Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Impozitele indirecte
Trimite pe WhatsApp


Impozitele indirecte




IMPOZITELE INDIRECTE



1. Caracterizarea generala a impozitelor indirecte


In perioadele cand o economie inregistreaza un curs ascendent, impozitele indirecte pot avea un randament fiscal ridicat; in schimb, in perioadele de criza si depresiune, cand productia si consumul inregistreaza un recul, incasarile din impozitele indirecte urmeaza aceeasi evolutie, periclitand realizarea echilibrului bugetar sau conducand la adancirea deficitului bugetar.

Impozitele indirecte manifesta o sensibilitate sporita fata de conjunctura economica. si cunosc urmatoarele forme de manifestare: taxe de consumatie, monopoluri fiscale, taxe vamale si diferite taxe.






2. Taxele de consumatie


Taxele de consumatie sunt impozite indirecte care se includ in pretul de vanzare al marfurilor fabricate si realizate in interiorul tarii care percepe impozitul. Marfurile asupra carora se percep taxe de consumatie sunt, in general, cele de larg consum, iar acestea pot diferi ca structura de la o tara la alta. De regula, printre aceste marfuri intalnim: zaharul, pastele fainoase, orezul, sarea, uleiul, vinul, berea, ceaiul, cafeaua, cacao, textilele, incaltamintea etc.

Taxele de consumatie imbraca fie forma taxelor de consumatie pe produs, cunoscute si sub denumirea de taxe speciale de consumatie sau accize, fie forma unor taxe generale pe vanzari, cand se percep la vanzarea tuturor marfurilor, indiferent daca acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de productie. Taxele specifice de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, pentru ca in acest fel impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastica, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. In Romania se practica accize pe produse, cum sunt: bauturile alcoolice, vinurile si produsele pe baza de vin, berea, produsele din tutun, produsele petroliere (benzina premium, regular pi normala, benzina fara plumb si motorina), cafeaua, apele minerale si apele gazoase, cu continut de zahar sau de alte produse de indulcit si substante aromatizate, confectiile din blanuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur si/sau platina, autoturismele pi autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate), parfumurile, apele de colonie si apele de toaleta, aparatele video de inregistrat sau de reprodus, camere video, cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru conditionat aer.

Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de masura, fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare, in mod normal, produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleasi taxe, ca si produsele indigene, iar cele destinate exportului, de regula, nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul. In tara noastra, in perioada de dupa Revolutia din decembrie 1989, regimul accizelor a fost instituit prin Legea nr. 42/1993. In conformitate cu aceasta lege, accizele se calculau, in principal, in baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare. La tigarete, acciza era stabilita in suma fixa pe unitatea de masura. Sistemul ad-valorem practicat la noi a generat o serie de aspecte negative, cum sunt: fenomene de evaziune fiscala in cazul bauturilor alcoolice prin subevaluarea bazei de impozitare si comercializarea ilicita a produselor de acest gen provenite din import; concurenta neloiala in randul producatorilor de alcool si bauturi alcoolice. Pentru inlaturarea acestor carente, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 s-a trecut de la sistemul ad-valorem, la calcularea accizelor in baza unei sume fixe stabilite pe unitate de masura si exprimata in ECU. Acest din urma sistem viza produse si grupe de produse ca: alcool, bauturi alcoolice, tigarete, cafea si produse petroliere si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1998.


Conform OG 27/2000, majoritatea accizelor se exprima in lei echivalent euro/U.M.

Accizele pentru alcool etilic, distilate de origine agricola, bauturi alcoolice distilate, se determina pe baza unor accize unitare stabilite sub forma unor sume fixe (in euro) pe hectolitru de alcool pur, pentru vinuri prin folosirea unor accize unitare exprimate in euro pe hectolitru grad alcoolic, iar pentru bere prin folosirea unor sume fixe pe hl/1 grad Plato. Bauturile fermentate, altele decat berea si vinul, precum si produsele intermediare au acciza unitara stabilita in sume fixe (exprimata in euro) pe hectolitru de alcool pur.


Acciza unitara la bauturi alcoolice

euro/hectolitru alcool pur

- alcool etilic, distilate de origine agricola si bauturi alcoolice distilate;

- bauturi fermentate altele decat berea si vinul;

- produse intermediare.

euro/hectolitru grad alcoolic

- vinuri.

euro/hectolitru grad Plato

- bere.

Pentru calculul accizelor la bere, legiuitorul a stabilit accize unitare diferentiate, in functie de capacitatea nominala de productie a contribuabilului, cu scopul de a favoriza micii producatori independenti care detin instalatii de fabricatie cu o capacitate nominala anuala care nu depaseste 200.000 hl.

Capacitatea nominala de productie pe care o detine un agent economic trebuie declarata la organul fiscal teritorial la care este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an.

Pentru a fi considerati mici producatori si, implicit, a beneficia de accize reduse, agentii economici trebuie sa indeplineasca, cumulativ, mai multe conditii.


Micii producatori independenti

- sunt agenti economici producatori de bere care din punct de vedere juridic si economic sunt independenti fata de orice alt agent economic producator de bere;

- utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere;

- folosesc spatii de productie diferite de cele ale oricarui alt agent economic producator de bere;

- nu functioneaza sub licenta de produs a altui agent economic producator de bere.


Accizele pentru produsele din tutun sunt exprimate in suma fixa (pentru tigarete, tigari de foi si tutun destinat fumatului), precum si mixt, atat in suma fixa, cat si sub forma de cota procentuala (pentru tigarete.

Pentru tigarete, acciza datorata este egala cu suma dintre acciza specifica si acciza ad valorem, dar nu mai putin de 91% din acciza aferenta tigaretelor din categoria de pret cea mai vanduta, care reprezinta acciza minima. Cand suma dintre acciza specifica si acciza ad valorem este mai mica decat acciza minima, se plateste acciza minima.

Semestrial, prin ordin al ministrului, Ministerul Finantelor Publice va stabili nivelul accizei minime in functie de evolutia accizei aferente tigaretelor din categoria de pret cea mai vanduta.

Acciza specifica se calculeaza in echivalent euro pe 1000 de tigarete, iar acciza ad valorem se calculeaza prin aplicarea procentului legal stabilit, asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul. Pretul maxim de vanzare cu amanuntul este pretul la care produsul este vandut altor persoane decat comercianti si care include toate taxele si impozitele.


Pentru uleiuri minerale si cafea, accizele sunt stabilite unitar, in euro pe unitatea de masura.

LISTA

cuprinzand impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna

Nr. crt.

Denumirea produsului sau a grupei de produse

U.M.


Impozit(echivalent euro/U.M.)

1

Titei

to

4,00

2

Gaze naturale

1.000

7,40


Impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna se datoreaza pentru cantitatile livrate, exclusiv cantitatile livrate cu titlu de redeventa.

Pentru produsele energetice pentru care nivelul accizelor este stabilit la 1.000 litri, volumul va fi masurat la o temperatura de 15 grade C.

Pentru motorina destinata utilizarii in agricultura se aplica o acciza redusa.

Nivelul si conditiile privind aplicarea accizei reduse se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice.

In conformitate cu Legea 571/2003 cu modificarile ulterioare, accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import: bere; vinuri; bauturi fermentate altele decat bere si vinuri; produse intermediare; alcool etilic; produse din tutun; uleiuri minerale, produse energetice, energie electrica.

Intra sub incidenta taxei speciale autoturismele si autovehiculele comerciale cu masa totala maxima autorizata de pana la 3,5 tone inclusiv, cu exceptia celor special echipate pentru persoanele cu handicap si a celor apartinand misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si membrilor acestora, precum si altor organizatii si persoane straine cu statut diplomatic, care isi desfasoara activitatea in Romania. Nivelul taxei speciale este prevazut in Codul fiscal. Pentru autoturismele si autoturismele de teren a caror prima inmatriculare in Romania se realizeaza dupa data de 1 ianuarie 2007 si pentru care accizele au fost platite cu ocazia importului sau a achizitionarii de pe piata interna in cursul anului 2006, taxa speciala nu se mai datoreaza.


Productia si /sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a fost platita poate avea loc numai intr-un antrepopzit fiscal. Antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul, autoritatii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, detinute, primite sau expediate in regim suspensiv de catre antrepozitarul autorizat in anumite conditii prevazute de lege. Regimul suspensiv este regimul fiscal conform caruia plata accizelor este suspendata pe perioada producerii, transformarii, detinerii si deplasarii produselor.

Antrepozitarul autorizat este persoana fizica sau juridica autorizata de autoritatea fiscala competenta, in exercitarea activitatii acesteia, sa produca, sa transforme, sa detina, sa primeasca si sa expedieze produse accizabile, intr-un antrepozit fiscal


Taxele generale pe vanzari se intalnesc sub forma impozitului pe cifra de afaceri. Din punctul de vedere al verigii (unitatea producatoare, unitatea comertului cu ridicata sau cu amanuntul) la care se incaseaza, impozitul pe cifra de afaceri poate imbraca forma impozitului cumulativ (multifazic) si forma impozitului unic sau monofazic.

In cazul impozitului cumulativ, marfurile sunt supuse impozitarii la toate verigile pe la care trec din momentul iesirii lor din productie si pana cand ajung la consumator. Impozitul pe cifra de afaceri unic se incaseaza o singura data, indiferent de numarul verigilor prin care trece o marfa, de la producator la consumator. Impozitul unic se poate incasa fie in momentul vanzarii marfii catre producator, cand se numeste taxa de productie, fie in stadiul comertului cu ridicata ori cu amanuntul cand se numeste impozit pe circulatie sau impozit pe vanzare.

Impozitul pe cifra de afaceri bruta se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra intregii valori a marfurilor vandute, care include si impozitul platit la verigile anterioare.

Impozitul pe cifra de afaceri neta se aplica numai asupra diferentei dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare, adica numai asupra valorii adaugate de catre fiecare participant la procesul de productie si circulatie al marfii respective. Referitor la obiectul taxei pe valoarea adaugata este de mentionat ca sub incidenta acestui impozit intra: livrarile de marfuri catre terti si pentru consumul propriu, achizitiile de bunuri, prestatiile de servicii, bunurile importate. Totodata, sunt impozabile si unele operatiuni care pot fi asimilate vanzarii sau cumpararii, ca de exemplu: creditul pentru consum, cesiunea de marfuri si, pe un plan mai general, orice tranzactie privind transferul proprietatii unui bun material.

Taxa pe valoarea adaugata se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit: a) fie asupra valorii adaugate in fiecare stadiu pe care il parcurge marfa de la producator la consumator; b) fie asupra pretului de vanzare din stadiul respectiv, obtinandu-se astfel taxa asupra pretului de vanzare, din care se deduce taxa (calculata in acelasi fel) aferenta pretului de vanzare din stadiul anterior. Diferenta rezultata este taxa pe valoarea adaugata aferenta stadiului respectiv. In practica se utilizeaza cu precadere a doua varianta de calcul.

Baza de calcul a taxei pe valoarea adaugata o reprezinta pretul de vanzare al diferitelor marfuri sau valoarea serviciilor prestate. In vederea calcularii taxei, se stabileste volumul total al vanzarilor sau prestarilor de servicii (cifra de afaceri), pe perioada de impunere (luna, trimestru etc.), la care se aplica cota de impozit. Pentru a nu se impune de mai multe ori aceeasi valoare, se scad sumele varsate anterior la buget cu titlu de taxa pe valoarea adaugata aferente marfurilor respective. In vederea efectuarii acestor deduceri, este necesar ca taxa pe valoarea adaugata sa fie evidentiata distinct in fiecare factura.

La baza aplicarii taxei pa valoarea adaugata poate sta, in general, fie principiul originii marfurilor, fie principiul destinatiei acestora.

Conform principiului originii, se impoziteaza valoarea care este adaugata tuturor bunurilor autohtone, inclusiv valoarea celor care vor fi ulterior exportate, fara insa sa fie impozitata valoarea adaugata in strainatate si care se afla incorporata in bunurile supuse impozitarii. Inseamna, deci, ca este impozitata numai valoarea adaugata in interiorul tarii, exporturile fiind impozitate, iar importurile fiind scutite.





In cazul aplicarii principiului destinatiei, se impoziteaza intreaga valoare adaugata realizata atat in tara, cat si in strainatate, pentru toate bunurile destinate consumului tarii respective. Prin urmare, exporturile sunt scutite de plata taxei pe valoarea adaugata, iar importurile vor fi impozitate.

Taxa pe valoarea adaugata este varsata la buget de catre fiecare intreprindere (care apare in calitate de vanzator) si se suporta de consumatorii marfurilor sau serviciilor respective o data cu cumpararea lor.

Conform reglementarilor care stau la baza taxei pe valoarea adaugata in Romania, sub incidenta acesteia cad toate operatiunile vizand livrarile de bunuri mobile si prestari de servicii efectuate in cadrul exercitarii activitatii profesionale; transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agenti economici, precum si intre acestia si institutii publice sau persoane fizice; importul de bunuri si servicii. De mentionat ca toate aceste operatiuni trebuie efectuate de o maniera independenta de catre persoane fizice sau juridice.

Pentru ca operatiunile de mai sus sa poata fi supuse taxei pe valoarea adaugata trebuie ca transferul dreptului de proprietate sa se refere la bunuri aflate pe teritoriul Romaniei, iar in cazul prestarilor de servicii acestea trebuie utilizate in Romania, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului. Bunurile din import sunt supuse impozitarii in Romania, la intrarea acestora in tara si la inregistrarea declaratiei vamale.

Obligatia platii taxei pe valoarea adaugata ia nastere in mod automat la data efectuarii livrarii de bunuri mobile, transferului proprietatii bunurilor imobiliare si prestarii serviciilor.

Daca este vorba de livrari de bunuri si prestari de servicii cu plata in rate sau de cele care dau nastere la decontari sau incasari succesive, obligatia platii taxei pe valoarea adaugata intervine la expirarea perioadei pentru care se face decontarea sau, dupa caz, la data stabilita pentru plata ratelor.

Baza de impozitare o reprezinta valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, din care s-a dedus taxa pe valoarea adaugata. Aceasta baza se determina in functie de: preturile negociate intre vanzator si cumparator, care cuprind si accizele stabilite potrivit legii; tarifele negociate pentru prestarile de servicii; suma rezultata din aplicarea cotei de comision sau suma convenita intre parteneri, pentru operatiunile de intermediere; valoarea in vama, stabilita potrivit legii, la care se adauga taxa vamala, alte taxe si accizele datorate pentru bunurile si serviciile din import; preturile cu care sunt vandute bunuri din depozitele vamii sau cele stabilite prin licitatie etc.

Referitor la cotele de impozitare este de subliniat mai intai faptul ca, initial, s-a utilizat o cota de 18% pentru bunurile si serviciile din tara si din import si cota zero pentru exporturi. De la 1 ianuarie 1995, s-au aplicat urmatoarele cote: cota normala de 18%, cota redusa de 9% si cota zero. Cota redusa s-a aplicat la majoritatea produselor alimentare, la bunurile destinate utilizarii in exclusivitate in scopul apararii sanatatii, precum si la aparatura tehnica medicala.

Incepand cu 1 ianuarie 1998, ca urmare a noii politici fiscale promovate de Guvern, prin care se pune accent pe cresterea contributiei impozitelor indirecte la formarea veniturilor bugetului de stat, concomitent cu o anumita reducere a ponderii impozitelor directe, a avut loc majorarea cotelor aplicate pentru calcularea taxei pe valoarea adaugata. Astfel, cota normala (standard) s-a majorat de la 18% la 22%, iar cota redusa s-a majorat de la 9% la 11%. Totodata, a avut loc restrangerea numarului de scutiri de la plata taxei pe valoarea adaugata, apreciindu-se ca unele din scutirile care se acordau pana la aceasta data nu se inscriau pe linia cerintelor privind armonizarea legislatiei romane cu legislatia statelor membre ale Uniunii Europene referitoare la taxa pe valoarea adaugata.

Din anul 1999, cota normala (standard) este de 19% si se aplica pentru operatiunile privind livrarile de bunuri, transferurile imobiliare si prestarile de servicii din tara si din import. Cota zero s-a aplicat la exportul de bunuri si prestarile de servicii care privesc direct exportul, efectuate de agenti economici cu sediul in Romania.

In conformitate cu Legea nr. 571/2003 privind Codul de procedura fiscala cota standard a taxei pe valoare adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoare adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoare adaugata

Cota redusa a taxei pe valoare adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:

dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologie, gradini zoologice si botanice, targuri expozitii;

livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii;

livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;

livrarile de produse ortopedice;

medicamente de uz uman si veterinar;

cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Potrivit ultimilor reglementari (Legea nr. 145/2002) persoana impozabila este orice persoana, indiferent de statutul sau juridic; iar din punct de vedere al regimului de impozitare, operatiunile impozabile se impart in operatiuni impozabile si operatiuni scutite, acestea fiind la randul lor scutite cu drept de deducere si fara drept de deducere.

Taxa pe valoarea adaugata este principalul impozit indirect de la noi din tara din punct de vedere al volumului incasarilor la bugetul statului, precum si din punctul de vedere al sferei de aplicare.


Sfera de aplicare a TVA

- livrarea de bunuri;

- prestarea de servicii;

- importul de bunuri;

- achizitiile intracomunitare de bunuri.


Livrarea de bunuri reprezinta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor detinute de proprietar catre beneficiar, direct sau prin persoanele care actioneaza in numele acestora.

Prestarea de servicii reprezinta orice activitate care nu constituie livrare de bunuri in urmatoarele domenii: lucrari de constructii-montaj; transport de persoane si marfuri; servicii de posta si telecomunicatii, de transmisiuni radio si TV; inchirierea, arendarea si concesionarea de bunuri mobile sau imobile; operatiuni de intermediere sau de comision; reparatii de orice natura; servicii de publicitate; operatiuni bancare, financiare, de asigurare si/sau reasigurare, etc.

Import de bunuri reprezinta introducerea in tara de bunuri provenind din strainatate de catre orice persoana, indiferent de statutul sau juridic, direct sau prin intermediari, plasate in regim vamal de import sau in regimuri vamale suspensive.

Totodata, importul de bunuri reprezinta intrarea in Comunitate de bunuri care nu indeplinesc conditiile prevazute la art. 9 si 10 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene sau care, in conditiile in care bunurile sunt supuse Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, nu sunt puse in circulatie libera.

Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

Persoana impozabila care este stabilita in Romania si realizeaza sau intentioneaza sa realizeze o activitate economica ce implica operatiuni taxabile si/sau scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA la organul fiscal competent, dupa cum urmeaza:

a) inainte de realizarea unor astfel de operatiuni, in urmatoarele cazuri:

1. daca declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri care atinge sau depaseste plafonul cu privire la regimul special de scutire pentru intreprinderile mici;

2. daca declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri inferioara plafonului de scutire dar opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa;

b) daca in cursul unui an calendaristic atinge sau depaseste plafonul de scutire

c) daca cifra de afaceri realizata in cursul unui an calendaristic este inferioara plafonului de scutire, dar opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa.

O persoana impozabila nestabilita in Romania si neinregistrata in scopuri de TVA in Romania, care are sau nu un sediu fix in Romania, care intentioneaza sa efectueze o achizitie intracomunitara de bunuri, pentru care este obligata la plata taxei ,sau o livrare intracomunitara de bunuri scutita de taxa, va solicita inregistrarea in scopuri de TVA, conform acestui articol, inaintea efectuarii achizitiei intracomunitare sau a livrarii intracomunitare. Codul de inregistrare in scopuri de TVA, are prefixul 'RO', conform Standardului international ISO 3166.

Persoanele inregistrate vor comunica codul de inregistrare in scopuri de TVA tuturor furnizorilor/prestatorilor sau clientilor


3. Monopolurile fiscale


Dupa cum am vazut, in cadrul impozitelor indirecte apar si monopolurile fiscale. Astfel, statul instituie monopoluri fiscale asupra productiei si/sau vanzarii unor marfuri ca: tutun, sare, alcool, carti de joc si alte produse specifice. Monopolurile fiscale, in functie de sfera lor de cuprindere, pot fi depline sau partiale. Monopolurile fiscale depline se instituie de catre stat atat asupra productiei, cat si asupra comertului cu ridicata ori cu amanuntul a unor marfuri. In schimb, monopolurile partiale sunt instituite fie numai asupra productiei si comertului cu ridicata, fie numai asupra comertului cu amanuntul.

Printre tarile in care monopolurile fiscale aduc incasari relativ importante, putem mentiona: Italia (asupra tutunului si chibriturilor), Germania (asupra alcoolului sau bauturilor alcoolizate), Spania (asupra tutunului pi petrolului) si Tunisia.

Veniturile realizate de catre stat de pe urma monopolurilor fiscale sunt formate, pe de o parte, din profitul creat in procesul de producere a acestor marfuri - pe care statul il realizeaza ca orice intreprinzator -, iar pe de alta, din impozitul indirect cuprins in pret, care se incaseaza de la consumatorii marfurilor respective. Deoarece numai statul produce sau numai statul vinde astfel de marfuri, el poate stabili un pret in care sa fie indus si un asemenea impozit indirect.



4. Taxele vamale


Taxele vamale pot fi percepute de catre stat asupra importului, exportului pi tranzitului de marfuri. In practica fiscala internationala, taxele vamale care se utilizeaza cel mai frecvent sunt cele asupra importului de marfuri.

Taxele vamale de export se intalnesc sporadic, deoarece statele sunt interesate in incurajarea exportului de marfuri, deoarece acesta constituie, in majoritatea cazurilor, mijlocul cel mai important de realizare a resurselor valutare. Atunci cand, totusi, se percep astfel de taxe, ele au fie un scop pur fiscal, fie unul economic. n unele tari se intalnesc situatii cand statul instituie taxe vamale de export asupra unor materii prime pentru a determina prelucrarea lor in tara, iar in altele cand acestea se instituie asupra unor semifabricate sau produse finite care detin o pondere importanta in exportul lor. Printre tarile in care se poate vorbi de practica unor taxe vamale de export mentionam: Indonezia (asupra produselor nepetroliere), Thailanda (la exportul de zahar si orez), Malayezia (la exportul de cauciuc, cositor, bauxita si alte minereuri, cherestea, uleiuri de palmier si piper).

Taxele vamale de tranzit se instituie asupra marfurilor care fac obiectul comertului exterior, cu ocazia trecerii acestora pe teritoriul unei terte tari. In conditiile actuale, taxe vamale de tranzit nu se practica decat cu titlu de exceptie, deoarece statele sunt interesate in incurajarea tranzitului de marfuri, fiindca de pe urma acestuia realizeaza incasari in valuta, cum sunt: tarife pentru folosirea cailor ferate, taxe pentru utilizarea drumurilor publice etc.

Taxele vamale de import se instituie asupra importului de marfuri si se calculeaza asupra valorii acestora, in momentul in care ele trec frontiera tarii importatoare. De mentionat ca in cazul achizitiilor intracomunitare nu se percep taxe vamale de import. Importatorul, o data cu depunerea documentelor prin care intra in posesia marfii importate, achita si taxa vamala de import.

Prin urmare, natura economica a taxei vamale de import este similara cu aceea a taxelor de consumatie percepute asupra marfurilor din productia autohtona. Dupa forma lor de exprimare, taxele vamale pot fi de trei feluri, si anume: ad-valorem, specifice si compuse.

Taxele vamale ad-valorem se exprima ca procent din valoarea marfurilor importate.

Taxele vamale specifice sunt stabilite ca suma fixa pe unitatea fizica de marfa importata (de exemplu, pe tona, pe bucata etc.).

Taxele vamale compuse apar ca o combinatie a primelor doua.

Taxele vamale practicate de o anumita tara, indiferent de felul lor, sunt trecute intr-un tabel care poarta denumirea de tarif vamal. In tariful vamal sunt specificate, pentru fiecare categorie de produse sau produse individualizate, taxele vamala exprimate in procente, precum si cele rezultate din aplicarea masurilor tarifare preferentiale prevazute in reglementarile legale.



In functie de nivelul lor, taxele vamale de import, mentionate in tariful vamal national sau de grup, pot fi: taxe vamale in conditia clauzei natiunii celei mai favorizate, taxe vamale autonome si taxe vamale preferentiale.

Taxele vamale in conditia clauzei natiunii celei mai favorizate se aplica la importul de marfuri pe care o tara membra a Organizatiei Mondiale a Comertului il efectueaza din tarile membre ale aceluiasi organism sau din alte tari cu care aceasta are acorduri bilaterale, pe baza carora isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate.

In Romania, persoanele juridice platesc taxe vamale numai pentru marfurile importate, care se calculeaza prin aplicarea cotei procentuale asupra valorii marfurilor in vama. In cazul tarilor cu care Romania intretine relatii comerciale pe baza unor conventii sau intelegeri internationale, aplicarea taxelor vamale se face in conformitate cu prevederile acestora.

Pentru evitarea unor discriminari, taxele vamale inscrise in tariful vamal se aplica tuturor agentilor economici, indiferent de forma de proprietate si, de regula, la toate produsele care fac obiectul importurilor.

Taxele vamale de import se determina pe baza tarifului vamal de import al Romaniei, care se aproba prin lege. In tariful vamal este mentionata taxa vamala in procente, care se aplica la valoarea in vama a marfurilor, exprimata in lei. Transformarea in lei se face la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei.

Conform acestei proceduri, valoarea in vama se stabileste (ori de cate ori este posibil) pe baza valorii de tranzactie la care se adauga, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost induse in pret, si urmatoarele elemente:

cheltuielile de transport al marfurilor importate pana la frontiera romana;

cheltuielile de incarcare, de descarcare si de manipulare conexe transportului marfurilor importate, pe parcurs extern;

costul asigurarii pe parcursul extern.

Pentru a se putea determina valoarea in vama, importatorul este obligat sa depuna la biroul vamal o declaratie pentru valoarea in vama, insotita de facturi sau de alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.



5. Taxele


Ca forma a impozitelor indirecte, taxele reprezinta platile pe care le fac diferite persoane fizice si/sau juridice pentru serviciile efectuate in favoarea lor de anumite institutii publice. Taxele intrunesc majoritatea trasaturilor specifice impozitelor, si anume: caracter obligatoriu, titlu nerambursabil, urmarirea in caz de neplata. Daca impozitele nu presupun o contraprestatie din partea statului, in schimb taxele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un anumit serviciu. Dupa natura lor, taxele pot fi clasificate astfel: taxe judecatoresti, taxe de notariat, taxe consulare si taxe de administratie.

Taxele judecatoresti se incaseaza de catre instantele jurisdictionale in legatura cu actiunile introduse spre judecare de catre diferite persoane fizice sau juridice.

Taxele de notariat se platesc pentru eliberarea, legalizarea sau autentificarea de diferite acte, copii etc., fiind incasate de catre notariate.

Taxele consulare se incaseaza de catre consulate pentru eliberarea de certificare de origine, acordarea de vize etc.

Taxele de administratie se incaseaza de catre diferite organe ale administratiei de stat in legatura cu eliberari de autorizatii, permise, legitimatii etc., la cererea anumitor persoane.

Dupa obiectul operatiunii care se efectueaza si urmeaza a fi taxata, taxele pot fi de doua feluri: taxe de timbru si taxe de inregistrare.

Taxele de timbru se percep la efectuarea de catre institutiile publice a unor operatii, cum sunt: autentificarea de acte; eliberarea unor documente (de exemplu, carti de identitate, pasapoarte, permise de conducere auto etc.); legalizari de acte etc. Taxele de timbru poarta aceasta denumire pentru ca incasarea lor se face prin aplicarea de timbre fiscale.

Taxele de inregistrare se percep la vanzari de imobile, la constituirea, fuzionarea sau dizolvarea societatilor de capital; de asemenea, ele se percep asupra fiecarei operatii de vanzare si, respectiv, cumparare la bursa etc.

Atat taxele de timbru, cat si cele de inregistrare pot fi stabilite fie ad-valorem (atunci cand actiunile sau faptele supuse taxarii sunt evaluate In bani si cand taxa se calculeaza prin aplicarea unor cote la valoarea respectiva), fie in sume fixe, in toate celelalte cazuri. Incasarea taxelor se poate face in numerar sau - asa cum am vazut - prin aplicarea de timbre fiscale.

In legislatia financiara a unor tari se intalneste, pe langa impozite si taxe, si o categorie intermediara intre acestea, cunoscuta sub denumirea de contributie.

Contributiile reprezinta sumele incasate de anumite institutii de drept public, de la persoane fizice sau juridice, pentru avantaje reale sau presupuse de care acestea beneficiaza. Plata contributiei este obligatorie, iar prin intermediul acesteia se stabileste de la inceput participarea partiala a persoanei fizice sau juridice la acoperirea cheltuielilor efectuate de stat pentru oferirea avantajului respectiv.



TESTE DE AUTOEVALUARE


1.      Care sunt cotele de TVA aplicabile ?

a)         19 %;

b)         19 % si 9%;

c)         22%; 11%; 0%;

Raspuns: b


2.      Vanzarea cu plata in rate sau inchirierea unor bunuri intra in sfera de aplicare a TVA?

a)         nu;

b)         da;

c)         da, daca se realizeaza pe baza unui contract cu clauza trecerii proprietatii asupra bunurilor respective dupa plata ultimei rate sau la o anumita data;

Raspuns. c


3.      Ce sunt accizele:

a)         taxe pe venit;

b)         taxe speciale de consumatie pe anumite produse;

c)         taxe pe vanzari;

Argumentati raspunsul.

Raspuns: b


4.      La baza aplicarii taxei pe valoare adaugata poate sta:

a)         principiul destinatiei;

b)         principiul comoditatii;

c)         principiul originii.

Sa se argumenteze variantele corecte de raspuns.

Raspuns: a, c


5.      Cota redusa de TVA respectiv 9% se aplica conform Codului fiscal in urmatoarele situatii:

a)         livrarea de bunuri cu plata in rate;

b)         livrarii de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii;

c)         livrarea de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;

d)         medicamentelor de uz uman si veterinar;

e)         serviciile de cazare in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

f)          Livrarea de produse pentru care urmeaza sa se intocmeasca factura.

Raspuns: b, c, d, e


6.      Care din afirmatiile de mai jos nu este corecta:

a)         Elasticitatea impozitului presupune ca cesta sa poata fi adaptat continuu necesitatilor de venituri ale statului;

b)         Echitatea fiscala cere ca impunerea sa fie generala;

c)         Impunerea in cote proportionale se utilizeaza numai in cazul impozitelor indirecte;

d)         Procurarea si distribuirea resurselor financiare ale statului se realizeaza in procesul repartizarii produsului intern brut, cu ajutorul unor metode si instrumente specifice.

Raspuns: c


7.      In functie de modul de stabilire a impozitelor se disting:

a)      impozite directe si indirecte;

b)      impozite portabile si cherabile;

c)      impozite reale si personale;

d)      impozite de cotitate si de repartitie.

Alegeti varianta corecta si argumentati

Raspuns: d


8.      Pentru ca un impozit sa aiba un randament fiscal ridicat trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

a)      impozitul sa aiba un caracter universal;

b)      impunerea sa fie generala;

c)      sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere (pe cai licite sau ilicite) a unei parti din materia impozabila;

d)      cheltuielile privind stabilirea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai ici.

Raspuns: a, c, d


9.      Care din veniturile bugetare de mai jos sunt incasate de bugetele locale?

a)         Taxele vamale;

b)         Accizele;

c)         Impozitul pe cladiri si terenuri;

d)         Impozitul pe veniturile agricole;

e)         Monopolurile fiscale

f)          Impozitul pe venitul liber profesionistilor si meseriasilor;

g)         Taxa pe valoare adaugata.

Raspuns: c, d, f


10.  Cand se produce o sustragere de la impunere a materiei impozabile (evaziune fiscala) cu caracter ilicit?

a)         In cazul in care statul permite amortizarea accelerata a unor active fixe;

b)         In cazul in care legea permite deducerea din venitul impozabil a unor sume pentru sponsorizari;

c)         Inscrierea in declaratiile de impunere numai a unei parti din veniturile realizate;

d)         In cazul in care impunerea unor venituri se face pe baza unor norme de venit.

Raspuns: c


Termeni cheie

Taxe de consumatie, taxa pe valoarea adaugata, accize, taxe vamale, monopoluri fiscale, taxe de timbru si de inregistrare.









Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate