Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Virusurile transmise de capuse - Encefalita de capusa


Virusurile transmise de capuse - Encefalita de capusa




Virusurile transmise de capuse

O mare varietate de virusuri umane si animale a fost izolata din capuse. Principalele virusuri transmise de capuse care produc boli umane includ:

-     encefalita de capusa (tick-borne encephalitis=TBE),

-     febra hemoragica Crimeea-Congo (Crimean Congo hemorrhagic fever=CCHF), si

-  febra de capusa de Colorado (Colorado tick fever = CTF). Principalele virusuri transmise de capuse ce produc boli la animalele domestice sunt virusul louping ill al oilor (in special in Marea Britanie) care poate afecta uneori si omul si febra porcina africana. Diferite virusuri au fost izolate si din capuse asociate animalelor salbatice (pasari de mare, petreli si camile).




Encefalita de capusa

TBE este produsa de virusuri apartinand familiei Flaviviridae transmise in Europa de I. ricinus si in Asia de I. persulcatus. Aceste virusuri produc inflamatii acute ale creierului, maduvei spinarii si meningelor.

Despre o serie de boli virale (ce erau considerate entitati distincte) ca: encefalita rusa de primavara-vara (Russian spring summer encephalitis = RSSE), febra hemoragica Omsk (Omsk hemorrhagic fever = OMSK), encefalita central europeana (central European encephalitis = CEE), encefalita Powassen (POW) si boala de padure Kyasanur (Kyasanur forest disease = KFD), in prezent se crede ca sunt subtipuri ale TBE care se intalnesc in diferite regiuni geografice.

Complexul TBE este format din 12 virusuri (Calisher 1988). Printre tarile cu incidenta crescuta a TBE sunt: Rusia, Austria, Germania si Suedia. Encefalita central europeana se manifesta din Franta pana la muntii Ural. Febra hemoragica Omsk este intalnita in sud-vestul Siberiei. Boala de padure Kyasanur este intalnita in unele parti ale Indiei.

Simptomele variaza in functie de virusul infectant si de conditia gazdei. TBE este adesea cauza unei boli acute severe a sistemului nervos central, ce poate duce la moarte sau sechele neurologice pe termen lung. Boala poate lua forma unor meningite, meningoencefalite, meningoencefalomielite sau meningoradiculonevrite. Aproximativ 40% din pacientii infectati raman cu un sindrom rezidual post-encefalitic. Rata de mortalitate a formei Central Europene este de 0,7-2% (Ozdemir et al. 1999). In cazul formei din Extremul Orient rata mortalitatii poate ajunge la 25-30%.

Infectiile severe se manifesta cu dureri de cap violente, febra mare, greturi, coma, putand avea un sfarsit letal. Nu exista tratament specific.

Pentru prevenirea infectiilor cu TBE potential letale in Europa, este admi­nistrat catorva mii de oameni un vaccin cu virus inactivat. Durata imunitatii conferite de acest vaccin este limitata; in ariile endemice, inaintea vacantei de vara creste numarul vaccinarilor. Ecologia si ciclul de mentinere in natura a TBE sunt complicate si diverse; aceasta diversitate este datorata vastului teritoriu eurasiatic in care TBE este endemica (Hoogstral 1981) (Plansa  88).

Febra hemoragica Crimeea Congo (CCHF)

CCHF este produsa de un Nairovirus din familia Bunyaviridae (Hoogstral 1979). Asa cum sugereaza numele, prima inregistrare a acestui virus s-a realizat in Crimeea in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial (1944-1945). Modificarile produse in agricultura si in vanatoare au determinat cresterea efectivelor popu­latiilor de iepuri de camp si a capuselor din specia Hyalomma marginatum. Rezultatul a fost reprezentat de o epidemie cu aproximativ 200 de cazuri umane, 10% din acestea fiind letale.

Virusul Congo a fost izolat prima data din sangele unui pacient febril din Zair in 1956 iar ulterior s-a dovedit faptul ca este identic cu cel izolat in Crimeea.

In Europa CCHF a fost raportata in: Albania, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Kosovo, Macedonia, Portugalia, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina.

CCHF este o boala severa la om, cu o mortalitate de aproximativ 30% sau chiar mai mare. Cursul tipic al bolii a fost descris ca un proces cu mai multe faze: de incubare, pre-hemoragica, hemoragica si faza de convalescenta (Hoogstraal, 1979); totusi, durata si simptomele asociate acestor faze variaza foarte mult.

Incubarea dureaza de obicei 1-3 zile. Perioada pre-hemoragica este carac­terizata printr-un debut brusc cu febra (39-41°C), friguri, dureri de cap, ameteala, fotofobie si dureri de spate si abdominale. Adesea sunt intalnite si simptome aditionale ca emeza, diaree si pierderea poftei de manare. Unii pacienti au raportat modificari neuropsihiatrice ca schimbari bruste ale dispozitiei, confuzii, agresivitate si chiar violenta (Swanepoel et al., 1987, 1989). Uneori pot fi observate si modificari cardio-vasculare care includ bradicardie si tensiune arteriala scazuta (Schwarz et al., 1997).

In cazurile severe, 3-6 zile dupa debutul bolii apar manifestarile hemoragice. Acestea pot varia de la petesii pana la zone extinse de echimoze pe mucoase si piele, in special in partea superioara a corpului si/sau extremitati. Sangerarile sub forma de melena, hematemeza si epistaxis sunt in mod frecvent intalnite la 4-5 zile de la debut. Sangerari din alte parti ale corpului cum ar fi vaginul, gingiile si hemoragiile cerebrale pot fi intalnite in cazurile cele mai severe.




Cei care nu mor intra in perioada de convalescenta, la circa 15-20 zile dupa debutul bolii. Aceasta este caracterizata de obicei de slabiciune generalizata, puls scazut si uneori pierderea completa a parului. Sechele aditionale pot include polinevrita, transpiratii, dureri de cap, vertij, apetit scazut, respiratie grea, vedere slaba, pierderea auzului si pierderi de memorie (Hoogstraal, 1979). Aceste probleme nu sunt permanente, dar manifestarea lor poate dura un an sau chiar mai mult.

Nu exista tratament specific ci numai terapie generala de sustinere a pacientului.

Epidemii de CCHF apar adesea in timpul inundatiilor, razboaielor, miscarilor populationale si modificarilor in agricultura. Complexul Hyalomma marginatum si complexul H. a. anatolicum au o importanta deosebita ca vectori ai acestui virus in populatia umana. Mamiferele sunt importante ca rezervoare, iar pasarile ca sursa de sange pentru capuse, dispersand capusele infectate in noi arii. (Plansa 88).

Febra de capusa de Colorado (Colorado tick fever CTF) este produsa de un Coltvirus din familia Reoviridae. Virusul CTF este prezent in America de Nord, iar virusul Eyach (strans inrudit cu acesta) se gaseste in Europa. Vectorul clasic al CTF este Dermacentor andersoni, capusa ce se intalneste in zona Muntilor Stancosi din Statele Unite si Canada. In Colorado, cele doua rezervoare principale sunt Tamias minimus si Spermophilus lateralis (McLean et al. 1989).

Cele mai multe infectii dau manifestari minime, pana la moderate. Debutul este brusc, cu friguri, febra crescuta, dureri de cap, dureri retro-bulbare, fotofobie, letargie, mialgie si artralgie. Splina si ficatul sunt uneori palpabile. Alte manifestari includ anorexie, emeza, dureri abdominale si manifestari neurologice si encefalitice (dezorientare, halucinatii, gat intepenit). Encefalita severa si manifestarile hemoragice sunt limitate la copii. Simptomele pot dura de la cateva zile la cateva saptamani. Boala produsa prin infectarea cu virusul CTF include o febra bifazica. La unii pacienti pot aparea petesii sau eriteme maculare, dar acestea nu sunt severe sau persistente.

Recuperarea dupa CTF este de obicei rapida (2 saptamani), dar la unii pacienti convalescenta este prelungita pana la cateva luni (cu slabiciune, stare generala proasta, depresii) si revenire lenta la functiile normale psihice si mentale. Recuperarea este aproape intotdeauna urmata de o imunitate de durata. Virusul poate fi mentinut in eritrocitele umane mai mult de 4 luni de la infectare.


PLANSA   88.

Raspandirea unor boli arbovirale

Raspandirea geografica a cazurilor de TBE.

՞°

Distributia geografica a izolatelor virale si a cazurilor umane de CCHF.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




ELEMENTE DE FARMACOLOGIE CLINICA
ALTE PREPARATE PENTRU APARATUL RESPIRATOR
Adrenergicele selective
Conflictul imunitar IN VIVO. MALADIILE AUTOIMUNE
SUPURATIILE PULMONARE DIFUZE
Complicatiile chirurgiei rectocolice
INSUFICIENRA CARDIACA. DEFINITIE
Necroza (definitie, cauze, efecte, clasificare)
HIPERTENSIUNEA RENO-VASCULARA
Baze anatomo - fiziologice - aparat digestiv