Categoriile de relatii stabilite de STN

Categoriile de relatii stabilite de STN

Implicarea societatii mama in politica economica a filialelor poate sa produca influente negative atat asupra balantei de plati externe cat si asupra bugetului din tara gazda.

Cand STN-ul actioneaza intro seara dezvoltata se confrunta cu si cu agentii economici de dimensiuni inferioare dimensiuni pe care le are STNul.

STN modifica structurile macroeconomice sau poate chiar mergbe pana la constituirea unor valori. Pentru un STN ce se afla intro tara in curs de dezvoltare prezinta de multe ori multiple avantaje.

Forta de munca

Resursele de care in mod obligatoriu are nevoie, sunt abundente

Ca si dezavantaje avem :

Intabilitate monetara si politica

Avantajele generate de STN sunt distribuite de fapt si include:

Cresterea potentialului economic atat la nivelul tarii de origine cat si la nivelul tarii gazda. Cresterea productiei mondiale ca efect.

STN provoaca un efect de antrenare deoarece tara de origine , ele vor ridica nivelul tehnologic pentru ca vor desfasura activitati de dezvoltare/cercetare.

Organizarea unor retele de distributie foarte largi fapt care permite obtinerea unui profit si mai mare si mai sigur. Pe de lata parte este vorba si de asigurarea fortei d munca necesara efectuarii activitatilor.

Latura controversata a functionarii STN tine de modul in care are loc distribuirea beneficiilor s a costurilor intre tara de origine si tara gazda.

Punctul critic fiind exportul locurilor de munca. In tarile dezvoltate se remarca incercarea/tendinta de a trasnfera in exterior productiile ce au la baza forte de munca necalificata si pentru care posturile salariale in tara gazda sunt mai mici decat in tara de origine .

O alta practica a STN va fi delocalizarea si relocalizarea productiei.

Delocalizarea internationala presupune schimbarea dintro tara in alta a locului de desfasurare a productiei.

CAUZELE DELOCALIZARII

Prelungirea ciclului de viata a produsului

Minimizarea costurilor

Evitarea barierelor vamale si a fiscalitatii ridicate

Priveste in mod special produsele standardizate.

RELATIA DINTRE STN SI PROCESUL DE GLOBALIZARE

Globalizarea favorizeaza procesul de concentrare a capitalului iar relatia dintre STNuri si globalizare se manifesta prin intermediul investitiilor directe.

Amplificare fluxurilor de capital dintre tari arata cresterea intensitatii legaturilor dintre societatile transnationale si fenomenul de globalizare.

Pentru a caracteriza nivelul de dezvoltare al unei tari putem opera cu 4 criterii:

Venitul pe locuitor

Structura economico-sociala

Conditiile sociale

Nivelul de libertate si politica

Practic abordand aceste criterii putem spune ca tari dezvoltatre sunt in ASIA ( japonia) America( USA, Canda) , cele din oceania, si cele din EU.

Restul tarilor sunt considerate a fi in dezvoltare si clasificarile si structurile de acest tip se afla intro continua dinamica.

In categoria celor mai putin dezvoltatea state se afla aproximativ 48-50 de state conform ONU.

Trasaturile tarilor cel mai putin

Venitulnational pe cap de locuitor e mai mic de 900 $

O situatie dificila a resurselor umane sub aspect de sanatate, educatie, alimentatie

Se remarca o vurnerabilitate ridicata unde remarcam instabilitatea recoltei agricole, exportului

In general in cadrul acestor tari populatia nu depaseste 75 milioane locuitori

TRASATURILE TARILOR CARE SUNT IN CURS DE DEZVOLTARE

Faptul ca au rezultat in urma destramarii imperiilor coloniale

Preponderenta sectorului primar sau acelui agricol

Sectorul industrial si servicii foarte

Datorii externe mare

Populatia lucreaza majoritara in agricultura

Acesul la educatie si sanatate este destul de redus

Daca luam In calcul si luam la baza indicii dezvoltarii umane clasificarea ar putea fi :

Tari cu dezvoltare umana ridicata

Medie

Redusa

CAUZELE SUBDEZVOLTARII

Dotarea cu factori de productie

Majoritatea acestori tari se afla geografic vorbind in emisfera sudica in timp ce tarile dezvoltate se afla in emisfera nordica( exceptii korea de sub si de nord, brazilia, rusia )

Factorul etnic, avand de a face cu niste teorii rasiale ce propun drept explicatie faptul ca subdezoltarea ar fi specifica anumitor culturi anumitor rase in general. ( exceptie putem avea italia de nord si de sud)

Efectele exploatarii coloniale, a fost mai populara prin anii 70-80. Subdezvoltarea era privita ca un rezultat exclusiv al colonialismului.

Cauze structurale, interne si externe. Avem de a face cu o abordare mai ampla multifactoriala care surpinde interactiunea dintre efortul propriu al fiecarei tari si mediul international.

Cauza interna se poate referi la optiuni eronate privind orientarea economica. Insemnand o alocare inadecvata a resurselor, o lipsa de continuitate de consecventa in a urma o anumita directie/ coordonare economica stabilita si bineinteles neadaptarea obiectivelor si mijloacelor alese pentru atingerea lor la conditiile specifice proprii al fiecarei tari.

Cauzele externe avem evolutia in timp al mecanismelor preturilor si acest fapt a determinat manifestarea a "foarfecelui preturilor" ce presupune ca pretul produselor cu un grad ridicat de prelucrare sa fie mare si in crestere in timp ce cel al materiilor prime sa fie mult mai mic decat celalalt.

PERSPECTIVA TARILOR DEZVOLTATE

Sistemul comertuli international , asistam la blocaje din partea tarilor dezvoltate cu privire la exportul de produse agricole provenind din tarile in dezvoltare sau alte cazuri in care tot tarile dezvoltate acorda subventii importante propriilor producatori fapt care face foarte dificil de mentinut competitia intre acesti producatori si cei proveniti din tarile in curs de dezvoltare.

Fenomenul se produce la produse textile, consumabile.

Factori naturali si pozitia geografica care in general nu le avatanjeaza.

Dimensiunea tarii, suprafata si populatia .

Economiile in tranzitie

Ele au aparut in perioada anilor 89-90 prin prabusirea sistemului comunist in Europa centrala de E. efortul de trece de la o economie planificata, centralizata care nu si-a dovedit viabilitatea la o economie de piata functionala a presupus parcurgerea unei etape numita de tranzitie.

Trasturile economiei planificate:

Structurile de organizare, cele politice si administrative aveau la baza un foarte amplu si sever control politic. Apoi sectorul public, proprietatea statului carea era majoritar.

Planificarea a tuturor activitatilor, preturile fiind unice stabilite de catre stat, salarizarea era nestimulativa avand la baza principii egalitariste.

Moneda era noconvertibila si totodata absenta concurentei si a liberei initiative.

Absenta concurentei si a liberei initiative.

Aceste trasaturi au generat o serie efecte:

Alocarea resurselor s-a facut pe principii neeconomice si pe criterii aleatoare

Supradimensionare unor ramuri in mod special industria, aceasta a produs o serie de dezechilibre cu timpul s-a asistat la o reducere a pietelor de desfacere, produsele nu erau competitive

Adancimea decalajelor atat economice cat si tehnologice fata de tarile capitaliste dezvoltate

Deteriorarea mediului

Puternica scadere a nivelului de trai

Desfasurarea procesului de tranzitie a fost influentat de mai multi factori:

Influente istorice

Pozitionare geografica

Pozitionarea tarilor ocidentale fata de fiecare tara in parte

Tarile care so-au propus tranzitia la economia de piata au pornit din poztia economiei difenreentiale de natura politica si sociala.

Putem vorbi si despre influenta unor asa anumite conditii initiale:

Structurile economice initiale

Distorsiunile economice

Institutii

In prima categorie este vorba de ponderea industriei in PIB,

A 2-a categorie - inflatia ascunsa, gradul de stagnare a economiei pana in 90

Procesul de economie la tranzitia de piata a insemnat:

Liberalizarea pietelor

Macrostabilizarea si combatearea inflatiei

Reforma propietatii

Masurile politice privind costurile sociale ale tranzitiei

Cu privire la primele 3 puncte de mai sus avem de a face in cadrul acestei perioade cu recomandari facute pe banca mondial si de FMI. Masurile stabilite au avut rolul de a determina puncte de reper pentru a verifica evolutia si totodata incheierea tranzitie la economia de piata. Economia de piata este functionala numai daca reformele sunt realizate integral chiar daca pietel respective au inca o eficienta scazuta.

Daca masurile 1,2,3 au generat somaj si nivel de trai scazut al populatiei, guvernele au fost preocupate sa adopte masuri priivnd combatarea posturilor sociale ale tranzitiei.

MODALITATI DE ABORDARE A TRANZITIEI LA ECONOMIA DE PIATA

MODELUL RADICAL NUMIT TERAPIE DE SOC SI PRESUPUNE INLOCUIREA UNUI SISTEM CU ALTU SA SE FACA FOARTE REPEDE

MODELUL GRAUAL ADICA INITIEREA UNOR REFORME PARTIALE TREPATATE DAR PE UN ORIZONT DE TIMP MAI lung

In cazul romaniei s-a apelat la o combinare intre cele 2 modele fapt care a produs urmatoarele efecte:

Pierderea sanselor de privatizare

Costuri sociale mari ( inflatie, somaj)

Alternarea perioadei de reforma cu cele de adaptare ale unor masuri din partea statului.

FENOMENUL DE TRANZITIE DIN ROMANIA

Pentru romania fenomenul s-a intamplat in 89 si ca procese ar fi :

Liberalizarea accesului pe piete

Liberalizarea comertului exterior

Liberalizarea preturilor un fenomen inceoput cam pe la jumatatea anului 90 si finalizat pe 99-2000.

Liberalizarea in domeniul investitiilor straine directe

Datorita modului in care s-au derulat programele de reforma in 2003 in raportul de tara a UE romania a capatat un semi statut de economie de piata functionala.

La sfarsitul lui 2004-2005 romania incheiase o parte a transfprmarilor structurale si sistemice si se afla pe un trend pozitiv. Evolutia pozitiva favorabila din ultiimii 4 ani a dus la o a derare in UE si a permis semarea tratatulu ide aderare in 2005.

Realizarea reformelor structurale pe perioada 90-2003 s-a caracterizat prin mentinerea unui sector de stat important reprezentativ in economie.

Un nivel necorespunzator al incasarilor bugetare cea ce a determinat o impozitare mare

Repartizarea fondurilor bugetare s-a facut pe criterii extra-economice

Mentinerea intrun procnet destul de insemnat a economiei subterane

Moduk de functionare a bancilor de stat care au acordat credite pe criterii extra-economice care au generat pierderi mergand pana la faliment.

Lucrarea de curs la eco mond