Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Conflictul imunitar IN VIVO. MALADIILE AUTOIMUNE


Conflictul imunitar IN VIVO. MALADIILE AUTOIMUNE




Conflictul imunitar IN VIVO. MALADIILE AUTOIMUNE

Sistemul imunitar este tolerant fata de componentele proprii. Starea de toleranta fata de SELF se instaleaza in cursul dezvoltarii embrionale.

* AXIOMA A IMUNOLOGIEI: la organismele cu reactivitate imunitara normala, nu se produc ATC fata de constituentii proprii organismului. Totusi → pers. in varsta, auto ATC anti- hematii sau anti membrana bazala glomerulara.

            Exista situatii in care se sintetizeaza auto ATC sau se diferentiaza limfocite autoreactive care nu mai recunosc selful.

            Aceasta stare de autoreactivitate prin extinderea efectelor sale genereaza  maladiile autoimune.




* Mecanisme ale initierii conflictului autoimun → IPOTETICE.

a). Eliberarea ATG sechestrat.

ATG-le sechestrate sunt localizate intracelular sau sunt delimitate prin bariere anatomice.

Datorita absentei contactului lor cu limfocitele, ele nu stimuleaza nici starea de toleranta, si nici nu induc raspunsul imun (sunt inaccesibile recunoasterii de catre celulele limfoide ( in perioada dezvoltarii embrionare).

            Din diferite cauze: traumatisme, interventii chirurgicale, procese infectioase, ATG sechestrate se elibereaza, devin accesibile limfocitelor, declansand raspunsul imun.

Ex: - oftalmia imuna.

      - aspermia autoimuna a tubilor seminiferi.

      - af. demielinizarile SNC.

      - Tiroidita HASHIMOTO.

b). Pierderea starii de toleranta – tot mai mult acceptata.

→ aparitia clonelor de celule limfoide imunocompetente (mutatii).

→ deficit Ts, activare Th.

c). Modificarea structurii chimice a antigenelor proprii (teoria SELFULUI ALTERAT); factorii fizici, biologici, chimici, (infectiosi) => autoantigene.

d). Asemanarea antigenica intre antigenele exogene si componentele self.

e). Intreruperea starii de echilibru a retelei idiopatice.

f). Supravietuirea limfocitelor autoreactive.

g). Stimularea policlonala a limfocitelor B.

h). Influentele hormonale.

j). Factorii genetici.

* Mecanisme celulare si moleculare ale progresiei maladiilor autoimune.

            Indiferent de mecanismul declansator, maladiile autoimune se caracterizeaza prin sinteza autoanticorpilor sau prin generarea limfocitelor  T autoreactive.

            Leziunile tisulare consecutive actiunii efectorilor imunitari, se produc prin una din urmatoarele cai:

- actiune directa ATC- ATG tisular => complexe imune → activarea complementului => liza celulara;

-   actiune indirecta → complexele imune ( ATG –ATG – C) se depun la nivelul vaselor mici (arteriole, capilare) din diferite organe si produc reactii inflamatorii => distrugerea tesutului.

-    tesutul tinta este lezat sub actiunea limfocitelor T infiltrate.

            La pacientii la care se sintetizeaza autoATC, maladiile autoimune au  o particularitate comuna: inflamatia cronica fara o cauza infectioasa cunoscuta.

AutoATC : -initiaza procesul patologic.

                     -contribuie la patogeneza.

                   -sunt utili pentru diagnostic.

SITUATII:

1).  AutoATC pot fi agentii efectori ai maladiei.

2). Se sintetizeaza autoATC dupa lezarea unor tesuturi care reactioneaza cu tesuturile respective.

3).  AutoATC semnifica prezenta unui agent etiologic, fara rol in patogenitate.

4).  Apar uneori la varstnici, fara semnificatie patologica.

            Maladiile autoimune → structuri localizate, cu autoATC specifici → leziuni la nivelul unui singur organ, dar AUTOATC nu au specificitate de organ; → maladii sistemice (diseminate).

            Cel mai frecvent → organele endocrine, in special tiroida.

            AutoATC se identifica prin tehnicile de aglutinare pasiva si precipitare.

            HAI= hemaglutinare pasiva, pentru autoanticorpii antitiroidieni.

            Imunofluorescenta indirecta pentru ATC antinucleari.

Boli autoimune ~ Clasificare:

- Boli autoimune organ specifice → autoATC specifici, pentru antigene exprimate intr-un singur organ => modificari inflamatorii cronice intr-un tesut specific

(ex. tiroida HASHIMOTO, TIREOTOXICOZA; GASTRITELE CRONICE ATROFICE; ANEMII HEMOLITICE AUTOIMUNE ).

- Boli autoimune non-organ specifice (sistemice) = autoantigene exprimate pentru diverse tesuturi => extinderea modificarilor patologice in diferite organe si tesuturi ex. LUPUS ERITEMATOS DISEMINAT, ARTRITA REUMATOIDA, SCLERODERMIA).

-  Boli autoimune non-organ specifice cu leziuni restranse la unul sau la putine organe.




Ex. CIROZA BILIARA PRIMITIVA, HEPATITELE CRONICE.

-  Boli autoimune ale tesutului conjunctiv.

Cele mai frecvente : LUPUS ERITEMATOS DISEMINAT (LED) , ARTRITA REUMATOIDA, FEBRA REUMATISMALA.

* Lupusul eritematos diseminat

            Lupus = efect distructiv asupra tesuturilor ( proces inflamator cronic).

            Sistemic = numar mare de tesuturi ( si organe).

            Eritematos= eritem tegumentar din fazele acute.

Frecvent → femeile in perioada sarcinii.

- este asociat cu multiple fenomene autoimune.

- Lupusul este asociat cu multiple fenomene autoimune si se exteriorizeaza prin manifestari clinice plurifocale extrem de diverse care implica sisteme si organe: tegument, articulatii, rinichi.

- citologic , LED se caracterizeaza prin prezenta celulelor lupice (LE) →HARGREAVES, in maduva osoasa a pacientilor.

- celula LE = polimorfonuclear (PMN) care a ingerat nucleul altei celule (denaturat).

 

- Autoanticorpii = peste 28 evidentiate in ser.

- cei mai semnificativi: reactioneaza cu :

            - ATC antinucleari (ADN + histone).

            - ATC antileucocitari.

            - ATC anti-fibra musculara neteda.

            - ATC anti-eritrocitari (anti-SM).

            - ATC anti-plachetari.

            - ATC ADN-dublu catenar → test diagnostic ( Ig G ) – 95%.

ATC lupici  se leaga de membrana bazala glomerulara, fixeaza complementul => raspuns inflamator care modifica functia renala => glomerulonefrita cu complexe imune => proteinuria.

→ artrita, vasculita, eruptie, rash.

→ anemie hemolitica, trombocitopenie, leziunni SNC.

→ C3, C4, scad (este activata cascada complementului).

→ anticorpii antinucleari sunt specifici – Diagnostic pozitiv.

→ se determina prin imunofluorescenta indirecta.

→ fenomenul patologic comun: vasculita inflamatorie.

→ raport ♂/♀ = 1/9 => rolul hormonilor sexuli.

→tabloul clinic cuprinde manifestari cutanate, articulare, seroase, renale, hematopoietice, nervoase, etc.

→ leziuni vasculitice si de colagen , cu depozite fibrinoide, mai ales in peretii vaselor de sange si la nivelul seroaselor.

→ leziunea fundamentala = degenerescenta fibrinoida => COLAGENOZA.

→ agentul etiologic – nu se cunoaste – sunt incriminati: virusuri (retrovirusuri), genetici (HLA-DR2, HLA-DR3), de mediu ( medicamente, radiatii UV, alimente).

→ leziuni renale de glomerulonefrita lupica membranoasa → microscopie electronica → depozite pe fata epiteliala a membranei bazale→ complexe imune si complexe → defecte ale apoptozei.

Criterii de diagnostic pozitiv.

Criteriile ARA( Asociatia Americana de Reumatologie) ( 4 din 11 criterii).

Tablou clinic + paraclinic:

Debut acut/insidios ( diagnostic pozitiv – femeie tanara, febra, artralgii, artrita, eruptie cutanata, serozita, nefrita).

→ febra, astenie, anorexie, scadere ponderala.

→ artrita frecvent simetrica, milagii.

→ eritem “in fluture” (VESPERTILIO), eruptie eritemato-maculo-papuloasa. (lupus discoid : hiperkeratoza, atrofie).

→ leziuni ale mucoaselor – ulceratii.

→ poliserozita (pleurezie, pericardita, peritonita).

→ nefrita lupica (VI tipuri).

→ pericardita, miocardita, endocardita, tromboflebita.

→ pneumonie, fibroza pulmonara.

→ modificari oculare.

→ splenomegalia si adenopatiile.

→ afectarea neurologica.

→ afectare hematologica (anemie hemolitica, cu reticuloza, leucopenie, limfopenie, trombocitpenie.

Lupusul indus medicamentos.

- hidralazina, procainamida, clorpromazina, izoniazida, alfametildopa,

D-penicilamina.

- lupus  like- fara fenomene renale si nervoase.

- ATC antihistone – 90%.

- absenta ATC anti DNA dublu catenar .

- fenomenele clinice se remit in 4-6 saptamani de la intreruperea administrarii medicamentului.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




INFILTRATUL INFLAMATOR IN CANCERUL MAMAR
TINERII POT FACE INFARCT MIOCARDIC ?
EMBOLIA DIRECTA,PARADOXALA SI RETROGRADA
ANCHETA MEDICO-SOCIALA UTILIZATA CA METODA DE EVALUARE A SATISFACTIEI
ANTIGALACTAGOG (IN CAZUL SECRETIEI PREA MARE DE LAPTE)
STRUCTURA SI ORGANIZAREA SISTEMULUI ARTICULATIEI
CARCINOMUL INVAZIV
FISTULELE BILIO-DIGESTIVE
Fibrosarcomul
SINDROMUL NEFRITIC CRONIC (GLOMERULONEFRITELE CRONICE)