Analiza pietelor imperfecte

Analiza pietelor imperfecte

1. Piata de monopol
2. Piata cu concurenta monopolistica
3. Piata cu concurenta de oligopol

Piata de monopoleste un sistem piata imperfecta ce include concentrarea productiei in forta unui singur vanzator PF/PJ confruntata cu o cerere atomizata (numar mare de cumparatori).

Monopolul poate sa existe acolo unde bunurile economice nu au subsistenta iar vanzatorul are forta sa impiedice alte firme sa produca.

Situatiile de monopol pur sau absolut pot fi:

a.      dreptul de exclusivitate de licente sau dreptul de editor

b.     existenta monopolului natural

c.      existenta unei oferte speciale creata de producatori talentati

d.     situatia temporara generata de inexistenta unor programe de protectie pentru firmele mici si mijlocii eliminate d ofirma puternica

Cererea, venitul incasat si venitul monopol

In conditiile monopolului absolut se inregistreaza o situatie favorizanta deoarece cererea pentru produsele create de o firma se confrunta cu cererea pret iar oferta este sinonima cu oferta industriei.

Monopolul este un cautator de piete - monopolistul trebuie sa aleaga intre:

fixeaza pretul iar piata stabileste cantitatea ceruta

fixeaza cantitatea pe care decide sa o vanda iar piata decide asupra nivelului pretului

In asemenea imprejurari pentru a spori cantitatea vanduta trebuie sa reduca pretul respectand relatia intre cresterea veniturilor totale si cresterea productiei.

Pe masura ce dimensionarea pretului, venitul marginal scade acesta este dependenta de elasticitatea cereri in functie de pret.

Echilibrul monopolului

Obiectivul fundamental al monopolului il reprezinta maximizarea profitului

V_T - C_T = profit maxim

Echilibrul monopolului se asigura la acel volum de productie si nivel de pret pentru care venitul marginal (Vmg) este egal cu Cmg cea ce duce la profit maxim

Vmg = Cmg → Pr maxim

Profitul suplimentar este un excedent de venit peste profitul normal inclus in costul mediu. Pentru atingerea acestui obiectiv monopolul formeaza posibilitatea patrunderi in ramura respectiva a unor noi concurenti. Asemenea bariere pot fi:

exclusivitatea folosiri unor licente, brevete sau marci de produs

existenta unui volum minim de capital necesar pentru organizarea unei productii rentabile

existenta unor intelegeri cu autoritatea publica prin care se confera unele drepturi in exclusivitate pretul

Discriminarea prin pret este o strategie care inseamna a vinde acelasi bun la preturi diferite, diferentele de pret nefiind insa asociate cu diferentele de cost.

In realitate discriminarea prin pret este posibila in urmatoarele situatii:

cumparatori care se confrunta cu pretul scazut nu pot revinde bunurile altor cumparatori

vanzatorul este capabil sa controleze oferta catre fiecare grup de consumatori in functie de elasticitatea cereri

pietele pe care se practica preturi discriminatorii sunt despartite prin bariere administrative costuri de transport ridicate si alte restrictii accesibile altor concurenti.

Procesul monopolului - inseamna compararea sistematica a lipsurilor generate de monopol cu efecte pozitiv ale acestor

lipsuri:

monopolul reprezinta un atac dublu la bunastarea cumparatorului

atunci cand nu se sustrag concurentei monopolurile nu reduc costurile si nu amelioreaza calitatea

monopolul cauta sa obtina profit prin influentarea unor decizii guvernamentale

efecte pozitive:

profitul de monopol poate deveni motor al progresului pe termen lung

monopolurile pot aloca resurse mai mari pentru cercetare si extinderea progresului tehnico-stiintific

monopolurile pot organiza productii mari si pot obtine economii de scara

au o stabilitate mai mare si o forta superioara rezistand conditiilor nefavorabile din piata

Piata cu concurenta monopolistica - este forma de piata caracterizata prin oferta creata de un numar mare de producatori fiecare avand o forta economica redusa si capacitatea de a produce bunuri cu elemente de originalitate. Aceasta piata se situeaza intre piata cu concurenta pura si perfecta si piata de monopol

Piata monopolistica se apropie de cea cu monopol fragil care poate fi suprimat prin concurenta, ca regula generala firma monopolistica lucreaza in conditii suboptimale (dispune de factori de productie incomplect utilizati). Aceasta piata este specifica pentru IMM-uri. Se comporta in mod diferit pe termen scurt si lung.

pe termen scurt obtine profit normal respectand egalitatea intre Vmg = Cmg

pe termen lung firma isi realizeaza echilibrul atunci cand respecta egalitatea intre Vmg = C_TM (costul total mediu)

in conditiile actuale piata cu concurenta monopolistica are o structura tot mai diferentiata pentru ca:

exista structura traditionala in care   IMM-urile continua sa lucreze pentru consumatorul final

in aceasta piata se constata aparitia unor relatii speciale cu firmele mari, puternice de tip oligopol fie autohton fie strain pe baza de contracte ferme

Oligopolul - o structura de piata care asigura oferta printr-un numar mic de firme gigant. Firmele de oligopol nu se deosebesc semnificativ sub aspectul intensificari tehnice ale fortei economice, al costurilor medii, etc

Firmele de oligopol detin o parte importanta in totalul ofertei de piata. Oligopolul are capacitatea sa influenteze piata direct si indirect.

Pe aceasta piata cerere este atomizata iar barierele de intrare pentru noi concurenti sunt foarte mari.

Piata de oligopol este caracterizata prin 2 forme principale:

oligopol pur - atunci cand produsele sunt omogen intrinsec

oligopol eterogen - atunci cand bunurile sunt de acelasi gen dar diferentiate intrinsec

tendinte de oligopolizare - presupune reinvestirea unei parti a profitului net si sporirea aportului de capital al actionarilor.

Firmele de oligopol sunt interdependentele

Reactiile celorlalte firme de oligopol sunt previzibile se stabilesc relatii fie de confruntare deschis (oligopol noncooperant) fie relatii de cooperare (oligopol cu strategie cooperanta). Arar situatii tipice de oligopol cum sunt:

formarea unui oligopol coordonat de tip cartel sau trust

formarea oligopolului asimetric sau mixt

realizarea unor intelegeri temporale sau partiale (cercetare, fuziuni partiale, exercitarea de lobi politic)