii intelectuale; fraudele si protectia consumatorului; accesul la telecomunicatii; protectia concurentei.

Pe de alta parte, ca orice forma de noutate intr-un domeniu atat de important ca cel al economiei de piata si al serviciilor, este normal ca acest fenomen al aparitiei cardului bancar sa intampine si respingere si rezistenta la schimbare.In primul rand socul psihologic a fost acela al virtualizarii unor procedee intiparite bine in practica si constiinta consumatorului, acela de a detine in mana produsul muncii sale, de a-si putea gestiona personal schimburile financiare (a plati cu bani in mana, a primi rest, va verifica cat a mai ramas din suma totala). Aceste tranzactii s-au redus la a introduce cardul intr-un bancomat si de a "goli" contul. Persoana nu mai detine siguranta. Un alt aspect al rezistentei la implementarea utilizarii cardurilor bancare este cel legat de faptul ca folosirea lui implica adaptarea si acomodarea cu un sistem informatizat ( bancomatul, modul de inserare a cardului, codul PIN, selectia optiunilor). Persoanele mai in varsta sunt , in general, cele care intampina dificultati in utilizarea cardului bancar.

Lucrarea isi propune sa analizeze gradul de determinism care exista intre anumite trasaturi socio-demografice ale populatiei tarii noastre si modul in care aceasta percepe si transpune in comportamente concrete modul de realizare a tranzactiilor financiare. Aceste tranzactii se refera atat la platile efectuate la procurarea anumitor bunuri din magazine, centre comerciale , furnizori de servicii (apa, energie electrica, telefonie), cat si la sistemul de remunerare ( virarea salariilor pe card sau in mana). Impresia generala este cea a faptului ca persoanele tinere si care au venituri ridicate prefera modul de efectuare a acestor plati prin intermediul cardurilor bancare sau a serviciilor virtuale via Internet, in schimb, acest nou tip de plata intampina respingere din partea persoanelor mai in varsta, precum si a celor care au venituri mai reduse.

O intrebare s-ar ridica in privinta influentei pe care o poate juca genul subiectilor asupra preferintei de a efectua platile prin card sau bani cash.

2. Variabilele cercetarii:

variabile independente:

varsta: cu nivelele "tineri" si "maturi"( pragul a fost stabilit la 35 de ani)

genul: cu nivelele "femei" si "barbati"

veniturile personale: cu nivelele "mici" ( sub 400 ron net/luna) si "mari"( peste 800 ron net/luna)

variabile dependente:

perceptia asupra tranzactiilor financiare prin carduri bancare ( pozitiva/negativa)

modalitatea predominanta de efectuare a platilor( prin card, cu bani cash)

Planul cercetarii rezultat este cu 8 grupe independente (2X2X2 between subjects):

3. Ipoteze

A. Venitul personal, varsta si genul indivizilor influenteaza perceptia asupra tranzactiilor financiare prin intermediul cardurilor bancare.

A.1. Venitul influenteaza perceptia asupra tranzactiilor financiare prin intermediul cardurilor bancare ; persoanele care au un venit personal mai ridicat vor avea predominant o perceptie pozitiva asupra utilizarii cardurilor bancare pentru efectuarea de plati, in timp ce persoanele cu un venit mai scazut vor avea o perceptie negativa asupra folosirii cardurilor bancare.( independent t test)

A.2. Varsta influenteaza perceptia asupra tranzactiilor financiare prin intermediul cardurilor bancare; persoanele tinere vor avea predominant o perceptie pozitiva asupra folosirii cardurilor bancare in timp ce persoanele mai in varsta vor avea o perceptie negativa. independent t test)

A.3. Genul influenteaza perceptia asupra tranzactiilor financiare prin intermediul cardurilor bancare; femeile au o perceptie negativa in comparatie cu barbatii care au o perceptie pozitiva asupra utilizarii cardurilor bancare. independent t test)

A.4. Exista un efect semnificativ de interactiune intre venitul personal si varsta indivizilor in ceea ce priveste perceptia asupra utilizarii cardurilor bancare;

- influenta venitului in randul subiectilor de varsta tanara; ( independent t test)

- influenta venitului in randul subiectilor de varsta matura;

- influenta varstei in randul subiectilor cu venituri mici;

- influenta varstei in randul subiectilor cu venituri mari;

B. Venitul personal, varsta si genul indivizilor influenteaza comportamentul de efectuare a platilor prin card sau bani cash.

B.1. Venitul personal influenteaza comportamentul de efectuare a platilor prin card sau bani cash; persoanele cu un venit mai mic vor efectua semnificativ platile cu bani cash in timp ce persoanle ecu un venit mai mare vor efectua semnificativ platile prin intermediul cardului bancar. independent t test)

B.2. Varsta influenteaza comportamentul de efectuare a platilor prin card sau bani cash; persoanele tinere vor efectua semnificativ platile folosind cardul bancar in timp ce persoanele in varsta vor efectua platile cu bani cash. independent t test)

B.3. Genul influenteaza comportamentul de efectuare a platilor prin card sau bani cash; femeile vor efectu semnificativ platile cu bani cash in timp ce barbatii vor efectua semnificativ platile prin carduri bancare. independent t test)

B.4. Exista un efect semnificativ de interactiune intre venitul personal si varsta indivizilor in ceea ce priveste efectuarea platilor Between-subjects tests)

- influenta venitului in randul subiectilor de varsta tanara; ( independent t test)

- influenta venitului in randul subiectilor de varsta matura;

- influenta varstei in randul subiectilor cu venituri mici;

- influenta varstei in randul subiectilor cu venituri mari;

C. Exista o corelatie intre perceptia folosirii cardurilor bancare si utilizarea acestora in efectuarea platilor Pearson)

4. Construirea instrumentelor de masura

Se va operationaliza conceptul de "perceptie a utilizarii cardurilor bancare" si raspunsurile cu cea mai mare frecventa de aparitie vor fi transformate in itemi, pe axa pozitiv- negativ.

Va fi elaborat un chestionar pentru masurarea perceptiei folosirii cardurilor bancare care sa cuprinda itemi cu cate doua variante de raspuns, pentru polii pozitiv si negativ ai perceptiei. Chestionarul va fi dat spre evaluare unui grup de 10 experti, astfel incat itemii sa fie construiti astfel incat sa contina aspecte relevante pentru perceptia formata asupra utilizarii cardurilor bancare. Se va calcula coeficientul Alpha Cronbach.

5. Lot experimental

Esantionul se va constitui din aproximativ 240 de subiecti (8gr X 30 sub) de varste diferite, cu venituri personale in intervalele ( , 400 ron net/luna] si [800 ron net/luna , ).

6. Concluzii (estimarea rezultatelor)

Ipotezele confirmate au fost cele referitoare la influenta varstei si a nivelului venitului de persoana asupra perceptiei platilor electronice, prin carduri bancare si asupra conduitei de a folosi banii cash sau cardul. Persoanele mai in varsta sunt semnificativ predispuse spre o perceptie negativa asupra platilor electronice si a utilizarii unui card in locul manipularii banilor in format moneda/bancnota. Pe de alta parte, persoanele mai tinere au o perceptie semnificativ poziotiva asupra acestui proces de realizare a tranzactiilor financiare. Acelasi efect s-a observat si in cazul persoanelor cu un venit mai ridicat, cu o perceptie semnificativ pozitiva asupra folosirii cardurilor bancare, fata de persoanele cu venituri mici, care au o perceptie semnificativ negativa.

S-a observat si un efect de interactiune intre variabilele varsta si venit in ceea ce priveste perceptia asupra platilor electronice. Persoanele mai in varsta si cu venituri mici au o perceptie semnificativ negativa asupra utilizarii cardurilor bancare, in timp ce persoanele mai tinere si cu venituri mai mari au o perceptie semnificativ pozitiva. Nu s-a observat efectul semnificativ al genului asupra perceptiei si a modului de utilizare a cardului.