Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Inflatia si somajul - teste grila


Inflatia si somajul - teste grila


Inflatia si somajul


Daca preturile in economie au crescut de 3 ori in perioada 1996-1997, rata inflatiei a fost de :

300% ;

200%;

100%;

400% ;

500%.


Daca rata inflatiei a fost de 15% in anul 2003, indicele preturilor bunurilor de consum a fost de:

122,33%;

115%;

85%;

55,66%;



125.33%;


Cea mai relevanta masura a inflatiei este:

indicele preturilor bunurilor de consum;

indicele preturilor bunurilor determinat pe baza PIB;

indicele preturilor bunurilor determinat pe baza PNB;

toate variantele de mai sus;

nici una din variantele de mai sus.


Care dintre masurile enumerate nu fac parte din categoria masurilor de diminuare si control al inflatiei:

echilibrarea balantei de plati externe;

 inghetarea  salariilor si a preturilor;

echilibrarea bugetului de stat;

indexarea salariilor si a pensiilor;

introducerea si dezvoltarea productiei noilor bunuri si servicii.


Somajul involuntar este determinat de:

existenta unei cereri mai mari decat oferta de forta de munca;

existenta unei oferte mai mari decat cererea de forta de munca;

existenta egalitatii intre cererea si oferta de forta de munca;

lipsa de dorinta a indivizilor de a se incadra in munca;

stabilirea unui salariu la un nivel mai mic decat nivelul de echilibru.


Evaluarea somajului se poate asigura prin determinarea:

ratei inflatiei;

dezechilibrului dintre productie si consum;

dezechilibrului dintre oferta de munca si cererea de locuri de munca;

unor indicatori absoluti si relativi;

vitezei de rotatie a banilor.


In general, o persoana care a ajuns in situatia de somer datorita recesiunii economice poate fi incadrata in somajul:

tehnologic;

ciclic;

structural;

voluntar;

sezonier.


Costul somajului la nivelul persoanelor si grupurilor de persoane afectate cuprinde:

numai aspecte economice;

preponderent aspecte morale;

doar aspecte psihologice, comportamentale;

aspecte de natura economica, etica, social-culturala etc;

aspecte privind doar posibilitatile personale de consum.


Tintele de restructurare a economiei pe activitati, forme de proprietate, teritoriu s.a., formeaza cauza esentiala pentru somajul:

tehnologic;

sezonier;

structural;

voluntar;

ciclic.


In Romania somajul are caracteristici specifice determinate de faptul ca:

este cercetat dintr-o perspectiva metodologica pluricriteriala;

este cauzat de complexitatea tranzitiei la economia de piata concurential-functionala;

este generat doar de disponibilizarea muncii in contextul retehnologizarii;

se manifesta indeosebi sub forma somajului voluntar;

se inregistreaza in special ca somaj natural.


Inflatia poate fi sesizata prin:

cresterea puterii de cumparare a banilor;

cresterea mai lenta a masei monetare fata de puterea de cumparare a acesteia;

cresterea mai lenta a salariului nominal fata de salariul real;

cresterea generalizata a preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor;

corespondenta dintre cantitatea de bani in circulatie si cantitatea de bunuri supuse vanzarii.


Inflatia se manifesta atunci cand:

masa monetara scade, iar oferta de bunuri economice creste;

cresterea masei monetare este mai rapida decat cresterea ofertei de bunuri economice;

scaderea masei monetare este mai rapida fata de scaderea ofertei de bunuri economice;

masa monetara este constanta, iar oferta de bunuri economice creste;

masa monetara se reduce, iar oferta de bunuri economice este constanta.


Intre indicele general al preturilor si indicele puterii de cumparare a banilor exista o relatie:

directa;

inversa;

liniara;

exponentiala;

de egalitate.


Cea mai relevanta expresie a inflatiei are in vedere:

deflatorul produsului intern brut;

deflatorul consumului individual;

indicele preturilor de consum;

numai indicele preturilor marfurilor alimentare de consum;

numai indicele preturilor marfurilor nealimentare de consum.


Inflatia se manifesta:

numai in economiile dezvoltate;

numai in economiile in tranzitie;

in economiile in care masa monetara corespunde cu volumul bunurilor si serviciilor;

in proportii diferite in economiile tuturor tarilor;

in economiile in care indicele general al preturilor este subunitar.



Nu este cauza a inflatiei:

cresterea excesiva a creditului;

acoperirea deficitelor bugetare si ale balantei de plati externe;

cresterea mai lenta a salariului real decat a productivitatii muncii;

scaderea productiei de bunuri si servicii;

cresterea mai lenta a productiei de bunuri si servicii fata de masa monetara.


Costul unitar al fortei de munca se reduce daca:

salariul real creste mai rapid decat productivitatea muncii;

salariul real ramane constant, iar productivitatea muncii se reduce;

dinamica salariului real este devansata de dinamica productivitatii muncii;

atat salariul real, cat si productivitatea muncii raman constante;

salariul real se reduce mai putin decat scaderea productivitatii muncii.


Spirala inflationista se refera la urmatoarea succesiune cauzala:

cresterea preturilor reducerea puterii de cumparare a banilor reducerea cheltuielilor de consum;

cresterea mai lenta a salariilor fata de cresterea preturilor reducerea salariului real reducerea cheltuielilor de consum;

cresterea mai lenta a masei monetare fata de cresterea preturilor reducerea puterii de cumparare a masei monetare descurajarea cererii de bunuri si servicii;

cresterea salariilor cresterea preturilor revendicari salariale noua crestere a preturilor;

cresterea salariilor cresterea costurilor cu forta de munca concedieri cresterea somajului.


Dezechilibrul inflationist este cu atat mai semnificativ cu cat:

oferta de bunuri este mai elastica in raport cu preturile si cu veniturile;

eficienta factorilor de productie este mai ridicata;

progresul tehnico-stiintific este mai rapid;

elasticitatea ofertei de bunuri in raport cu preturile si cu veniturile este mai redusa;

reactia de adaptare a ofertei la cerere este mai rapida.



Inflatia de import este cu atat mai mare cu cat:

ponderea bunurilor importate este mai redusa, iar elasticitatea cererii in raport cu preturile bunurilor importate este mai ridicata;

ponderea bunurilor importate si elasticitatea cererii in raport cu preturile bunurilor importate sunt mai reduse;

ponderea bunurilor importate este mai mare, iar elasticitatea cererii in raport cu preturile bunurilor importate este mai redusa;

ponderea bunurilor importate si elasticitatea cererii in raport cu preturile bunurilor importate sunt mai mari;

firmele consumatoare ale bunurilor de import sunt mai dispuse sa suporte cresterile preturilor externe pe seama profiturilor.


O economie are o evolutie pozitiva atunci cand:

produsul intern brut se reduce, iar masa monetara creste;

produsul intern brut se reduce in pas cu masa monetara;

produsul intern brut creste mai lent decat masa monetara;

produsul intern brut creste in pas cu masa monetara;

produsul intern brut este constant, iar masa monetara creste.


Inflatia are efecte negative asupra:

agentilor economici care-si convertesc disponibilitatile banesti in valute stabile;

debitorilor;

agentilor economici cu venituri indexate la inflatie;

agentilor economici care iau masuri pentru a contracara instabilitatea preturilor;

agentilor economici care au venituri mici si fixe.


Ca urmare a cresterii inflatiei:

debitorii pierd, iar creditorii castiga;

atat debitorii, cat si creditorii pierd;

debitorii castiga, iar creditorii pierd;

atat debitorii, cat si creditorii castiga;

agentii cu venituri fixe castiga, iar agentii cu venituri indexate pierd.


Intre masurile de protectie impotriva inflatiei nu se include:

indexarea pensiilor;

cresterea dobanzilor la depozitele bancare;

compensatiile pentru unele categorii ale populatiei;

indexarea salariilor;

inghetarea preturilor.



Intre masurile anti-inflationiste nu se include:

cresterea dobanzilor la credite;

inghetarea salariilor;

cresterea masei monetare;

reducerea deficitului bugetului de stat;

reducerea deficitului balantei de plati externe.


Nu este masura anti-inflationista:

cresterea productivitatii muncii in scopul maririi ofertei de bunuri;

introducerea unor noi bunuri in productie;

adaptarea volumului si structurii ofertei la cerere;

expansiunea creditului;

cresterea impozitelor si reducerea cheltuielilor bugetare.


Somajul se refera la:

un dezechilibru economic, cererea de munca fiind mai mare decat oferta;

un deficit de forta de munca;

o stare pozitiva a economiei;

neasigurarea locurilor de munca pentru o parte din populatia activa disponibila;

satisfacerea cererilor de angajare, indiferent daca solicitantii au sau nu un loc de munca.


Somajul apare atunci cand:

cererea este mai mare decat oferta pe piata muncii;

cererea este mai mica decat oferta pe piata muncii;

cererea este egala cu oferta pe piata muncii;

exista exces de cerere pe piata muncii;

piata muncii este in echilibru.


Elevii si studentii in varsta de munca si apti de munca nu se iau in considerare in calculul somajului deoarece:

nu au timp pentru a munci;

beneficiaza de burse;

primesc bani de la familiile lor;

nu intra in populatia activa disponibila;

nu reprezinta resurse de munca.



Rata somajului se calculeaza ca raport intre:

populatia ocupata si populatia activa;

populatia ocupata si populatia totala;

populatia activa si populatia totala;

numarul somerilor si populatia totala;

numarul somerilor si populatia activa.


Intensitatea somajului se refera la:

distinctia dintre somaj total si somaj partial;

durata somajului;

structura somajului pe varste, calificari si domenii de activitate;

distinctia somaj ciclic somaj structural somaj tehnologic;

migratia internationala a populatiei.


Din perspectiva pietei muncii, modificarea structurii economiei pe activitati se reflecta in:

somajul ciclic;

somajul structural;

somajul tehnologic;

cresterea ofertei de forta de munca;

cresterea resurselor de forta de munca.


Din perspectiva pietei muncii, progresul tehnologic se reflecta in:

somajul ciclic;

somajul structural;

somajul tehnologic;

cresterea ofertei de forta de munca;

cresterea resurselor de forta de munca.


Daca piata muncii este in echilibru, atunci:

nu exista somaj;

nu exista somaj involuntar;

nu exista somaj voluntar;

populatia ocupata este egala cu populatia activa;

populatia ocupata este mai mare decat populatia activa.


Perceptia ca salariile sunt prea mici determina:

somaj involuntar;

somaj voluntar;

cresterea ofertei de forta de munca;

reducerea cererii de forta de munca;

reducerea ofertei excedentare de forta de munca.


Negocierile colective care impun un nivel ridicat al salariului determina:

cresterea cererii de forta de munca;

reducerea cererii de forta de munca;

diminuarea somajului;

cresterea populatiei ocupate in raport cu populatia activa;

reducerea ofertei de forta de munca.


Insuficienta cererii de bunuri si servicii determina:

cresterea somajului;

reducerea somajului;

cresterea excesului de cerere pe piata muncii;

reducerea excesului de oferta pe piata muncii;

diminuarea dezechilibrelor pe piata muncii.


Nu este o politica de diminuare a efectelor somajului:

venitul minim garantat;

pregatirea si calificarea fortei de munca;

stimularea dezvoltarii economico-sociale;

devansarea cresterii productivitatii muncii de cresterea salariului real;

adoptarea unor programe cu timp redus de munca si atipice .


Somajul creste daca:

se adopta forme noi de angajare in timp partial sau cu orar atipic;

investitiile cresc;

statul acorda facilitati pentru crearea de noi intreprinderi;

economia este in recesiune;

exportul creste.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate