Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
Fasolea de gradina phaseolus vulgaris


Fasolea de gradina phaseolus vulgaris




FASOLEA DE GRADINA Phaseolus vulgaris

Fasolea de gradina se cultiva pt pastaile verzi, preparate sau conservate. Fasolea de gradina este o buna planta premergatoare pentru majoritatea speciilor legumicole, deoarece fixeaza azotul atmosferic, imbogatind astfel solul in azot. Originea si raspandirea culturii. Fasolea de gradina este originara din America Centrala si de Sud. Specia Ph. vulgaris provine din Ph. Aborigenus, o liana tropicala, autogama, cu pastai dehiscente si seminte mici. Particularitati biologice. Specie anuala. Se dezvolta in mod diferit: - convar. nanus: fasolea oloaga, crestere determinata, cu tulpina ramificata, inaltime de 30-50 cm; - convar. vulgaris fasolea urcatoare, cu tulpina volubila, mai putin ramificata cu inaltime de pana la 2m. Primele frunze care apar pe planta sunt simple iar urmatoarele sunt trifoliolate. Foliolele sunt lanceolate acoperite cu perisori. Sistemul radicular este initial pivotant apoi se ramifica devenind fasciculat. Pe radacini se gasesc ca si la mazare, nodozitati cu bacterii. Florile sunt grupate in inflorescente de tip racem. au culoare alba, roz sau rosie. Polenizarea si fecundarea are loc inainte de deschiderea florilor favorizand autogamia. Fructele sunt pastai dehiscente, drepte sau curbate, cu lungime de 7-20 cm si latime de 1-3 cm. Ele pot fi de forma cilindrica sau turtita, in functie de soi si au culoare galbena sau verde (sau chiar bicolore). Germinatia semintelor este epigeica. In momentul germinatiei cotiledoanele ies din sol. Principalele faze fenologice: A - samanta; B - stadiu de 'cartita'; C - aparitia axului hypocotil; D - prima frunza aparuta; E - aparitia primei frunze trifoliolate; F - stadiu cu doua frunze trifoliolate. Soiuri cultivate. Fasole oloaga: p.galbena: Galb de Moldova, Echo, Aura, Cristina, Ianka; p.verde: Costela, Prelude, Aurelia, Elena, Fana, Lena, Olga, Cascade, Bergana, Lavinia, Xena. Fasole urcatoare: p.galbena: Clujana, Aurie de Bacau; p.verde: Verba, Green Streamer. Relatiile cu factorii de vegetatie. Fata de temperatura fasolea are cerinte mari. Semintele incep sa germineze la temp de peste 10 g.C. La temperaturi mai mici de 8C, semintele absorb apa dar nu germineaza si exista pericolul sa putrezeasca in sol. Temperatura optima de germinatie este de 20-25 g.C. Cresterea plantelor se desfasoara normal la temperaturi de peste 15 g.C. Temperatura optima de vegetatie este de 20-25 g.C. La temp ridicate peste 30 g.C florile avorteaza. Fata de apa fasolea are cerinte moderate necesitand in sol o umiditate de 60-70% din capacitatea de camp. Fazele critice in aprovizionarea cu apa sunt la germinatie, la inflorire si legarea pastailor. In faza de formare a pastailor, lipsa apei duce la deprecierea calitatii acestora. Fasolea de gradina, prefera solurile mijlocii, permeabile, fertile, cu reactie neutra sau usor alcalina, pH=6 -7,4. Solurile grele, argiloase trebuie evitate deoarece, nu sunt favorabile pentru germinatia semintelor din cauza lipsei oxigenului precum si datorita particularitatilor germinatiei plantelor.




CULTURA FASOLEI IN CAMP. Fasolea de gradina se poate cultiva atat in ogor propriu cat si ca o cultura succesiva. Pentru cultura in ogor propriu sunt bune premergatoare tomatele, ardeiul, varza, radacinoasele dar si bulboasele si bostanoasele. Culturile succesive pot urma dupa legume verdeturi sau dupa cartofi timpurii, varza timpurie. Pregatirea terenului incepe din toamna cand se administreaza 300 kg/ha superfosfat, 100-150 kg/ha sare potasica si se executa apoi aratura adanca, la 28-30 cm. Primavara dupa saparea araturii, se fertilizeaza cu 100-150 kg/ha azotat de amoniu si se erbicideaza cu 6-8 zile inainte de semanat. Se pregateste patul germinativ cu grapa cu discuri sau combinatorul. Infiintarea culturii. Culturile in ogor se seamana in perioada 15-20 IV, in zona de campie si 20.IV-10.V in zonele colinare. Cultura secundara se poate infiinta pana in 1.VII m zonele colinare si 15-20.VII, in zonele de campie. Pentru industrializare se seamana in etape diferite, pentru esalonarea productiei. Fasolea oloaga se seamana la 40 cm intre randuri si 4-5 cm intre plante pe rand iar fasolea urcatoare la 80-100/40-50 cm, cu cate 5-6 boabe in fiecare cuib. Adancimea de semanat este de 3-4 cm. Se folosesc 100-150 kg samanta/ha, la fasolea oloaga si 60-80 kg/ha la fasolea urcatoare. Semanatul se executa cu SPC-6 pe suprafete mari sau manual pe suprafete mici, in rigole sau cuiburi. Lucrarile de intretinere. Daca se formeaza crusta, dupa semanat, pentru usurarea rasaririi plantelor se lucreaza cu sapa rotativa, cu colti intorsi, perpendicular_pe directia randurilor. La culturile succesive se uda prin aspersiune, cu 300 m3 apa/ha, pentru asigurarea germinatiei semintelor. Se fac 3-4 prasile mecanice si 1-2 prasile manuale pentru combaterea buruienilor. Daca apar goluri se pot completa pe suprafete mici cu seminte umectate (10-12 ore) sau preincoltite (48 ore). In zonele secetoase sunt necesare 3-4 udari, cu norme de 350- 400 m3/ha, in special in faza de inflorire si formare a pastailor. Udarile se fac dimineata si seara pt a se evita aparitia arsurilor pe frunze. La fasolea urcatoare este necesara sustinerea plantelor. Pentru a preveni atacul de antracnoza si bacterioza, boli care pot compromite cultura se fac minim 3 tratamente: primul imediat dupa rasarirea plantelor, al doilea, inaintea infloritului si al treilea in perioada de formare a pastailor. Recoltarea. Fasolea pentru consumul curent se recolteaza manual, esalonat, pe masura ce se formeaza pastaile, la interval de 2-3 zile. Fasolea pentru industrializare se recolteaza mecanizat, printr-o singura trecere, cu combina. Productia de pastai este de 6-8 t/ha la fasolea oloaga si 12-15 t/ha la cea urcatoare.

CULTURA FASOLEI IN SOLARII. Pentru obtinerea productiei timpurii de fasole, se practica cultura in solarii. Se folosesc, de obicei soiuri de fasole urcatoare, care asigura productii mai mari si esalonate pe o perioada mai lunga de timp. Terenul se pregateste din toamna cand dupa desfiintarea culturii anterioare, se fertilizeaza cu 300-400 kg/ha superfosfat si 150-200 kg/ha sulfat de potasiu care se incorporeaza cu masina de sapat solul. Primavara devreme se acopera solariile cu folie de polietilena iar dupa zvantarea solului se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu sau 200 kg/ha Complex III si se lucreaza cu freza. Terenul se modeleaza in straturi de 140-150 cm. Producerea rasadului are loc in rasadnite calde, unde se seamana in prima sau a doua decada a lunii martie. Rasadul se produce in cuburi nutritive sau ghivece, in care se repartizeaza cate 2-3 seminte. Varsta rasadului la plantare este de 25-30 zile. Rasadurile se planteaza in luna aprilie, dupa ce temperatura in sol se stabilizeaza la 9-l0C. Distanta intre randuri este de 70-80 cm, iar intre plante pe rand 30-35 cm. Lucrarile de intretinere. Dupa cateva zile de la plantare se completeaza golurile cu rasad sau seminte umectate. Pentru sustinerea plantelor se leaga sfori de sarma spalierului, in dreptul fiecarei plante. In zilele calduroase se face aerisirea solarului, pentru a preveni cresterea temperaturii peste 25 g.C. Periodic se executa prasile manuale, pentru combaterea buruienilor si afanarea solului. Pentru asigurarea unei umiditati optime in sol, se uda la inceputul perioadei de vegetatie o data pe saptamana, urmand ca in perioada de inflorire sa se ude de doua ori pe saptamana.



In perioada de inflorire se realizeaza stimularea legarii pastailor cu Faverex. Recoltarea se face esalonat, incepanad din mai-iunie la maturitatea tehnica a pastailor, la interval de 2-3 zile. Productia este de 20-25 t/ha.

CULTURA FASOLEI IN SERA. In sere, fasolea se cultiva in principal in ciclul I de cultura pentru a obtine productia incepand din aprilie. Pregatirea serei pentru cultura incepe dupa desfiintarea culturii precedente cand se administreaza 150-200 kg/ha azotat de amoniu, 600-700 kg/ha sugerfosfat si 350-400 kg/ha sulfat de potasiu. Solul se marunteste apoi cu freza. Rasadul se produce in sera inmultitor incepand din decembrie-ianuarie, in functie de data plantarii. Se seamana in ghivece umplute cu amestec nutritiv, cate 3-4 seminte/ghiveci._Dupa semanat se asigura 20-25C pentru asigurarea unei germinatii rapide si o rasarire uniforma. Plantarea rasadurilor are loc in ianuarie-februarie la 80 cm intre randuri si 30-40 intre plante pe rand. Lucrarile de intretinere, constau in completarea golurilor, sustinerea plantelor pe sfori, udari cu norme de 150-300 m3 apa/ha. La inceput se uda la interval de 7-10 zile iar din aprilie dupa ce timpul se incalzeste mai des la 3-4 zile. Temperatura se mentine ziua la valori de 20-25C iar noaptea intre 15-18C. Lastarii laterali se ciupesc dup ace ajung la 25-30 cm, pentru a preveni formarea unor tufe mari. Dupa ce plantele ajung la sarma spalierului se rup varfurile de crestere. Recoltarea incepe din martie-aprilie, se face esalonat, la 3-4 zile, knd pastaile au ajuns la maturitatea tehnica. Productia este de 25-30 t/ha.

PRODUCEREA SEMINTELOR DE FASOLE. Fasolea este o specie autogama si din aceasta cauza se asigura distante de izolare de 50-100 m fata de alte soiuri de fasole, pentru a preveni impurificarea biologica. Distanta de semanat este de 37 cm intre randuri, cate 3 randuri pe un strat, la fasolea oloaga si 80-100 cm intre randuri si 40-50 cm intre cuiburi, la cea urcatoare. Lucrarile de intretinere sunt cele obisnuite. Se fac 3 purificari biologice. La inceput in faza de frunze cotiledonale, cand se inlatura plantele atacate de bacterioza. Urmatoarele purificari au loc in faza de inflorire si la maturitatea fiziologica a pastailor cand se inlatura plantele netipice soiului, cele slab dezvoltate sau bolnave. Recoltarea se face la coacerea in parga la soiurile cu pastai dehiscente si la coacerea deplina la soiurile cu pastaie indehisceata. Se recolteaza prin smulgere sau cosire ( manual sau mecanizat) dimineata, pe roua. Dupa recoltare, plantele se lasa in gramezi cateva zile, pentru uscare. Dupa treierat semintele se conditioneaza, se pun la uscat, apoi se ambaleaza in saci. Productia de seminte este de 600-800 kg/ha.








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate