Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Abordarea dinamica a internationalizarii economiei romanesti


Abordarea dinamica a internationalizarii economiei romanesti


Abordarea dinamica a internationalizarii economiei romanesti

Abordarea dinamica este utila pentru a reflecta viteza internationalizarii in raport cu dezvoltarea economica a economiei autohtone. Pentru aceasta, se utilizeaza coeficienti de crestere marginala ce rezulta din compararea modificarii valorice a schimburilor cu strainatatea cu cresterea in preturi curente a PIB sau PNB, de exemplu. Practic, cresterea marginala este rezultatul raportarii a doua sporuri (∆y:∆x ). De asemenea pot fi analizati si coeficientii de devansare ce rezulta din raportarea unui indice specific relatiilor economice internationale la un indice de crestere a outputului domestic, de exemplu, PIB sau productia industriala. Prin urmare, coeficientul de devansare se obtine din raportarea a doi indici de crestere calculati fata de o aceeasi perioada de referinta (Iy : Ix).



1. Dinamica indicatorilor traditionali ai implicarii Romaniei in comertul international

1.1. Indici de devansare: raportarea dinamicii exporturilor si importurilor la dinamica PIB

Pentru exprimarea dinamicii indicatorilor traditionali, utilizam indicii de devansare care rezulta din compararea unui indice de crestere a comertului exterior sau a exportului de bunuri si servicii cu dinamica PIB (vezi ANEXA 1).

Daca rezultatul este mai mare decat 100% atunci coeficientul de derivare arata de cate ori creste mai repede exportul, respectiv importul, fata de evolutia PIB. Daca rezultatul este mai mic decat 100% atunci se impune extinderea interavurilor a economiei tarii respective.

Tabel 1. Raportarea dinamicii exporturilor si importurilor la dinamica PIB

AN

Dinamica Exp

Dinamica PIB

Dinamica M

Iexp/Ipib

Iimp/Ipib

-

-

-

-

-

Sursa: calcule proprii, pe baza datelor din tabel nr. 1.1,1.2 si 2

Desi au continuat sa se situeze pe un trend ascendent (+6,4 % fata de 2002, de la 14675 milioane Euro ajungand la 15614 milioane Euro), exporturile au consemnat in 2003 o performanta inferioara anului anterior (+15,4 %), atat ca urmare a unor influente externe (climatul de recesiune din tarile Uniunii Europene, intensificarea competitiei pe pietele internationale, indeosebi din partea tarilor candidate la Uniunea Europeana si a tarilor asiatice), cat si datorita unor factori interni (majorarea cotei de impozitare a profitului realizat din activitatea de export, cresterea costului unitar cu forta de munca in ramuri dominante in structura vanzarilor externe). Ulterior, exportul de bunuri crescut, insa cu un procentaj considerabil mai mic in 2003 (cu 6%), iar in anul 2004 si-a accentuat cresterea (de la 6,4 % in anul 2003 la 21,3 % in anul 2004). Anul 2005 s-a remarcat printr-o atenuare a cresterii fata de anul 2004 (de la 21,3 % la 17,5 %). In 2006, exportul de bunuri a fost in crestere cu 16,2% fata de anul precedent, exportul de produse ale industriei prelucratoare fiind mai mare cu 15,8 % fata anul 2005, de la majoritatea activitatilor industriale, exceptie facand industria articolelor de imbracaminte si industria materialelor de constructii si a altor produse minerale. In 2007, cresterea exportului a fost de 13,7%.

In ceea ce priveste dinamica importurilor, perioada analizata se remarca printr-o crestere accentuata a importurilor in valoare relativa, in ultimii ani cresterea pastrandu-se la un nivel relativ constant (aprximativ 24 puncte procentuale).

Referitor la dinamica exporturilor fata de PIB, in 2002, balanta a inclinat spre dinamica exporturilor (cu 7 puncte procentuale mai mare), datorita cresterii mai accentuate a exporturilor fata de PIB (15 % fata de 8%.). Dinamica importurilor a cunoscut de asemenea o crestere fata de dinamica exporturilor cu 0,5%, ca urmare a cresterii mai pronuntate a importurilor fata de cresterea PIB(cu 1 punct procentual). Anul 2003 a reprezentat cel de-al patrulea an consecutiv de crestere economica, dinamica produsului intern brut (9%) mentinandu-se la un nivel similar celui inregistrat in 200 Dinamica exporturilor a fost mai mica decat a PIB cu 2%, datorita cresterii mai accentuate a PIB fata de exporturi (9 % fata de 6%), ponderea importului net in PIB consemnand o majorare de 1,9 puncte procentuale comparativ cu anul 2002, pana la 3,4 %.

In 2004, dinamica exporturilor a devansat dinamica PIB cu 5%, datorita cresterii mai accentuate a exporturilor fata de PIB (21 % fata de 16%), tendinta mentinuta si de dinamica importurilor, care devanseaza cu 7,2 puncte procentuale dinamica PIB. In 2005-2007, dinamica exporturilor este mai mica decat dinamica PIB (cu 10%, 6% respectiv 9%), datorita cresterii mai accentuate a PIB fata de exporturi (31 % fata de 18%, 23% fata de 16%, respectiv 25% fata de 14%).Dinamica importurilor raportata la cea a PIB cunoaste o evolutie usor diferita, scazand in 2005 la 94,7%, ca apoi in 2006 sa cunoasca o crestere de 7 puncte procentuale si scadere de 1,9 puncte procentuale in 2007.

1. Indici de elasticitate

Indici de elasticitate absoluta sau relativa se obtin prin raportarea dinamicii exporturilor la dinamica importurilor, sau calculand dinamica soldului balantei comerciale.

Tabel Raportarea dinamicii exporturilor la dinamica importurilor

AN

Dinamica X/Dinamica M

Dinamica soldului balantei comerciale

-

-

Sursa: calcule proprii, pe baza datelor din tabel nr. 1

In sectorul extern situatia s-a imbunatatit in 2002 comparativ cu anul anterior (2001); cresterea mai accentuata a exporturilor (cu 15%) comparativ cu cea a importurilor (cu 9%) a determinat reducerea deficitului comercial cu 10% fata de anul 2001. Anul 2003 a consemnat o deteriorare a echilibrului extern al Romaniei. Pe fondul expansiunii cererii interne, indeosebi a componentelor de consum privat si investitii, importurile de bunuri si servicii si-au accelerat ritmul (+16,3 %); aceasta evolutie nu a fost insotita de o crestere corespunzatoare a exporturilor (+11,1 %), la franarea acestora contribuind in principal stagnarea activitatii economice in tarile UE si intensificarea concurentei din partea unor tari din Europa Centrala si de Est (Republica Ceha, Polonia, Ungaria, Ucraina) si din Asia (China, India).

Accelerarea importurilor intr-un ritm considerabil comparativ cu cel al exporturilor (+12,3 % fata de anul 2002), a contribuit la deteriorarea echilibrului extern, evolutia importurilor datorandu-se exclusiv componentei de volum a achizitiilor de pe piata externa, ca urmare a actiunii unui complex de factori, precum continuarea procesului de modernizare si retehnologizare la nivelul economiei nationale, care a impus completarea ofertei autohtone cu bunuri de capital din import; in consecinta, cumpararile de acest tip de produse au sporit cu 16,5 % fata de anul 2002, ceea ce desemneaza bunurile de capital drept segmentul cel mai dinamic in cadrul clasificarii importurilor pe stadii ale productiei. In aceeasi directie au actionat si o serie de masuri guvernamentale sub forma garantiilor de stat si a scutirilor de la plata taxelor vamale pentru unele dintre bunurile apartinand acestei categorii.

Rezultatele slabe ale anilor agricoli 2002 si 2003 in privinta productiei de cereale au necesitat apelarea intr-o masura substantiala la oferta externa. Astfel, importurile de produse agroalimentare au crescut cu 23,2 % (in cadrul acestei categorii, produsele vegetale consemnand o dublare a valorii fata de anul 2002). Cresterea contributiei importurilor la satisfacerea consumului intern de gaze naturale si scaderea productiei din sectorul hidroenergetic si nuclearo-electric au condus la incarcarea facturii energetice la nivelul anului 2003, importurile nete de resurse energetice majorandu-se cu 42,3 %. Cresterea mai accentuata a importurilor (cu 12 %) comparativ cu cea a exporturilor (cu 6 %) a determinat cresterea deficitului comercial cu 32 % fata de anul 200

In 2004, exporturile au inregistrat o accelerare a ritmului anual de crestere (21,3 %), ceea ce evidentiaza o evolutie pozitiva in planul competitivitatii externe. Totusi, dinamica importurilor (24 %) a fost superioara celei a exporturilor, conducand la adancirea deficitului contului curent (cu 31%). Evolutia importurilor a avut loc pe fondul cresterii veniturilor si al expansiunii creditului, factori care au stimulat majorarea rapida a cererii de consum si de investitii a sectorului neguvernamental. Trebuie mentionat ca anul 2004 s-a remarcat printr-un volum ridicat al investitiilor directe si al veniturilor din privatizare, care, impreuna cu transferurile de capital, au asigurat finantarea sustenabila a deficitului de cont curent (acoperind 105,8 % din valoarea acestuia).

De altfel, desi in mod conventional, este recomandata mentinerea deficitului contului curent la cel mult 6 % din PIB, experienta unora dintre noile state membre ale Uniunii Europene releva ca, pe masura cresterii credibilitatii externe asociate progreselor in planul integrarii economice, se majoreaza volumul investitiilor straine directe si al altor intrari de capital, care reprezinta o sursa importanta de finantare a importurilor, avand drept consecinta largirea deficitului de cont curent. Cu toate ca determinarea si finantarea deficitului de cont curent al Romaniei se bazeaza in cea mai mare parte pe investitii straine directe, asteptate sa aiba o evolutie pozitiva in continuare, in corelatie cu procesul de accedere, nivelul relativ inalt al deficitului impune nevoia de a nu-i adauga acestuia stimulente suplimentare corelate cu cresterea consumului, deopotriva al celui public si al celui privat.

In acest context, deteriorarea deficitului contului curent in 2004 nu poate fi asociata decat marginal cu aprecierea reala a cursului de schimb, care s-a manifestat cu pregnanta indeosebi in ultimele doua luni ale anului.

In 2005, ritmul de crestere a exporturilor (17,5 %) a continuat sa fie devansat semnificativ de cel al importurilor (23,9 %). Explicatiile includ: efectul aprecierii nominale a leului fata de euro; cresterea salariilor reale intr-un ritm mai rapid decat cel al productivitatii muncii (in industrie); concurenta acerba a tarilor asiatice, in principal ca urmare a liberalizarii comertului mondial cu produse textile; trenarea activitatii economice in zona euro, indeosebi in Italia si Germania, principalele piete de desfacere pentru produsele romanesti.

Rata de crestere a importurilor a fost comparabila cu cea din anul 2004 (23,9 %), in conditiile majorarii preturilor internationale (titei, gaze naturale, produse petroliere, minereuri, produse metalurgice, piei, blanuri) si ale cresterii cererii interne (automobile, tractoare si alte vehicule terestre, cazane, turbine, motoare, aparate si dispozitive mecanice, bumbac, fire si tesaturi din bumbac, masini, aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat si de reprodus sunetul si imaginea TV).

Indicele raportului de schimb net si-a mentinut trendul ascendent si in anul 2005, situandu-se la 104 %, pe fondul cresterii mai accentuate a preturilor bunurilor exportate (9,5 %) in raport cu preturile bunurilor importate (5,3 %), in timp ce indicele raportului de schimb brut s-a situat la 91,2 %, relevand o crestere mai accentuata a volumului fizic al importului (17,7 %) fata de cel al exportului (7,3 %). Accentuarea soldului negativ al contului curent a fost alimentata si de dublarea deficitului balantei serviciilor (434 milioane euro), datorita cresterii platilor pentru transportul marfurilor importate. Influenta negativa a fluxurilor de bunuri si servicii asupra contului curent a fost atenuata de majorarea cu 23,1% a transferurilor curente nete si de reducerea cu aproximativ 9% a deficitului balantei veniturilor.

In 2006, chiar daca exporturile au continuat sa creasca intr-un ritm alert (16,2 %), dinamica importurilor a fost superioara si in anul 2006 (25,1 %). In aceste conditii, deficitul contului curent s-a situat la 10,3 % din PIB, deteriorarea soldului balantei comerciale fiind partial contrabalansata de consolidarea, pentru al patrulea an consecutiv, a influxurilor nete sub forma transferurilor curente (pana la 4,8 miliarde euro). Pe de o parte, intrarile substantiale de capital strain cu potential volatil suplimenteaza aprecierea monedei nationale, contribuind pe termen scurt la scaderea inflatiei. Pe de alta parte, aceste intrari de capital stimuleaza cererea interna in exces, conducand inclusiv la deteriorarea deficitului contului curent si pot induce riscuri pentru stabilitatea financiara pe termen mediu, ca urmare a posibilitatii de inversare in viitor a fluxurilor de capital cu potential speculativ. Magnitudinea unor astfel de inversari poate fi amplificata pe fundalul riscului ca excedentul de lichiditate existent in prezent la nivel global, care se traduce in costuri de capital reduse si conditii de acces si finantare avantajoase pentru majoritatea pietelor emergente, sa se reduca sensibil in viitor, fiind astfel penalizate cu precadere acele economii cu dezechilibre mai pronuntate in plan extern, fiscal sau cu un volum sustenabil al datoriei publice.

In 2007, sectorul extern s-a caracterizat prin cresterea mai accentuata a importurilor (cu 24,9%) comparativ cu cea a exporturilor (cu 13,7%), ceea ce a determinat pastrarea tendintei de crestere a deficitului comercial, cu 44,3% fata de anul 2006.

Dinamica indicatorilor miscarii transfrontaliere a factorilor de productie

Abordarea in profil dinamic a fluxurilor transfrontaliere de munca si capital dezvaluie tendintele specifice acestor fluxuri financiare cu mare impact asupra rezultatelor macroeconomice comparativ cu dinamica fluxurilor similare din interiorul economiei, recurgand la folosirea acelorasi coeficienti de devansare, coeficienti de elasticitate sau coeficienti de crestere marginala, insa cu aplicabilitate asupra compararii intrarilor de valuta din remiterile conationalilor care lucreaza in strainatate cu incasarile din turismul international sau chiar cu exportul de marfuri si/sau servicii al tarii. In mod simetric, iesirile de valuta cauzate de remiterile lucratorilor straini angajati in economia nationala se compara cu fluxurile de plati generate de turismul conationalilor in strainatate sau cu importul de marfuri si/sau servicii.

Raportarea intrarilor valutare la export si import

Compararand intrarile de valuta din remiterile conationalilor care lucreaza in strainatate cu exportul de marfuri si/sau servicii al tarii, se constata ca exporturile au valori mai mari, procentajul intrarilor valutare continute in export fiind in scadere incepand cu anul 2004 cand a fost maximul din perioada analizata (vezi ANEXA 2).

Iesirile de valuta cauzate de remiterile lucratorilor straini angajati in economia nationala se compara cu importul de marfuri si/sau servicii, rezultand indicatori cu valori cuprinse intre 3% (in 2006) si 10% (in 2002), asadar inregistrandu-se un trend descrescator (vezi ANEXA 2).

3. Dinamica indicatorilor indatorarii externe

Printre indicatorii de analiza in dinamica, acutizarea procesului de indatorare fata de strainatate poate fi ilustrata prin: ritmul indatorarii externe si accentuarea indatorarii externe in raport cu PIB.

Gravitatea impactului acestor plati asupra capacitatii de plata internationala a tarii se judeca prin marimea relativa ce rezulta din compararea SDE(Serviciul Datoriei Externe) cu incasarile acelui an din exporturile de marfuri si servicii. Pentru o economie aflata pe spirala indatorarii este interesant sa se analizeze si evolutia SDE(Serviciul Datoriei Externe), respectiv a cotei pe care SDE o absoarbe din incasarile tarii din exportul de marfuri si servicii.

Ritmul indatorarii externe si dinamica sa fata de PIB

Ritmul indatorarii externe(vezi ANEXA 1 si ANEXA 2) este in crestere in perioada analizata (de la 110% la 134%).

Acutizarea procesului de indatorare fata de strainatate poate fi ilustrata si prin accentuarea indatorarii externe in raport cu dinamica PIB. In perioada analizata se constata astfel o crestere mai accentuata a dinamicii datoriei externe fata de dinamica PIB, de la 101% la 111% in 2002-2005, urmata de o usoara scadere la 109% in anul 2006 (ANEXA 2).

Din compararea SDE cu incasarile acelui an din exporturile de marfuri si servicii, rezulta o accentuare a gravitatii impactului platilor asupra capacitatii de plata internationala a tarii,indeosebi in anul 2005 (231%), cea mai scazuta valoare a raportului fiind in anul 2003 (85%) (vezi ANEXA 2).





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate