Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
»PRACTICA - Structura obligatiilor fiscale ale societatii


PRACTICA - Structura obligatiilor fiscale ale societatii


 



DESCRIEREA SOCIETATII

S.C. LUNCAN MIHAI S.R.L. s-a infiintat in baza legii nr. 31/1990 republicata, la data de 23.01.2004, conform incheierii judecatoreasca nr. 1156/2004, avand durata de activitate nelimitata.

Societatea comerciala s-a constituit sub forma unei societati cu raspundere limitata, fiind persoana fizica romana si avand asociat unic persoana fizica romana.

Sediul societatii este in Romania, jud.Bihor, Oradea, B-dul Stefan cel Mare, nr.51, Bl. D65, ap.14. Societatea poate deschide sucursale, filiale, reprezentante, agentii sau alte tipuri de subunitati in orice localitate din tara sau din strainatate, in conditiile legi, prin hotararea adunarii generale, cu respectarea formalitatiilor de infiintare si inregistrare specifice locului unde va functiona.

Obiectul de activitate al S.C. Luncan Mihai S.R.L, conform actului constitutiv cuprinde:

-domeniul principal este: 7412-activitati de contabilitate si revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal.

Capitalul social al societatii este de 2 000 000 lei, impartit in 20 parti sociale, fiecare parte sociala cu o valoare nominala de 100.000 lei. Partile sociale pot fi transmise partial sau total, cu titlu oneros sau gratuit. Transmiterea partilor trebuie inscrisa la registrul comertului.

COMUNICAREA SI SISTEMUL INFORMATIONAL DIN CADRUL SOCIETATII COMERCIALE

Sistemul informational reprezinta ansamblul de activitati care inregistreaza informati, le sistematizeaza, le prelucreaza, le analizeaza, le stocheaza si le transmite, contribuind la realizarea obiectivelor unitatii.

Informatiile pot avea o sursa interna - care reflecta stadiul de realizare a planului - si o sursa externa- adica celalalte sisteme cu care unitatea intretine relatii : ministere, administratia publica, banci, etc.

Informatiile pot fi ascendente - de la compartimente catre administrator, descendente - de la administrator catre compartimente, sau orizontale - cand informatiile circula la acelasi nivel organizatoric.

Sistemul informational are la baza calculatorul electronic. In acest sens societatea este dotata cu doua calculatoare, contabilitatea este tinuta pe calculator cu ajutorul unui program contabil, iar situatiile contabile, precum Balanta de verificare, sunt prelucrate direct in program pe baza inregistrarilor efectuate cronologic si sistematic. De asemenea se utilizeaza programe informatice pentru realizarea declaratiilor fiscale, a declaratiilor de somaj, asigurari sociale, asigurari sociale de sanatate si a declaratiilor ce se depun la Inspectoratul Teritorial de Munca.

In ceea ce priveste comunicarea la nivelul unitatii, avand deocamdata doar doi angajati, acestia pot comunica administratorului orice informatie noua si pot mentine buna desfasurare a lucrurilor, fiind permanent informati cu privire la sarcinile ce le au de indeplinit.

Comunicarea si sitemul informational se afla intr-o relatie de interdependenta facand posibila luarea deciziilor in conditiile unei informari coerente si de calitate.

RELATIILE SOCIETATII CU FURNIZORII SI CLIENTII

In ceea ce priveste managementul societatii, aceasta sarcina ii revine administratorului; el este cel care stabileste necesarul de resurse si mijloace pentru atingerea obiectivelor. Administratorul exercita si functia de control prin care verifica performantelor unitatii precum si a angajatilor.

O componenta esentiala a administrarii si conducerii unei unitati o reprezinta managementul resurselor umane. Resursele umane sunt cele ce aduc, prin valoarea lor, avantaje majore in fata competitorilor.

Managementul personalului implica folosirea de tehnici si principii atat de selectie cat si de mentinere a personalului profesionist si motivat. Procesul de recrutrare, alaturi de politica de salarizare, de managementul obiectivelor companiei, traning, monitorizarea performantelor devin esentiale pentru un bun administrator.

Marketingul este cel care leaga unitatea de mediul in care isi desfasoara activitatea. Succesul se concretizeaza in capacitatea managerului de a aduce profit societatii, avand in acelasi timp clienti satisfacuti.

Fiind la inceputul activitatii, S.C. LUNCA MIHAI S.R.L, nu este cunoscuta pe piata si de aceea are mare nevoie de promovare. In acest sens s-au folosit diferite mijloace de publicitate cum ar fi: anunturi publicitare in diferite ziare si reviste din presa locala, au fost folosite pliante de prezentare a firmei. Poate cel mai eficient mod de promovare consta in faptul ca personalul societatii se straduieste intotdeauna sa ofere servicii competente si complete, cu promptitudine si eficienta, ceea ce se traduce in revenirea clientilor si chiar recomandarea firmei in cadrul cercului lor de cunostinte.

Obiectivele pe termen mediu si scurt ale societatii sunt:

  • Cresterea veniturilor;
  • Atragerea clientilor;

In ceea ce priveste relatiile societatii cu furnizorii si clientii, putem mentiona faptul ca, fiind o societate prestatoare de servicii in domeniul economico-financiar, unitatea nu are nevoie de un flux permanent de aprovizionare, fiind suficienta achizitionarea celor necesare, in special hartie, toner, pixuri, diferite imprimate tipizate, etc, in mod direct de la magazinele specializate. In ceea ce priveste relatiile cu clientii, acestea sunt caracterizate prin profesionalism, personalul societatii tratand cu respect toti clientii sau potentialii clienti ai firmei.

Pe langa aceste atributii, administratorul raspunde si de achizitionarea materialelor necesare, de asigurarea informatiilor solicitate de catre asociatul unic, verifica activitatea celor doi angajati, reprezint societatea in relatiile cu tertii. Administratorul asigura conducerea operativa a societatii si reprezinta societatea in fata organelor de stat.

Principalele atributii ale administratorului sunt:

  • Angajeaza si concediaza personalul societatii si stabileste drepturile si indatoririle de serviciu, incheind contracte de munca;
  • Incheie contracte comerciale pentru realizarea obiectului de activitate a societatii;
  • Rezolva orice problema de activitate curenta, cu exceptia celor date in mod expres in competenta adunarii generale.

ORGANIZAREA CONTABILITATII

Societatile comerciale au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii.

Contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale societatii, cat si in relatiile cu terti.

Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tina atat in moneda nationala cat si in valuta, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens.

Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric.

Pentru intrarile de stocuri se folosesc urmatoarele formulare:

Aviz de insotire a marfii care serveste ca document de insotire a bunului pe timpul transportului, si ca document pentru intocmirea facturii.

Factura fiscala se intocmeste in momentul livrarii sau primirii bunurilor cu sau fara aviz de insotire a marfii. Ea mai indeplineste si functia de act justificativ pentru decontarea livrarilor. In baza ei se intocmeste nota de receptie si constatare de diferente.

Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste la primirea si receptia bunurilor de catre comisia de receptie si de catre gestionar.

La intrarea in magazie a stocurilor se intocmeste Fisa de magazie pentru fiecare produs in parte.

Pentru iesirile de stocuri se utilizeaza:

Avizul de insotire a marfii este folosit pentru eliberarea si scaderea din depozit a stocurilor in afara unitatii.

Bonul de consum este folosit pentru materii prime, materiale, piese, carburanti la eliberarea din magazie.

Contabilitatea clientilor si a furnizorilor, a celorlalte creante si obligatii se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica.

In ceea ce priveste contabilitatea trezoreriei, documentele primare sunt:

- pentru incasari si plati in numerar: CEC-uri de numerar, Chitante, Dispozitii de incasare-plata, State de salarii.

- pentru operatii de incasari si plati fara numerar se folosesc Ordine de plata.

Evidenta operativa se tine cu ajutorul Registrului de casa in care se evidentiaza existentul si miscarea numerarului din casierie. Se intocmeste zilnic, cu ajutorul lui determinandu-se totalul incasarilor, totalul platilor, precum si soldul de casa.

Inregistrarile contabile sunt reflectate in Registrul Jurnal anexat.

Pentru deplasari, cheltuieli de transport, aprovizionari cu materiale si alte bunuri de valoare mica, in vederea efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii, salariatilor li se elibereaza o suma de bani din casierie pe baza dispozitiei de plata, de catre casierie, pe care acestia urmeaza sa o justifice pe baza decontului sau a ordinului de deplasare.

Contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor se tine pe feluri de cheltuieli si venituri, dupa natura lor.

Lunar se intocmeste balanta de verificare. (Anexa)

STRUCTURA OBLIGATIILOR FISCALE ALE SOCIETATII SI SUBORDONAREA ACESTEIA IN CADRUL APARATULUI FINANCIAR

Prin optiunile inscrise in cererea de inregistrare la ORC, S.C. LUNCAN MIHAI S.R.L. este platitoare de TVA, fapt pentru care depune declaratia 300 privind decontul de TVA.

S.C. LUNCAN MIHAI S.R.L. este platitoare pe venitul microintreprinderilor, adica 3% din veniturile din orice sursa din care se scad, conform codului fiscal:

- veniturile din variatia stocurilor;

- veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;

- veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;

- veniturile din provizioane;

- veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;

- veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.

Calculul si plata pe impozitul pe venitul microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.

O persoana juridica romana nou infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microintreprinderilor, incepand cu primul an fiscal daca: are inscrisa in obiectul de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul, si capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice, de la data inregistrarii la registrul comertului si daca in termen de 60 de zile inclusiv de la data inregistrarii mai indeplineste o conditie, si anume: sa aiba de la 1 pana la 9 salariati inclusiv.

Spre deosebire de persoanele juridice nou infiintade, cele care au desfasurat deja activitate economica, daca doresc sa devina platitoare pe venitul microintreprinderilor, pe langa cele trei conditii amintite mai trebuie sa indeplineasca una si anume: Sa fi realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lai a 100.000 euro.

Declaratia privind obligatiile de plata la Bugetul General Consolidat se depune lunar cu termen de plata de 25 a fiecarei luni pentru luna anterioara si cuprinde datoriile societitii cu privire la Bugetul Asigurarilor Sociale, Impozitul pe venitul microintreprindrilor (trimestrial) si alte datorii asimilate Bugetului de Stat.

ANALIZA FINANCIARA

Analiza financiara, ca o prima actiune a practicii financiare, poate fi studiata ca actiune interna a responsabililor intreprinderii si ca actiune externa din partea actualilor si potentialilor parteneri sau concurenti ai intreprinderii. Obiectivele urmarite nu sunt aceleasi; in analiza interna se urmareste identificarea potentialului de degajare de fluxuri nete de trezorerie (cash-flow-uri); in analiza externa se urmareste echilibrul financiar realizat, la nivelul fondului de rulment, al trezoreriei nete etc. si rentabilitatea intreprinderii la nivelul marjelor de acumulare, al capacitatii de autofinantare etc.

Analiza financiara are ca obiectiv sa determine starea de performanta financiara, punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare din exercitiul incheiat. Realizarea ei presupune o metodologie de verificare a echilibrului financiar si a capacitatii de degajare de valoare noua, pentru a aprecia soliditatea si competitivitatea intreprinderii. Aceasta metodologie se aplica asupra documentelor de sinteza contabila - bilantul si contul de rezultate (de profit si pierderi).

Diagnosticul financiar finalizat la S.C. LUNCAN MIHAI S.R.L. vizeaza aprecierea performantelor firmei in termen de rentabilitate si risc precum si evaluarea echilibrului financiar.

In cursul anului 2004 observam o crestere a capitalurilor proprii, datorata in special creditarii societatii de catre actionari, ceea ce determina modificari majore in structura activului detinut de societate (in principal achizitionari de active imobilizate), reflectandu-se de asemenea intr-o mare masura in rezultatele obtinute comparativ cu perioada anterioara.

La sfarsitul anului 2004 cifra de afaceri s-a ridicat la 738.199.000 lei, crescand in valoare absoluta fata de perioada precedenta cu 540.358.000 lei, adica cu 273,13%. in ceea ce priveste rezultatul net al activitatii, la sfarsitul perioadei analizate, avem un profit net in suma de 53.059.000 lei, constatand o imbunatatire fata de perioada precedenta care s-a soldat cu o pierdere de 4.133.000 lei. Profitul a fost repartizat in intregime conform hotararii adunarii generale a asociatilor.

Informatiile necesare realizarii diagnosticului financiar au fost preluate din situatiile financiare simplificate care cuprind: bilantul si contul de profit si pierderi.

. Analiza ratelor de structura ale activului

mii lei-

Specificatie

Simbol

Structura

Structura

Imobilizari necorporale

Inn

Imobilizari corporale

Inc

Imobilizari financiare

If

Active imobilizate

In

Stocuri

St

Creante totale

Cr

Disponibilitati banesti

Db

Active circulante

Ac

Active de regularizare si asim.

Ra

TOTAL ACTIV

At

Rata activelor imobilizate

Inn/At

Rata imobilizarilor necorporale

Inn/In

Rata imobilizarilor corporale

Inc/In

Rata imobilizarilor financiare

If/In

Rata activelor circulante

Ac/At

Rata stocurilor

St/Ac

Rata creantelor

Cr/Ac

Rata disponibilitatilor banesti

Db/Ac

Rata conturilor de regularizare

Ra/At

Rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului fix. In prima perioada are valoarea 0 deoarece societatea nu detine active imobilizate. Observam insa o crestere in cursul anului 2004, ajungand la o valoare de 89,45% datorita achizitionarii in special de imobilizari corporale.

Rata imobilizarilor necorporale are valoare nula in ambele perioade datorita lipsei acestora din structura activului imobilizat.

Rata imobilizarilor corporale de asemenea are valoarea 0 in prima etapa, dar inregistreaza in schimb o valoare de 99,78% la sfarsitul anului 2004.

Rata imobilizarilor financiare este nula in prima perioada datorita lipsei imobilizarilor financiare din structura activului; la sfarsitul anului 2004 inregistreaza o valoare de 0,22% datorita intrarii in patrimonial societatii a unor imobilizari financiare in valoare absoluta de 900.000 lei.

Rata activelor circulante exprima ponderea capitalului circulant in totalul activului. Desi activul circulant al societatii creste in valoare absoluta in perioada analizata cu 43.092.000 lei, observam o reducere puternica a acestei rate de la 100% la 10,55%, datorata lipsei activelor imobilizate in prima etapa si achizitionarii acestora in etapa ulterioara.

Desi in marimi absolute stocurile au crescut cu 11.364.000 lei, totusi rata stocurilor a scazut cu 44,45 % deoarece activul circulant a crescut mai mult decat valoarea stocurilor.

Rata creantelor a inregistrat o crestere datorata cresterii volumului de activitate a societatii.

Rata disponibilitatilor banesti a crescut mai mult decat dublu, sursa principala constituind-o in special casa in lei dar si disponibilul din contul bancar care au inregistrat cresteri semnificative.

Societate nu are inregistrate suma in conturile de regularizare, fapt

pentru care rata conturilor de regularizare are valoare nula in ambele perioade.

Analiza ratelor de structura ale pasivului

-mii lei-

Specificatie

Simbol

Structura

Structura

Capital social

Cs

Rezerve

Rez

Fonduri

Fd

Rezultatul reportat

Rr

Profit net

Pn

Repartizarea profitului

Rep

Subventii pentru investitii

Sbvi

Capital propriu

Cpr

Credite pe termen mediu/lung

Itml

Credite pe termen scurt

Its

Furnizori si asimilate

Fz

Alte obligatii de exploatare

Ob

Datorii totale

Dt

Pasive de regularizare si as.

Rp

Capital permanent

Cpm

TOTAL PASIV

Pt

Rata stabilitatii financiare

Cpm/Pt

Rata autonomiei financiare globale

Cpr/Pt

Rata autonomiei financiare la termen

Cpr/Cpm

Rata de indatorare globala

Dt/Pt

Rata stabilitatii financiare exprima ponderea capitalului permanent in pasivul total si inregistreaza o crestere de 82,33 % in perioada analizata, datorita faptului ca in prima perioada capitalul permanent al societatii inregistra o valoare negativa, care se reflecta la nivelul ratei, determinand semnul minus (-) al acesteia. Capitalul permanent negativ din prima perioada s-a datorat pierderii inregistrate in acea perioada. La finalul anului 2004, societatea are un capital permanent pozitiv in valoare de 217.082.000 lei, determinand un nivel al ratei stabilitatii financiare de 47%.

In ceea ce priveste rata autonomiei financiare globale, care arata gradul de independenta financiara a firmei, avem valori identice cu cele ale ratei anterioare, deoarece capitalurile proprii sunt egale cu capitalurile permanente, societatea neavand contractate imprumuturi pe termen mediu si lung. Se considera ca o rata de 1/3 asigura firmei autonomie financiara, din aceasta perspectiva, firma a evoluat satisfacator, avand la sfarsitul anului 2004 un nivel al acestei rate de 47%.

Rata autonomiei financiare la termen exprima gradul leit de independenta financiara pe termen lung si inregistreaza o valoare de 100% in ambele perioade, deoarece firma nu are datorii pe termen mediu si lung. Prin urmare, rata de indatorare la termen are valoare nula.

Rata de indatorare globala reflecta ponderea datoriilor totale in pasivul total. In prima perioada are un nivel mult prea ridicat si anume 135,33%, capitalurile proprii neputand acoperi nici macar pierderea inregistrata, dar ea scade spre sfarsitul anului 2004, ajungand la un nivel de 53%.

Analiza echilibrului financiar.

- mii lei -

Nr.crt.

Specificatie

Simbol

Imobilizari nete

In

Stocuri

St

Creante

Cr

Disponibilitati banesti

Db

Conturi de regularizare si asimilate activ

Ra

Capital propriu

Cpr

Credite pe termen mediu si lung

Itml

Capital permanent

Cpm

Credite pe termen scurt

Its

Furnizori si asimilate

Fz

Alte obligatii de exploatare

Ob

Conturi de regularizare si asimilate pasiv

Rp

Activ total = Pasiv total

At = Pt

Fond de rulment

FR=Cpm-In

Fond de rulment propriu

FRP=Cpr-In

Nevoia de fond de rulment

NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp)

Trezoreria neta

TN=FR-NFR

∆ FR=FR 1-FR 0

∆ NFR=NFR 1-NFR 0

∆ TN=∆ FR-∆ NFR


Fondul de rulment (FR) inregistreaza in ambele perioade valori negative. In prima perioada chiar daca valoarea activelor imobilizate este nula, fondul de rulment tot are valoare negativa, datorita capitalurilor pemanente negative. In etapa urmatoare, chiar daca capitalurile permanente inregistreaza o crestere semnificativa, FR isi pastreaza semnul negativ datorita cresterii in mai mare masura a activelor imobilizate. Societatea nu se afla in echilibru financiar pe termen lung deoarece nu respecta principiul conform caruia alocarile permanente se finanteaza din surse permanente. Nu exista astfel acea marja de securitate, ca o garantie a stabilitatii financiare societatii.

Fondul de rulment propriu are aceeasi valoare ca si FR, deoarece societatea nu are contractate imprumuturi pe termen mediu si lung, capitalurile permanente fiind egale cu capitalurile proprii.

Valoarea negativa a ∆FR se datoreaza in principal politicii adoptate de intreprindere pentru finantarea de investitiei, apeland la credite pe termen scurt pentru finantarea investitiilor in imobilizari corporale.

Nevoia de fond de rulment (NFR) inregistreaza in ambele perioade valori negative, ceea ce reflecta un surplus de surse temporare posibil de mobilizat in raport cu nevoile temporare. Acesta reprezinta un aspect favorabil, deoarece scaderea NFR se datoreaza, in cea de-a doua etapa in principal incetinirii platii furnizorilor si valorii reduse a stocului si a creantelor, care se datoreaza rotatiei rapide a acestora si anume inlocuirea rapida a stocurilor si inacasarea urgenta a creantelor.

Trezoreria neta (TN) reprezinta diferenta dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment.

In prima etapa, desi sunt negative amandoua, NFR este superioara in valoare absoluta, degajand o trezorerie neta pozitiva, ceea ce inseamna ca societatea dispune de lichiditati banesti in suma de 1.013.000 lei.

La sfarsitul anului 2004, trezoreria neta inregistreaza o valoare negativa datorita faptului ca FR in valoare absoluta este mai mare decat NFR in valoare absoluta, acest lucru reflectand un dezechilibru existent sub aspectul surselor proprii. Trezoreria neta negativa de 157.555.000 lei a fost acoperita prin angajarea unui credit pe termen scurt in valoare de 180.000.000 lei.

Analiza soldurilor intermediare de gestiune si a capacitatii de autofinantare.

. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

-mii lei-

Nr.crt.

Specificatie

Simbol

+ Vanzari de marfuri

Vmf

- Cheltuieli privind marfurile

Chmf

= Marja comerciala

MC

+ Productia exercitiului

Qex

- Cheltuieli cu materiale si servicii

Chms

= Valoarea adaugata

VA

- Impozite si taxe

Imp

+ Subventii pentru exploatare

Sbv

- Cheltuieli totale cu personalul

Chp

= Excedent brut din exploatare

EBE

+ Venituri din provizionare

Vpv

+ Alte venituri din exploatare

Ave

- Alte cheltuieli din exploatare

Ace

- Cheltuieli privind amort. si prov.

Cha

= Rezultat din exploatare

Pe

+ Venituri financiare

Vf

- Cheltuieli financiare

Chf

= Rezultatul curent

Pc

+ Venituri extraordinare

Vextr.

- Cheltuieli extraordinare

Chextr.

= Rezultatul brut

Pb

- Impozit pe profit

Ip

= Rezultatul net

Pn


Marja comerciala sau adaosul comercial reprezinta surplusul pe care il castiga un agent economic din vanzarea unor marfuri, dupa ce a intrat si el in posesia lor, prin cumparare de la un furnizor.

Valoarea adaugata (VA) pozitiva si in crestere cu 117.535.000 lei, adica cu 314% este un rezultat favorabil, deoarece ea reprezinta sursa de acumulari banesti din care se vor plati datoriile catre stat, catre banci si diversi creditori, catre salariati, actionari si pe cat este posibil se va repartiza o anumita suma pentru autofinantare.

Din valoarea adaugata obtinuta in anul 2004 in suma de 154.969.000 lei, au fost remunerati : personalul cu 58.501.000 lei ; statul prin impozite si taxe cu 27.229.000 lei ; creditorii prin dobanzi cu 3.325.000 lei si intreprinderea prin capacitatea de autofinantare cu 56.183.000 lei, in total 145.238.000 lei. Diferenta fata de rezultatul initial se datoreaza inregistrarii de catre unitate de cheltuieli extraordinare.

Spre deosebire de aceasta situatie in perioada anterioara din VA nu se puteau remunera in intregime salariatii si obligatiile fata de stat, determinand un exedent brut de exploatare negativ.

Excedentul brut din exploatare (EBE), masoara capacitatea potentiala de exploatare a firmei (din amortizare, provizioane si profit) si inregistreaza o crestere in valoare absoluta, crestere determinate de marirea cifrei de afaceri.

Valoarea pozitiva pe care o inregistreaza in anul 2004 este o situatie favorabila, aratand o imbunatatire a situatiei financiare a societatii fata de perioada anterioara cand EBE inregistra o valoare negativa datorata cheltuielilor cu personalul foarte ridicate comparativ cu valoarea adaugata.

Rezultatul exploatarii exprima in marimi absolute rentabilitatea activitatii de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor de exploatare platibile si calculate din veniturile de exploatare incasabile si calculate. In prima etapa societatea inregistreaza pierdere din exploatare datorita depasirii veniturilor din exploatare de catre cheltuieli. La sfarsitul anului 2004 societatea inregistreaza un profit din exploatare in valoare de 77.299.000 lei.

Rezultatul curent este determinat de rezultatul de exploatare si rezultatul financiar. Neinregistrand venituri si cheltuieli financiare semnificative in prima perioada, pierderea curenta este asemanatoare pierderii din exploatare. In perioada ulterioara desi activitatea financiara se incheie cu pierdere, rezultatul curent imbraca forma profitului datorita marimii profitului din exploatare.

Rezultatul brut exprima in marimi absolute rentabilitatea intregii activitati dupa reducerea cheltuielilor totale din veniturile totale aferente unui exercitiu financiar. In prima perioada, pierderea bruta este marita in raport cu pierderea curenta datorita inregistrarii de cheltuieli extraordinare. La sfarsitul anului 2004 societatea inregisteaza un profit brut de 64.243.000 lei.

Rezultatul net al exercitiului exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare dupa deducerea din profitul brut a impozitului pe profit si urmeaza sa fie distribuit de catre manageri. La sfarsitul anului 2004 societatea are un profit net de 53.059.000 lei pe care il distribuie in intregime.

Calculul si analiza capacitatii de autofinantare

Metoda deductiva

-mii lei-

Nr.crt.

Indicator

Simbol

+ Excedentul brut din exploatare

EBE

+ Alte venituri din exploatare

Ave

- Alte cheltuieli de exploatare

Ace

+ Venituri financiare

Vf

- Cheltuieli financiare

Chf

+ Venituri extraordinare

Vextr.

- Cheltuieli extraordinare

Chextr.

- Impozit pe profit

Ip

= Capacitatea de autofinantare

CAF

Metoda aditionala

- miii lei -

Nr.crt.

Indicator

Simbol

+ Profit net

Pn

+ Amortisment

Cha

= Capaciatea de autofinantare

CAF

Capacitatea de autofinantare (CAF) reprezinta potentialul de crestere economica a firmei, respectiv sursa interna de finantare generata de activitatea comerciala a acesteia dupa deducerea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. In prima etapa aceasta inregistreaza o valoare negativa datorata pierderii, revenindu-si in finalul anului 2004, datorita cresterii cifrei de afaceri, si inregistrand o valoare pozitiva de 56.183.000 lei, dar tinand cont ca in aceasta perioada TN<0, inseamna ca acesta capacitate de autofinantare este doar potentiala nu si efectiva.

Analiza ratelor de lichiditate si solvabilitate

" Solvabilitatea unei intreprinderi sau oricarui agent economic se defineste ca fiind aptitudinea sa de a asigura plata datoriilor atunci cand acestea ajung la scadenta". Aceasta ar fi definitia notiunii generale de solvabilitate, cuvant ce provine din latinescul "solvere", a plati.

Se disting in mod obisnuit doua aspecte ale notiunii de solvabilitate: solvabilitatea imediata si solvabilitatea globala. Lichiditatea intreprinderii numita si solvabilitate imediata sau pe termen scurt, reprezinta capacitatea de a-si plati datoriile atunci cand acestea devin exigibile, accentul fiind pus pe scadenta datoriilor. Solvabilitatea globala sau pe termen lung este capacitatea intreprinderii care dispune de un ansamblu de active a caror valoare este superioara sumei totalului datoriilor.

- mii lei -

Nr.crt.

Indicatori

Formula

Stocuri

St

Creante

Cr

Disponibilitati banesti

Db

Active circulante

Ac=St+Cr+Db

Datorii pe termen scurt

Dts=Its+Fz+Ob

Rata de lichiditate curenta

Ac/Dts

Rata de lichiditate rapida

Cr+Db/Dts

Rata de lichiditate imediata

Db/Dts

Lichiditatea curenta compara ansamblul activelor circulante cu ansamblul datoriilor pe termen scurt. Avand in vedere valoriile inregistrate de aceasta rata in perioada analizata concluzionam ca societatea nu are posibilitatea de a-si acoperi datoriile pe termne scurt din activele circulante. Rata este subunitara in ambele perioade si are o tendinta nefavorabila descrescatoare datorita cresterii datoriilor pe termen scurt in mai mare masura decat cresc activele circulante.

Lichiditatea rapida exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati. In ambele perioade analizate aceasta rata inregistreaza valori prea mici si are o tendinta nefavorabila de reducere datorita cresterii datoriilor pe termen scurt.

Lichiditatea imediata sau rata de trezorerie apreciaza masura in care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite pe seama disponibilitatilor banesti. Valoarea normala pe care ar trebui sa o aibe aceasta rata se situeaza intre 0,2 si 0,3 dar in perioada analizata aceasta rata se situaza in ambele cazuri sub limita normala, inregistrand si o reducere semnificativa, nefavorabila, datorita cresterii datoriilor pe termen scurt in mai mare masura decat cresc disponibilitatile banestii.

Analiza ratelor de rotatie ale capitalurilor

Nr.crt.

Indicatori

Formula

U.M.

Cifra de afaceri

CA

mii lei

Imobilizari nete

In

mii lei

Stocuri

St

mii lei

Creante

Cr

mii lei

Disponibilitati banesti

Db

mii lei

Active circulante

Ac=St+Cr+Db

mii lei

Furnizori si asimilate

Fz

mii lei

Activ total

At

mii lei

Rotatia imobilizarilor nete

CA/In

rotatii

Durata de rot.active circ.

Ac/CA*360

zile

Durata de rotatie stocuri

St/CA*360

zile

Durata de rotatie disponibilitati

Db/CA*360

zile

Durata de incasare creante

Cr/CA*360

zile

Durata de plata furnizori

Fz/CA*360

zile

Rotatia activului total

CA/At

rotatii


Rata activului total refelcta gradul de reinoire a activului total prin cifra de afaceri. Numarul de rotatii inregistreaza o tendinta descrescatoare accentuata, nefavorabil pentru firma, determinata de cresterea activului total de aproximativ 82 de ori.

Rata imobilizarilor nete este nula in prima perioada datorita lipsei imobilizarilor in acea perioada, iar in etapa urmatoare inregistreaza valoarea de 1,79 rotatii, reprezentand gradul de reinoirea a imobilizarilor nete prin cifra de afaceri.

Durata de rotatie a activului circulant inregistreaza o tendinta de crestere in perioada analizata, tendinta nefavorabila deoarece se incetineste inlocuirea activului circulant. Aceiasi tendinta o inregistreaza si durata de rotatie a disponibilitatilor reflectand incetinirea circulatiei disponibilitatilor.

Durata de rotatie a stocurilor se mentine constanta in perioada analizata avand un nivel satisfacator situandu-se mult sub media de 15 zile.

Durata de incasare a creantelor inregistreaza valorii reduse ceea ce este bine pentru firma cu atat mai mult cu cat durata de plata a furnizorilor este mai mare decat cea de incasare, in a doua perioada. Ceea ce inseamna ca societatea va platii furnizorii dupa aproximativ 20 de zile de la incasarea clientilor, timp in care dispune de disponibilitati libere. In prima perioada durata de plata este nula deoarece in bilant nu sunt refelctate datorii fata de furnizori.

Analiza ratelor de structura ale capitalurilor

-mii lei-

Indicatori

Formula

Capital permanent

Cpm

Imobilizari nete

In

Amortizari

A

Active imobilizate brute

In brute

Rata de finantare a imobilizarilor

Cpm/In brute

Fond de rulment

FR=Cpm-In

Nevoia de fond de rulment

NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp)

Rata de finantare a NFR

FR/NFR

Datorii totale

Dt

Capital propriu

Cpr

Rata levierului

Dt/Cpr

Credite pe termen scurt

Its

Rata creditelor de trezorerie

Its/NFR

Cheltuieli financiare

Chf

Excedent brut din exploatare

EBE

Rata de prelevare a chelt fin

Chf/EBE

Credite pe termen mediu/lung

Itml

Capaciatea de autofinantare

CAF

Rata capacitatii de rambursare

Itml/CAF

Rata de finantare a imobilizarilor are valoarea zero in prima perioada datorita lipsei activelor imobilizate, iar in cea de-a doua perioada inregistreaza o valoare subunitara evidentiind un FR negativ, adica activele imobilizate sunt finantate din datorii pe termen scurt, contrar principiului de finantare: la nevoi permanente se aloca surse permanente.

Faptul ca rata de finantare a NFR este <1 in prima perioada, dar si FR si NFR sunt negative, determina o TN>0. In perioada a doua, deasemenea ambele sunt negative, dar in valoare absolut FR>NFR, ceea ce degaja o TN negativa.

Rata levierului este negativa in prima perioada datorita pierderii care nu a putut fi acoperita din capitalul social si rezerve, iar in a doua perioada inregistreaza o valoare >1.

Rata creditelor de trezorerie inregistreaza valoarea 0 in prima etapa datorita lipsei creditelor de trezorerie, iar in etapa a doua inregistreaza o valoare negativa, nefavorabila societatii, datorita semnului "-" a NFR.

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare. In prima perioada nu avem cheltuieli financiare si nu calculam aceasta rata, iar in perioada urmatoare inregistreaza valoarea de 0,04, valoare favorabila pentru societatea comerciala.

Analiza ratelor de rentabilitate economica si financiara

Nr.crt.

Indicatori

Formula

U.M.

Venituri din exploatare

Ve

mii lei

Cheltuieli de exploatare

Che

mii lei

Profit din exploatare

Pe=Ve-Che

mii lei

Profit net

Pn

mii lei

Capital propriu

Cpr

mii lei

Excedentul brut din expl.

EBE

mii lei

Capitaluri investite

Ci=Inc+NFR+Db

mii lei

Rata rentabilitatii veniturilor

rv=Pe/Ve

Rata rentabilitatii costurilor

rc=Pe/Che

Rata rentabilitatii ec.brute

reb=EBE/Ci

Rata rentabilitatii ec. nete

ren=Pe/Ci

Rata rentabilitatii financiare

Rf=Pn/Cpr

Rata inflatiei

Ri

Rata rentabilitatii ec.brute real

Reb-Ri/1+Ri

Rata rentabilitatii ec. nete real

Ren-Ri/1+Ri

Rata rentabilitatii financiare reale

Rf-Ri/1+Ri

In prima perioada nu putem calcula ratele de rentabilitate deoarece firma inregistreaza pierdere si are insuficienta de exploatare.

Rentabilitatea veniturilor exprima eficienta valorificarii produselor firmei, si are un nivel scazut. Rentabilitatea costurilor masoara eficienta consumului de resurse umane si materiale si are deasemenea un nivel redus.

Rentabilitatea economica evidentiaza eficienta capitalurilor investite si trebuie sa fie superioara ratei inflatiei, pentru a putea remunera capitalurile investite. In a doua etapa valoarea reflecta realitatea dar este prea mica, comparativ cu rata inflatiei, avand o valoare reala negativa, nefavorabila pentru firma.

Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea firmei de a degaja profit net prin capitalul propriu angajat in activitatea sa. In mod normal ea trebuie sa fie superioara ratei dobanzii de pe piata. La fel ca rata rentabilitatii economice desi in forma nominala este pozitiva, datorita ratei inflatiei ridicate valoarea reala este negativa.

Analiza pragului de rentabilitate din exploatare

Nr.crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Venituri din exploatare

Ve

mii lei

Cheltuieli de exploatare

Che

mii lei

Profit din exploatare

Pe=Ve-Che

mii lei

Costuri variabile totale

Cv

mii lei

Costuri fixe totale

Cf

mii lei

Maja costurilor variabile

Mcv=Ve-Cv

mii lei

Rata marjei costurilor variabile

rmcv=Mcv/Ve

Pragul de rentabilitate de expl.

Vepr=Cf/rmcv

mii lei

Momentul realizarii PR

Vepr/Ve*360

zile

Rata riscului de exploatare

Vepr/Ve*100

Indice de securitate

(Ve-Vepr)/Ve

Indicator de pozitie

-absolut

Ipoz =Ve-Vepr

mii lei

-relativ

I%=Ipoz/Vepr

Pragul de rentabilitate de exploatare este punctul in care veniturile din exploatare acopera cheltuielile de exploatare, iar rezultatul exploatarii este nul. Acest indicator evidentiaza nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze firma pentru a nu lucra in pierdere. Depasind acest nivel, activitatea firmei devine rentabila. Riscul economic va fi cu atat mai mic cu cat nivelul pragului de rentabilitate va fi mai redus.

In prima etapa pragul de rentabilitate inregistreaza un nivel mult prea ridicat comparativ cu veniturile din exploatare, depasindu-le chiar, dar in a doua etapa acest raport scade, reflectandu-se in scaderea riscului de exploatare si cresterea indicelui de securitate.

Analiza riscului de faliment

Riscul de faliment reflecta posibiliatea de aparitie a incapacitatii de onorare a obligatiilor scadente ale firmei.

Metoda ALTMAN

Nr.crt.

Specificatie

Simbol

U.M.

Cifra de afaceri

CA

mii lei

Profit brut

Pb

mii lei

Profitul curent

Pc

mii lei

Profit net

Pn

mii lei

Active circulante

Ac

mii lei

Activ total

At

mii lei

R1=Pc/At

R2=CA/At

R3=Capitalizare bursiera/Itml

R4=Profit reinvestit/At

R5=Ac/At

Z=3,3R1+R2+0,6R3+1,4R4+1,2R5

Riscul de faliment depinde de valoarea scorului, se disting astfel trei zone:

Z<4 zona nefavorabila

4<Z<9 zona de incertitudine

Z>9 zona favorabila.

Scorul obtinut in situatia noastra incadreaza firma intr-o zona de incertitudine, riscul falimentului fiind cuprins intre 70-75%.

Punctele tari si punctele slabe. Masuri de remediere a punctelor slabe.

In cursul anului 2004 are loc o crestere a surselor de finantare, atat a celor proprii prin aportul asociatilor, cat si a surselor externe reflectate prin cresterea creditelor pe termen scurt, necesare acoperirii deficitului de trezorerie. Acesta crestere determina o imbunatatire a situatiei societatii comerciale din toate punctele de vedere, comparativ cu perioada anterioara.

Amintim evolutia favorabila a capitalurilor proprii, trecand de la o valoare negativa datorata pierderii anterioare, la o valoare pozitiva de 217.082.000 lei; deasemenea putem aminti cresterea cifrei de afaceri cu 273% ceea ce inseamna cucerirea de noi clienti; imbunatatirea gradului de indatorare globala care a scazut cu 82,33 procente si al autonomiei financiare care a atins un nivel pozitiv de 47% dupa ce fusese la o valoare negativa de - 35,33%; cresterea capacitatii de autofinantare, ajungand la o valoare pozitiva de 56.183.000 lei dupa ce in periada anterioara inregistrase o valoare negativa de -4.133. Ca evolutii favorabile mai putem aminti cursurile soldurilor intermediare care deasemenea au inregistrat cresteri, diminuarea riscului de exploatare cu 27,9 procente.

Printre punctele forte ale societatii comerciale putem aminti situatia confortabila privind pragul de rentabilitate, cifra de afaceri realizata depasind cu mai mult de 20% cifra de afaceri aferenta pragului de rentabilitate; deasemenea amintim raportul dintre durata de incasare a creantelor si cea de plata a furnizorilor, deosebit de favorabil firmei, beneficiind in acest sens de un "credit" de 20 de zile.

Cu toate aceste evolutii favorabile nu putem spune ca situatia firmei este satisfacatoare, acest fapt fiind pus in evidenta si de valoarea ridicata a riscului de faliment, intre 70% si 75%. Dintre punctele slabe ale firmei, care determina acest risc crescut putem aminti: ratele de lichiditate situate mult sub limitele normale, ratele de rentabilitate, care chiar daca inregistreaza valori pozitive in forma nominala, au o valoare reala negativa datorita ratei inflatiei foarte ridicate; trezoreria neta negativa care face necesara contractarea de credite pe termen scurt care de altfel sunt si foarte costisitoare.

Scaderea FR se datoreaza politicii de finantare gresite a investitiilor pe care firma le-a facut in aceasta perioada, imobilizarile nete crescand cu 413.113.000 lei. Practic societatea finanteaza cu credite pe termen scurt investitiile in imobilizari corporale optand pentru o politica financiare incorecta ce duce la dezechilibru financiar.

Ca masuri pentru imbunatatirea situatiei societatii comerciale am putea propune incheierea unor contracte de durata cu furnizorii in incercarea de a obtine preturi mai mici, eventuale reducerii, remize, resconturi, etc; in vederea reducerii cheltuielilor din exploatare si cresterea profitului. Deasemenea consider ca cifra de afaceri ar putea fi marita si mai mult avand in vedere investitia facuta. Profiturile nete ar trebui reinvestite pentru a creste capitalurile proprii si a putea rambursa creditele. O alta masura ce se impune imediat este contractarea unui imprumut pe termen mediu sau lung pentru finantarea imobilizarilor.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate