Analiza Economico - Financiara a Intreprinderii

ANALIZA

ECONOMICO-FINANCIARA

1. DESCRIEREA SOCIETATII
2. ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA

ANALIZA ACTIVULUI BILANTULUI

ANALIZA PASIVULUI BILANTULUI

3. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE BILANTULUI

ANALZA STRUCTURII ACTIVULUI BILANTULUI

RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

RATA IMOBILIZARILOR NECORPORALE

RATA IMOBILIZARILOR CORPORALE

RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

RATA STOCURILOR

RATA CREANTELOR

RATA DISPONIBILITATILOR

ANALIZA PASIVULUI BILANTULUI

RATA STABILITATII FINANCIARE

RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE

RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN

RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN 2

RATA INDATORARII GLOBALE

RATA INDATORARII LA TERMEN 1

RATA INDATORARII LA TERMEN 2

4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

ANALIZA TREZORERIEI NETE

5. ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE

RATA PROFITABILITATII COMERCIALE

RATA MARJEI BRUTE

RATA MARJEI NETE

6. ANALIZA LICHIDITATII

LICHIDITATEA GENERALA

LICHIDITATEA REDUSA / CURENTA

LICHIDITATEA IMEDIATA

7. ANALIZA SOLVABILITATII

7.1. SOLVABILITATEA PATRIMONIALA LA TERMEN

8. INDICATORI DE RENTABILITATE

RATA RENTABILITATII ECONOMICE

RATA RENTABILITATII ECONOMICE BRUTE

RATA RENTABILITATII ECONOMICE NETE

RATA RENTABILITATII FINANCIARE

DESCRIEREA SOCIETATII

"S.C. ALDF S.R.L."

Firma S.C. ALDF S.R.L. cu sediul social : Municipiul Bucuresti, str. Aurel Vlaicu nr. 3, are activitatea principala: comert cu ridicata al altor produse n.c.a. (import-export cu produse diverse, etc.) - 5170.

Are codul unic de inregistrare: 15144195 din data de 22.01.2003.

Denumirea societatii - S.C. ALDF S.R.L. In toate actele si documentele ce vor emana de la societate se vor preciza urmatoarele:

denumirea societatii

forma juridica prin initialele S.R.L.

numarul de inregistrare la Registrul Comertului

capitalul social

sediul social

Forma juridica - a societatii comerciale "ALDF" S.R.L. este de societate comerciala cu raspundere limitata, persoana juridica romana ce dobandeste personalitate juridica de la data inmatricularii la Registrul Comertului de pe langa Camera de Comert si Industrie Brasov.

Sediul societatii - este in Municipiul BUCURESTI str. Pop de Basesti nr. 29. Sediul va putea fi schimbat pe baza hotararii asociatilor si in conditiile respectarii legii. Societatea va putea deschide in tara sucursale, filiale, reprezentante, birouri, magazine, depozite, etc. conform legislatiei romane in vigoare.

Durata societatii - este nelimitata cu incepere de la data inmatricularii in Registrul Comertului.

Capitalul social - partile au convenit sa aibe un capital social de 2.000.000 lei reprezentand 20 parti sociale a cate 100.000 lei fiecare.

Capitalul social se distribuie intre asociati astfel:

16 parti sociale a cate 100.000 lei fiecare, valoare totala 1.600.000 lei, reprezentand 80% din capitalul social, avand cota de participare la beneficii/pierderi de 80%.

4 parti sociale a cate 100.000 lei fiecare, valoare totala 400.000 lei, reprezentand 20% din capitalul social, avand cota de participare la beneficii/pierderi de 20%.

Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociate. Asociatii pot aduce ca aport la capital si aport in natura.

Domeniul principal de activitate al societatii este

5.1.Comert cu ridicata ( cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor)

517. Comert cu ridicata al altor produse neclasificate in alta parte.

Activitatea principala a societatii este cea codificata sub numarul:

5170 Comert cu ridicata al altor produse neclasificate in alta parte (import - export cu produse diverse)

Asociatii in conformitate cu propria lor vointa cu interesele si posibilitatile societatii vor putea decide oricand modificarea obiectului de activitate al acesteia, prin extinderea sau restrangerea categoriilor de acte de comert, prevazute in prezentul articol cu respectarea dispozitiilor legale aplicabile unei astfel de operatiuni juridice.

Functionarea societatii

Conducerea societatii

Hotararile societatii se iau cu acordul celor doi asociati. Societatea este administrata de aceasta fiind administrator cu puteri depline.

Personalul societatii

Incadrarea salariatilor societatii se face pe baza de contract de munca sau contract de prestari servicii, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si a regimului de asigurari sociale.

Dizolvarea societatii comerciale " COMELECRO 2002" S.R.L.

Se realizeaza in conditiile art. 222 si urmatoarele din legea 31/1990 republicata. Acestea au ca efect dizolvarea societatii si dau dreptul fiecarui asociat sa ceara lichidarea acesteia.

Lichidarea societatii se face de catre unul sau mai multi lichidatori numiti de catre asociati, in conditiile legii.

Divizarea se face prin impartirea intregului patrimoniu al societatii care isi inceteaza existenta, intre doua sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta.

2 ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA

Analiza ca metoda generala de cercetare consta in descompunerea unui obiectiv sau a unui fenomen in partile sale componente, se stabilesc relatiile de cauzalitate, factorii care le genereaza, se formuleaza concluziile si se contureaza cadrul activitatii viitoare.

Analiza economica studiaza activitatile sau fenomenele din punct de vedere economic respectiv al consumului de resurse si al rezultatelor obtinute. Scopul analizei economice este luarea in considerare a relatiilor structural functionale si a celor de cauza efect.

Analiza financiara reprezinta ansamblul de instrumente si metode care permite aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi. Scopul analizei finaciare este de a stabili diagnosticul financiar al unei intreprinderi in vederea elaborarii de strategii de dezvoltare si de mentinere pe piata.

ANALIZA STRUCTURII BILANTULUI

Structurile fundamentale ale bilantului formeaza continutul acestuia. Ele sunt o consecinta a aplicarii dublei reprezentari a patrimoniului in contabilitate in partida dubla, concomitent si in stransa corelatie dupa utilitate si resursa.

Celor doua criterii fundamentale de reflectare, in expresie baneasca a patrimoniului in contabilitate utilitatea si resursa le corespund doua structuri ale bilantului denumite ACTIV si PASIV.

Total A = total active imobilizate + total active circulante - cheltuieli in avans

Total A _{01 ian 2009} = 32 415 + 481 122 = 513 537

Total A _{31 dec 2009} = 69 229 + 664 387 - 8 558 = 725 058

Total P = capitaluri proprii - cheltuieli in avans + datorii

Total P _{01 ian 2009}   = 14 265 + 499 272 = 513 537

Total P _{31 dec 2009}   = 45 186 - 8 558 + 688 430 = 725 058

2.1. ANALIZA ACTIVULUI BILANTULUI

Activul reflecta expresia baneasca a ansamblului bunurilor, creantelor si disponibilitatilor care formeaza unitatile patrimoniale, precum si rezultatul net global negativ al intreprinderii la un moment dat.

In urma analizei efectuate se poate constata o crestere a activului si pasivului bilantier in anul 2005 fata de anul 2004 de 14,11% respectiv o crestere de 211 521 mii lei. Aceasta crestere s-a datorat modificarii principalelor structuri de A si respectiv de P.

Se observa ca valoarea imobilizarilor necorporale o scadere in anul 2005 de 0 %. imobilizarile corporale au inregistrat o crestere de 22,8 % respectiv de 38 995 mii lei.

Valoarea activelor circulante a inregistrat o crestere de 13,6 %, datorata cresterii stocurilor cu 16,7 %, a creantelor cu 12,5 % si a disponibilitatilor banesti de 12,7 %.

Indicele de crestere al imobilizarilor corporale de 22,8 % a fost mai mare decat cel al cresterii cifrei de afaceri care este de 10,8 %, ceea ce arata o diminuare a eficientei utilizarii imobilizarilor corporale, o reducere a vitezei de rotatie a acestora sau o crstere a necesarului de imobilizari corporale.

2.2. ANALIZA PASIVULUI BILANTULUI

Pasivul bilantului este reprezentat de capitalurile proprii si datorii. Sursele financiare ale intreprinderii pot fi grupate dupa destinatie, pentru constituirea mijloacelor economice sub forma activelor imobilizate si circulante, ori dupa provenienta, surse proprii, asimilate, atrase sau imprumutate. In pasiv, se regasesc posturile de capital, primele de capital, rezervele din reevaluare, rezerve din conversie, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului, subventii pentru investitii, provizioane pentru riscuri si cheltuieli, imprumuturile si datoriile asimilate sub forma imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni, credite bancare pe termen lung si alte imprumuturi si datorii asimilate.

Capitalurile proprii ale societatii in anul 2005 a inregistrat o crestere de 25,7 % respectiv o crestere de 22 363 mii lei ceea ce inseamna ca societatea o duce mai bine. Valoarea datoriilor mai mari de 1 an a inregistrat o crestere de 44 956 mii lei in anul 2005 fata de 2004 cand era 0, iar datoriile mai mici de 1 an a inregistrat la fel o crestere de 12,9 % respectiv de 144 202 mii lei.

3 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE BILANTULUI

3.1. ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI BILANTULUI

Cele mai frecvent utilizate rate in analiza situatiei financiare sunt:

rata imobilizarilor

rata activelor circulante cu:

rata socurilor

rata creantelor

rata disponibilitatilor banesti

Aceste rate reflecta aspecte privind patrimoniul economic al intreprinderii, apartenenta sectoriala, natura activitatii si mai putin aspectele de politica financiara.

3.1.1.RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Se calculeaza ca raport intre activele imobilizate si totalul bilantului:

Aceasta rata reprezinta ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent in totalul patrimoniului si masoara gradul de investire a capitalului in unitate.

Ponderea imobilizarilor creste fata de perioada de baza ca efect al modificarii intr-o proportie mai mare a valorii imobilizarilor in raport cu valoarea activului total.

Rata activelor imobilizate pe perioada analizata inregistraza o tendinta de crestere de 3,23 % dar totusi foarte mica fata de valoarea optima care este de 60 %. In dinamica cresterea ratei activelor imobilizate cu 3,23 % se datoreaza ritmului de crestere mai scazut al activelor totale care este de 141,18 % fata de ritmul de crestere al activelor imobilizate care este de 213,57 %.

Daca se compara indicele de crestere al activelor imobilizate 213,57 % cu indicele de crestere al cifrei de afaceri de 108,94 % se reflecta o diminuare aeficientei utilizarii activelor imobilizate.

3.1.2. RATA IMOBILIZARILOR NECORPORALE

Se calculeaza ca raport intre imobilizarile necorporale si active imobilizate:

Rata activelor imobilizate necorporale inregistreeaza pe perioada analizata o scadere, in primul an avand o valoare de 6,72 % in anul curent ajungand la 0.

3.1.3. RATA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Se calculeaza ca raport intre imobilizarile corporale si active imobilizate:

Rata imobilizarilor corporale pe perioada analizata inregistreaza o crestere de 6,73 % dar in fiecare an avand o valoare foarte buna depasind valoarea minim acceptata care este de 85 %. Aceasta evolutie a ratei imobilizarilor corporale este datorata cresterii imobilizarilor corporale intr-un ritm mai mare 228,98 % decat ritmul de crestere al activelor imobilizate care este 213,57 %.

3.1.4. RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

Reprezinta ponderea activelor circulante in totalul bilantului, si se calculeaza cu relatia:

Rata activelor circulante inregistreaza o tendinta de scadere de la 93,69 % in anul precedent la 90,45 % in anul curent adica o scadere de 3,24 procente dar se situeaza peste valoarea minim acceptata care este de 50 %. Aceasta evolutie a ratei activelor circulante de 136,31 % fata de indicele de crestere a activelor totale de 141,18 %.

Daca se compara indicele de crestere a activelor circulante de 136,31 % cu indicele de crestere al cifrei de afaceri de 108,94 % se observa de fapt ca are loc o crestere a vitezei de rotatie a activelor circulante de unde rezulta o eficienta a utilizarii acestora.

3.1.5. RATA STOCURILOR

Se calculeaza ca raport intre stocuri si active circulante:

A inregistrat pe perioada analizata o crestere de 5,86 %, in ambii ani a inregistrat un nivel bun fiind mai mic decat valoarea maxima acceptata care este de 50 %. Aceasta evolutie a ratei s-a datorat faptului ca indicele de crestere a stocurilor de 167,07 % a fost mai mare decat indicele de crestere a activelor circulante care este de 136,31.

Aceasta rata are valori foarte mari putand fi rezultatul fie a unei aprovizionari in cantitati mari, fie a pretului ridicat la produse finite si marfuri.

STRUCTURA STOCURILOR

3.1.6. RATA CREANTELOR

Se calculeaza ca raport intre creante si active circulante:

Reflecta politica de credit comercial a societatii si este influentata si de termenele de incasare practicate. Rata a inregistrat o usoara scadere de la 68,47 % la 62,95 % adica o scadere de 5,25 procente datorita faptului ca indicele de crestere a creantelor care este de 125,32 % este mai slab decat indicele de crestere a activelor circulante care este de 136,31 %. Aceasta situatie reflecta o imbunatatire a situatiei incasarilor datorita reducerii duratei in zile de incasare a clientilor avand un efect benefic asupra lichiditatii intreprinderii.

3.1.7. RATA DISPONIBILITATILOR

Se calculeaza ca raport intre disponibilitati si active circulante:

Rata disponibilitatilor banesti reflecta ponderea disponibilitatilor in patrimoniul intreprinderii. O valoare ridicata a disponibilitatilor poate reflecta o situatie favorabila in termeni de echilibru financiar, dar poate fi si semnul detinerii unor resurse ineficient utilizate.

In perioada analizata rata disponibilitatilor banesti inregistreaza o tendinta de scadere de la 5,54 % la 5,19 % in anul curent, dar in ambele perioade nivelul fiind mai mic decat cel optim de 10 %. Evolutia acestei rate este datorat cresterii intr-un ritm lent a disponibilitatilor banesti fata de ritmul de crestere al activelor circulante. Acest lucru poate reflecta si o gestiune mai eficienta a disponibilitatilor banesti.

3.2. ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI BILANTULUI

Ratele de structura a pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii, prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia, precum si a gradului de indatorare.

3.2.1. RATA STABILITATII FINANCIARE

Se calculeaza astfel:

Capital permanent = capital propriu + obligatii pe termen mediu si lung

Pe intreaga perioada analizata nivelul ratei se situeaza mult sub nivelul minim tendinta fiind de crestere. Aceasta evolutie a ratei se datoreaza ritmului de crestere mai lent a capitalului permanent fata de ritmul de crestere a pasivului total. In anul curent rata stabilitatii financiare arata o crestere de 8,47 procente a resurselor stabilite in raport cu cele ciclice, crestere ce se datoreaza maririi capitalului propriu.

3.2.2. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE

In anul curent rata autonomiei financiare globale creste fata de anul precedent cu 2,27 procente datorita scaderii resurselor imprumutate.

Capitalul propriu reprezinta cel putin 2/3 din totalul resurselor intreprinderii avand o autonomie financiara ridicata prezentand garantii aproape certe pentru a beneficia de noi credite. In anul curent fiind mai mare decat in anul precedent are loc crestera ratei ca urmare a modificarii capitalului propriu intr-un ritm mai mare decat totalul resurselor.

3.2.3. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN

Este mai semnificativa deoarece aprecierile sunt mai precise prin luarea in considerare a capitalului permanent. Autonomia financiara este asigurata atunci cand capitalul propriu este egal sau mai mare comparativ cu obligatiile pe termen mediu si lung. In toti anii analizati intreprinderea a inregistrat o rata a autonomiei financiare la termen mai mica decat valoarea minim acceptata.

3.2.4. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN 2

3.2.5. RATA INDATORARII GLOBALE

Rata indatorarii globale masoara ponderea obligatiilor in patrimoniul intreprinderii.

In anul anterior societatea a utilizat resurse imprumutate si atrase in proportie de 97,22 % iar in anul curent valoarea acestei rate a scazut la 94,95 % ceea ce reflecta o ameliorare a situatiei financiare. Aceasta scadere a ratei s-a datorat scaderii datoriilor totale fata de pasivul total. Scaderea acestei rate este benefic pentru intreprindere in ceea ce priveste manifestarea riscului de neplata a datoriilor.

3.2.6. RATA INDATORARII LA TERMEN 1

Evolutia acestei rate depinde de raportul dintre ritmul de modificare a capitalului propriu si cel al imprumuturilor pe termen mediu si lung.

In acest caz posibilitatile de indatorare sunt cu atat mai mari cu cat aceasta rata este mai scazuta.

Pe intreaga perioada analizata rata indatorarii la termen se situeaza peste nivelul maxim acceptat de 50 % pentru acest indicator, in anul precedent fiind 0 dar in anul curent a crescut la 55,1 %. Se observa ca in anul curent s-a inregistrat o crestere a indatorarii la termen datorita cresterii datoriilor pe termen lung.

3.2.7. RATA INDATORARII LA TERMEN 2

STRUCTURA DATORIILOR

4 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Obiectivul principal al oricarui tip de intreprindere este maximizarea valorii sale patrimoniale, cresterea averii intreprinderii, scop care se poate atinge doar in conditii de echilibru financiar.

Echilibrul financiar este egalitatea intre venituri si cheltuieli, respectiv egalitatea dintre sursele financiare pe de o parte si mijloacele economice necesare desfasurarii activitatii de productie si de comercializare pe de alta parte.

4.1. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

sau

Activ net contabil = active imobilizate - amortizari

Fondul de rulment reprezinta valoarea absoluta a surselor permanente utilizate pentru finantarea activelor ciclice.

Pentru a asigura finantarea integrala a activelor imobilizate din capitalul permanent si a mentine sau creste fondul de rulment este necesar ca ritmul de modificare a capitalului permanent sa devanseze ritmul de modificare a valorii nete a activelor imobilizate.

In anul precedent fondul de rulment este negativ - 18 150 prin faptul ca activele stabile sunt finantate din resurse ciclice, lichiditatile potentiale nu acopera exigibilitatile potentiale fiind previzibile dificultati in ceea ce priveste echilibrul financir impunandu-se in unele interventii cortectarea, accelerarea incasarilor, incetinirea platilorm apelarea la imprumuturi pe termen scurt. In anul curent fondul de rulment a inregistrat o valoare pozitiva de 12 355 datorita faptului ca activele stabile sunt finantate integral din surse stabile, existand un surplus de surse permanente, intreprinderea dispune de o marja de securitate care o poate proteja partial sau inegral de efectele perturbarii ciclului de incasari si plati.

FONDUL DE RULMENT PROPRIU

sau

Fondul de rulment propriu arata cuantumul participarii capitalului propriu la finantarea activelor circulante.

Pe toata perioada analizata fondul de rulment propriu este negativ si in crestere.

FONDUL DE RULMENT STRAIN

sau

Fondul de rulment strain arata participarea imprumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea activelor circulante.

4.2. ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

Nevoia de fond de rulment reprezinta activele ciclice ce trebuiesc finantate din fondul de rulment respectiv activele circulante care urmeaza sa fie finantate din surse stabile.

Pe perioada analizata are o crestere in perioada curenta ce denota faptul ca creste participarea fondului de rulment la finantarea necesarului de fond de rulment.

4.3. ANALIZA TREZORERIEI NETE

Analiza trezoreriei inseamna analiza achilibrului financiar pa termen scurt prin compararea fondului de rulment cu nevoia de fond de rulment. Trezoreria reprezinta disponibilitatile monetare si plasamentele pe termen scurt rezultate in urma operatiunilor de incasari si plati. Incasarile sunt operatiuni de intrare de trezorerie, iar platile sunt operatiuni de iesire de trezorerie.

Pe perioada analizata trzoreria este negativa ceea ce evidentiaza ca disponibilitatile banesti sunt insuficiente, societatea fiind nevoita sa apeleze la credite pe termen scurt. Aceasta situatie determina o dependenta fata de resursele financiare externe si implicit o limitare a autonomiei financiare pe termen scurt.

Trezoreria pozitiva da posibilitatea efectuarii de plasamente si detineri de disponibilitati banesti. Acest caz este favorabil pentru societate pe termen scurt, dar pe termen lung ar reprezenta o insuficienta in utilizarea lichiditatilor, fapt ce ar produce efecte negative in remunerarea capitalului.

5 ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE

Rentabilitatea exprima capacitatea unei intreprinderi de a produce profit oglindind intr-o forma sintetica eficienta intregii activitati economice a acesteia.

Scopul analizei rentabilitatii este de a studia modificarea valorilor efectiv realizate fata de cele prevazute sau fata de o perioada anterioara a marimii profitului sau a ratelor rentabilitatii, considerata baza de comparatie, identificarea factorilor care au determinat aceste modificari, a rezervelor interne care pot fi mobilizate pentru asigurarea nivelului prevazut al acestor indicatori si stabilirea masurilor care se impun in acest sens.

Rata rentabilitatii este o marime relativa care exprima gradul in care capitalul aduce profit.

5.1. RATA PROFITABILITATII COMERCIALE

Rentabilitatea comerciala masoara eficienta activitatii desfasurate de intreprindere intr-un exercitiu financiar prin prisma valorificarii activitatii de baza.

Pe perioada analizata s-a inregistrat o crestere de 1,21% datorita faptului ca rezultatul brut al exercitiului a crescut cu 199,63 % in timp ce cifra de afaceri a crescut cu 108,95 %.

Acest indicator reflecta politica de preturi practicata de intreprindere.

5.2. RATA MARJEI BRUTE

EBE = rez din exploatare + ch cu despagubiri, donatii.+ amortiz valorii A imob - alte venituri din exploatare

Reflecta excedentul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri. Se observa o crestere a acestei rate datorita cresterii excedentului brut din exploatare cu 154,47 % si a cifrei de afaceri cu 108,95 %.

5.3. RATA MARJEI NETE

Arata cat profit net se obtine la o anumita valoare a cifrei de afaceri. Rata creste cu 1,11 % datorita rezultatului net cu 220,47 si a cifrei de afaceri care inregistreaza o crestere de 108,95 %.

6 ANALIZA LICHIDITATII

6.1. LICHIDITATEA GENERALA

Reprezinta capacitatea societatii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din activele curente totale.

In ambii ani indicatorul de lichiditate generala este peste nivelul minim acceptat care este de 100 % in anul anterior lichiditatea generala este 105,85 % iar in anul curent 122,84 % fiind mult sub nivelul maxim care este de 200 %. Indicatorul arata ca societatea este capabila sa-si acopere pasivele circulante pe seama activelor circulante ceea ce reflecta o stare buna de capacitate de plata pe termen scurt.

6.2. LICHIDITATEA REDUSA / CURENTA

Reprezinta capacitatea societatii de a-si onora obligatiile exigibile din acele active curente care pot fi transformate rapid in lichiditati.

In anul anterior nivelul indicatorului se incadreaza in limite normale si reflecta o buna capacitate de plata deci un risc redus. Fata de anul anterior lichiditatea redusa a crescut cu 5,37 procente datorita cresterii creantelor si disponibilitatilor 125,51 % fata de pasivul circulant care este de 117,45 %. Nivelul indicatorului este asiguratoriu, in anul anterior de analiza certificand faptul ca societatea este capabila sa-si acopere satisfacator pasivele circulante pe seama creantelor si a disponibilitatilor banesti.

6.3. LICHIDITATEA IMEDIATA

Reprezinta capacitatea firmei de a-si onora obligatiile exigibile din disponibilitati.

Pe intreaga perioada analizata nivelul indicatorului este sub nivelul minim acceptat, iar fata de anul precedent a crescut cu 0,51 % datorita cresterii disponibilitatilor banesti de 127,76 % fata de pasivele circulante de 117,45 %.

Pe peroada analizata nivelul indicatorului este asigurat ceea ce inseamna ca societatea este capabila sa-si acopere pasivele circulante pe seama disponibilitatilor banesti si a plasamentelor. Din acest punct de vedere se poate aprecia o situatie favorabila pentru societate.

7 ANALIZA SOLVABILITATII

7.1. SOLVABILITATEA PATRIMONIALA LA TERMEN

Pe intrega perioada analizata nivelul indicatorului este sub nivelul minim acceptat si fata de anul precedent cand a avut o valoare de 102,85 %, in anul curent a crescut ajungand la 111,89 %, adica o crestere cu 9,04 %.

Tendinta indicatorului este de crestere pe intreaga perioada datorita cresterii datoriilor totale de 129,78 %, dar totusi mai mic decat activele totale care au o valoare de 141,18 %. In caz de faliment societatea nu-si face griji deoarece cu activele totale isi poate acoperii datoriile totale.

8 INDICATORI DE RENTABILITATE

8.1. RATA RENTABILITATII ECONOMICE

Pe intrega perioada analizata nivelul ratei manifesta o tendinta de scadere reflectand o crestere a capacitatii capitalurilor investite de a degaja profit brut. Cu toate ca a scazut rentabilitatea economica cu 85,34 % a fata de anul precedent, se situeaza peste valoarea optima de 20 %.

Nivelul de 45,75 % din anul curent arata ca la 100 lei capital investit au revenit 45,75 lei profit brut, nivel care asigura remunerarea satisfacatoare a capitalului investit.

8.2. RATA RENTABILITATII ECONOMICE BRUTE

Nivelul ratei rentabilitatii economice brute pe perioada analizata depaseste cu mult nivelul minim de referinta care este de 20 %, precum si rata medie a dobanzii.

Nivelul de 79,37 % din anul curent arata ca la 100 lei capital investit au revenit 79,37 lei de excedent brut de exploatare nivel care asigura remunerarea capitalului investit.

In anul curent se observa o tendinta de depreciere a ratei rentabilitatii economice brute de la 293,89 % la 79,37 % care evidentiaza o ineficienta a activitatii economice a intreprinderii.

8.3. RATA RENTABILITATII ECONOMICE NETE

Pe intrega perioada de analiza a ratei rentabilitatii economice a inregistrat o tendinta de scadere reflectand o inrautatire a situatiei societatii, ea depasind nivelul minim admis fapt ce asigura remunerarea corespunzatoare a capitalului investit si este mai mare decat rata medie a dobanzii justificand astfel investirea capitalului in exploatare. In anul curent la 100 lei capital investit a revenit 70,05 lei rezultat al exploatarii.

8.4. RATA RENTABILITATII FINANCIARE

Manifesta o tendinta de scadere ceea ce echivaleaza cu o mai rea remunerare prin castig net al resurselor proprii, respectiv cresterea capacitatii capitalurilor proprii de a crea profit net.

Nivelul indicatorului arata insa ca in anul anterior la 100 lei capitaluri proprii reveneau 98,32 lei profit net, iar in anul curent la 100 lei capitaluri proprii reveneau 84,42 lei profit net peste valoarea minim recomandata. Rata rentabilitatii financiare este influentata de modul de procurare a capitalului ceea ce inseamna ca este sensibila la structura financiara a capitalului.