Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor
Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Patologia ovarului: Dezvoltare, leziuni NATURALE si INDUSE, CHISTURI in si in afara ovarului, si NEOPLAZIA ovarului


Patologia ovarului: Dezvoltare, leziuni NATURALE si INDUSE, CHISTURI in si in afara ovarului, si NEOPLAZIA ovarului


Patologia ovarului:

Dezvoltare, leziuni NATURALE si INDUSE,

CHISTURI in si in afara ovarului,

si NEOPLAZIA ovarului

I. Leziuni de dezvoltare

    Sterilitatea unuia sau a ambelor ovare se intalneste rar la mamiferele domestice. Organele genitale tubulare nu se dezvolta in cazul sterilitatii bilaterale.

1.     Fiziunea ovariana: Gonadaeste constiutuita dintr-o masa triunghiulara de tesut ovarian localizat intre trompele uterine. Apexul ovarului fuzionat este de obicei in apropierea terminatiunilor proximale ale coarnelor uterine.

2.     Anomalii ale pozitionarii: Pozitia ovarelor variaza conform cu lungimea ligamntului lat. Vacile pot avea un ligament lat scurt pe o parte, rezultand la un ovar situat mai aproape de peretele corporal decat in mod normal. La vaci cu uterus unicornus1, gonada partii afectate este situata aproape de uter. Pe alta parte, la catelele cu uterus unicornus, ovarul este adesea situat la distanta de uter. In aceste cazuri, ovarul este, uneori, trecut cu vederea la ovariohisterectomie.

 

3.     Ovarii accesorii sau suplimentare: Un ovar suplimentar este o gonada in plus care este in totalitate separata de una plasata normal si se pare ca ia nastere dintr- un primordium separat. Un ovar accesoriu este adesea situat in apropiere de gonada normala si poate fi legat de ea, dand impresia ca s-a dezvoltat dintr-o gonada normala. Ovarele accesorii au fost mai des intalnite decat ovarele suplimentare la femei. Tumori ovariene au fost raportate in cazul ovarelor accesorii la femei.

Ovare accesorii mici la bovine nu sunt neobisnuite si de obicei sunt trecute cu vederea. Ovarele accesorii sunt situate pe ligamentul specific al ovarului si sunt separate de gonada normala prin tesut conjunctiv. Ele variaza ca marimi, de la mase de 4 mm pana la gonade care masoara 25 mm lungime si 5 mm in diametru. Sunt prezenti foliculii primari si foliculi in crestere. Daca ovarele normale sunt indepartate chirurgical, ovarul accesoriu poate deveni functional si formeaza tesut luteal.

­

La unele vaci are loc o extindere directa a tesutului ovarian in ligamentul caracteristic al ovarului pe o distanta de 2-3 cm. Aceasta extindere si prezenta ovarelor accesorii  pot fi semnificative in studii fiziologice, ce implica indepartarea chirurgicala a ovarelor. O activitate compensatorie a tesutului ovarian ramas poate rezulta in productii semnificative de estrogen si progesteron. Nu se stie daca ovarele de obicei apar si la alte specii de mamifere domestie pentru ca o cerecetare amanuntita nu a fost facuta pe ele.

             

1    Uterus unicornus: Dezvoltarea unei coarne uterine, cealalta fiind fie nedezvoltata, fie  imperfect formata. 

II. Leziuni produse natural

1.     Ramasite ale ovulatiei

Cheaguri mici de sange raman atasate in punctul ovulatiei, care sunt transformate succesiv in fibre subtiri de tesut fibros care se extind din ovar de-a lungul bursei ovariene, formand adeziuni asemanatoare unei tesaturi. Nu intervin in functiile oviductului.

 

2.     Ovarita

Leziuni inflamatorii ale ovarului datorate agentilor infectiosi sunt relativ rare la toate animalele. Cand tuberculoza era o boala obisnuita, ovarele si tracturile reproductive erau chiar des afectate. Tuberculoza produce leziuni rosii, ridicate si granulare pe suprafata ovarului si a oviductului. Leziunea este constituita din granulomi, care contin numeroase celule epiteliale si celule tip Lenghans colosale. Petele acidorezistente au demonstrat prezenta unor organisme in celulele epiteliale si in cele colosale. Bruceloza la suie produce granulomi serosi similari pe ovar.

Abcesele ovariene la bovine pot fi urmate de metrite si perimetrite severe. In cazuri de piometru, practicile de alta data  de  enucleere manuala a corpului galben, prevedeau o leziune asemanatoare unui crater care servea ca "culture media" pentru cresterea bacteriilor prezente in mod nomal in oviduct.  Cel mai frecvent organism izolat in aceste leziuni la vaci este Corynebacterium pyogenes.

3.     Procese progresive si regresive

In general ovarele tuturor animalelor se maresc progresiv cu inaintarea in varsta. Aceasta crestere a marimii este datorata acumularii de tesut fibros rezultat din degenerari chistice repetate ale corpului galben si din leziuni vasculare rezultate in urma sarcinilor repetate.

Intreruperea activitatii ovariene, care se produce la femeile cu menopauza, nu are loc si la animalele domesice.

Atrofia ovariana poate avea loc ca rezultat a oricarei boli severe, cronice, epuizante sau la indivizi cu malnutritie severa.

III. Leziuni induse

1.     Hemoragie si adeziuni asociate cu enucleerea manuala a corpului galben

Inainte de dezvoltarea agentilor leucolitici, cum ar fi α-PGF2, corpii galbeni erau de obicei enucleati cand se observa ca erau persistenti. In ultimii ani s-a aratat ca, cateva vaci fara ciclu care se presupunea ca au corpi galbeni persistenti (neregresivi), erau de fapt acelea care exprimau "caldura tacuta" sau cicluri subestruale.  Cateva animale au, totusi, corpi galbeni persistenti si in aceste cazuri aceste structuri trebuiesc atenuate in asa fel incat animalul poate incepe un ciclu normal. Ar trebui notat ca corpii galbeni persistenti sunt de obicei profund inserati in ovar, au o aprovizionare a sangelui foarte dezvoltata si sunt astfel inclinate sa dezvolte hemoragii masive cand enucleaza.

Adeziuni dense se pot dezvolta in urma indepartarii manuale a corpilor galbeni si este pus la indoiala daca indepartarea manuala a corpilor galbeni este indicata vreodata. Ca rezultat al indepartarii manuale a corpului galben, uneori poate urma o hemoragie masiva si moarte.

Hemoragia ca urmare a enuclearii este deosebit de abundenta la vacile gestante si cele cu piometru decat la animale cu ciclu normal. In unele cazuri organizari ale cheagului conduc la adeziuni fibroase ale bursei care ar putea interveni in functia ovarului sau oviductului. In cazuri de piometru pre-existent sau/si salpingita eliberarea exudatului inflamator in bursa poate avea ca rezultat formarea unor adeziuni extinsive intre oviduct si ovar sau peritonita. Cicatrici proeminente in forma de stea se dezvolta pe ovarul bovinelor in urma enucleearii corpilor galbeni. Ei pot fi deosebiti de cicatricile ovulatiei pe baza marimii si formei lor. Ramasite ale corpilor galbeni pot fi adesea gasiti liberi in cavitatea peritoneala sau atasati seroasei unui organ abdominal sau pelvic. Aceste ramasite persista la infinit.

III. Chisti foliculari (vezi fig.1 si 2)

 

Chisti foliculari Grafiaan neovulativi apar in mod frecvent la vaci si scroafe si sunt o cauza importanta de inferitilitate si sterilitate la aceste specii. Adevaratii chisti foliculari Grafiaan se intalnesc foarte  rar la catea si pisica, uneori la oaie si capra si niciodata la iapa.

           


                                                                                                         Stratul de baza      

                                                                          


               

                            COLESTEROL                                                                                                                             ESTROGEN


                             ANDROGEN

                                                                                                                                                                                 ANDROGEN

          CELULA TECALA                                                       CELULA GRANULOASA


   

     Figura 1: Sinteza steroizilor de catre foliculii ovarieni.

 

Tipurile de chisti din ovar

 

1.     Foliculi veziculari normali

2.     Foliculi atretici normali

3.     Foliculi chistici

4.     Foliculi chistici luteinizati

5.     Chist corp galben

6.     Chist epitelial inclus (germinal)

7.     Chist din structura subsuprafetei epiteliale

8.     Chist ovarian rete

9.     Chist singular marit

Origine

Folicul

Folicul

Folicul

Folicul

Folicul

Suprafata epiteliala

Structura subsuprafetei epiteliale

Rete ovarian

Auto-distructiv, chist granulos

Tumoare celulara

Chisti in jurul ovarului

10.   Epophooron chistic

11.   Paroophoron chistic

12.   Chist mezonefric

13.   Tub uterin accesoriu chistic

14.   Chist tubo-ovarian

15.   Cavitatea ovariana chistica

Origine

Canalele mezonefrice craniale

Canalele mezonefrice caudale

Canal mezonefric

Canalul uterin accesoriu

Tubul uterin & ovar

Tubul uterin, mesosalpinx & ovar

1.     Chisti foliculari la vaci

 

Chistii foliculari Graafian sunt o forma comuna de boala chistica ovariana la animalele domestice. Boala i-a nastere din esecul foliculilor maturi de a ovula. La bovine se intampla mai des inainte de prima ovulatie post-partum si in majoritatea cazurilor aceste animale vor restabili spontan ciclu ovarian normal. Totusi, cativa chisti foliculari graafian vor persista si pot fi asociati cu infertilitatea. Acesti chisti foliculari neovulativi sunt cel mai des intalniti la rasele grele europene de productie de vaci de lapte, in special in timpul lunilor de iarna. Exista dovezi ca acesti chisti se datoreaza esecului eliberarii de LH hipofizar in timpul estrului timpuriu. Intrucat hormonul gonadotrop (GnRH) este eficient in tratarea acestei boli si hormonii gonadotropi din lobul anterior al hipofizei la aceste vaci sunt puternic granulati, se crede ca boala poate sa se datoreze unui esec al hipotalamusului in a  raspunde unei reactii pozitive indusa de nivelurile in crestere ale estrogenului circulant in decursul estrului timpuriu.

Chistii foliculari pot fi singuri sau multipli si pot fi prezenti pe unul sau pe ambele ovare. Acesti chisti au 2.5 cm in diametru sau pot fi mai mari. Facand abstractie de dimensiunea mare, foliculii graafian normali rareori depasesc 2.0 cm in diametru; chistii foliculari pot fi greu imperceptibili din perechile lor normale. Din punct de vedere histologic, ovulul este absent si stratul celulelor granuloase este de grosimi variabile. Este de obocei degenerat, pierdut total sau partial. Teaca interna este ingrosata si partial luteinizata, probabil datorita unor cantitati crescute, bazale, episodice mici de LH.

Vacile cu chisti foliculari cronici dezvolta, in cele din urma, anestru permanent; astfel, este de o importanta critica diagnosticarea si tratarea acestei boli inca de la inceput cand poate fi tratata. Starea de anestru permanent se datoreaza probabil productiei hormonale continuee a foliculului chistic ( probabil progesteron sau/si androgeni), ce are ca efect o reactie negativa asupra GnRH, eliberat de hipotalamus (Fig.1). La animalele cu chisti cronici, aceste structuri sunt reduse in dimensiune si sunt de obicei multiple si bilaterale. Din punct de vedere histologic, ele variaza de la a avea nici un strat de granuloasa la un strat partial luteinizat.

Un esec in stabilirea sarcinii dintr-o varietate de motive predispune vitele la dezvoltarea chistilor foliculari. Acesta pare a fi unul din motivele pentru care in trecut multi cercetatori raportau o aparenta relatie intre infectiile uterine si chistii foliculari, deoarece infectiile conduc la perioade prelungite de infertilitate. Cum s-a precizat anterior, boala se intalneste in latitudinile nordice, mai adesea in timpul lunilor de iarna, cand vacile sunt inchise in hambare. Unii cercetatori sugereaza ca conditiile stresante cum ar fi suprapopularea, productia fortata etc., sunt asociate cu nivele ridicate de cortisol. S-a demonstrat ca corticosteroizii pot suprima instantaneu GnRH, indus de cantitati crescute de LH si astfel ar putea fi un factor important in etiologia chistilor foliculari.

Se crede ca ereditatea joaca un rol important in etiologia chistilor foliculari  la vitele de lapte, de vreme ce fiicele vacilor care au aceasta boala sunt supuse unui risc substantial sa dezvolte aceste leziuni ovariene.

Vacile cu degenerari cronice chistice foliculare ar putea avea schimbari hiperplastice la cateva organe ovariene in plus, incluzand trompele uterine, uterul, cervixul, vaginul, vulva, glandele mamare, glandele suprarenale si hipofiza. Schimbarile din uter sunt clinic evidente. In mare parte, mucoasa uterina devine groasa si edematoasa. In stadiile incipiente ale bolii, endometrul este foarte elastic cu dilatari ale glandelor endometriale, intalnit la multe vaci cu chisti foliculari persistenti. Chistii sunt multipli, raspanditi in mod egal pe endometru, si variaza in marime de la mai putin de 1 mm in diametru la mai mult de 10 mm. In glandele chistice poate fi evident un mucus abundent. Stroma endometriala este de asemenea edematoasa. Aceasta boala hiperplastica se datoreaza productiei continue de steroizi sexuali, de catre chistii care stimuleaza endometrul. Trebuie apreciat totusi, ca putine vaci cu chisti foliculari au nivele anormal de ridicate de steroizi sexuali circulatori. Enometrul hiperplastic si alte organe afectate sunt cel mai probabil rezultatul; unui nivel constant scazut de steroizi sexuali ce rezulta din absenta activitatii ciclice normale.

Atrofierea miometrului si a endometrului poate avea ca urmare hiperplazia chistica a endometrului. In aceste cazuri, materialul vascos sau apos ce se acumuleaza in lumenul uterin ( hidrometra sau/si mucometra). Aceasta succesiune de evenimente incepe cu aparitia chistilor foliculari insotiti de anestru sau poate fi urmata de o perioada prelungita de nimfomanie. Subtirimea exagerata a peretelui uterin este o caracteristica a hidrometra asociata cu degenerarea cronica foliculara chistica. Aceasta boala se datoreaza stimularii hormonale cronice continue a endometrului, care  pe rand cauzeaza o secretie excesiva a glandelor endometriale. Acumularea lichidului cauzeaza in schimb presiunea atrofica a uterului.

O caracteristica bine-cunoscuta a chistilor foliculari anovulativi este legatura cu nimfomania. Totusi, majoritatea nu sunt asociate cu prezentarea clinica de la vaci. Cand nimfomania apare la bovine, poate fi urmata de , sau asociata cu semne de masculinizare pronuntata. Acestea includ aparitia unui cap si a unui spate grosolan, a unei mugituri profund asemanatoare unui taur si  montarea altor animale.

2.     Chistii foliculari la scroafe

 

 

Chistii foliculari sunt o cauza importanta a infertilitatii la suine. In aceste cazuri, infertilitatea a fost asociata cu chistii luteinizati multipli de pana la 5 cm in diametru. Histologic, foliculii chistici cronici la scroafe nu detin un strat de celule granuloase si stratul luteal poate fi complet sau prezent doar pe alocuri. In aceste cazuri endometrul este de obicei hiperplastic.

3.     Chistii foliculari la catea,

 

 

Chistii foliculari graafian adevarati nu apar frecvent la catele. Frecventa chistilor foliculari la catele a fost probabil supreestimata deoarece au fost confundati cu alte tipuri de chisti. Chistii foliculari apar cel mai adesea la animalele in varsta. Patogenia acestor leziuni la caini este recunoscuta, dar este cel mai probabil asociata cu defecte ale eliberarii GnRH.

In timp ce boala ovariana polichistica este rara la catele, ea poate fi asociata cu numeroase semne de hiper-estrogenism, incluzand perioade prelungite ale estrului, atractia masculilor, edem al vulvei si descarcare vulvara. Hiperplazia chistica a tipului progestational ce conduce la piometru si hiperplazia chistica a tipului estrogenic au fost intalnite in cazurile de chisti foliculari la catele. Acelea cu hiperplazie progestationala a uterului au avut chisti cu zone luteinizate si acelea cu hiperplazie estrogenica au avut chisti pe care ii captuseau doar celulele granuloase. In plus hiperestrogenismul are efecte toxice asupra osului medular al cainilor si animalele cu ovare polichistice functionale ar putea avea de asemenea pancitopenie. Totusi multe animale cu chisti foliculari, nu prezinta manifestari specifice ale ­defectelor ovarelor.

Histologic, foliculii chistici la catea difera din aceste leziuni la alte specii de mamifere domestice la care celulele granuloase tind sa persiste in peretele foliculului chistic. La vaca sau scroafa, majoritatea sau toate celulele granuloase degenereaza in chisti cronici. La unii caini, in special la cei ce manifesta semne de hiperestrogenism, cordoane proliferative de celule alungite cu citoplasma clara captusesc chistii si se extind in tesutul conjunctiv adiacent. Aproximativ 50% din cazuri la catea au fasii de tesut luteal care captusesc chistul.

4.     Chistii foliculari la feline

 

Putin se cunoaste despre chistii foliculari la pisica. Multe alte tipuri de chisti ovarieni au fost confundati cu chisti foloiculari. Pisicile cu chisti foliculari pot manifesta semne de hiperestrogenism. Unele pot arata semne de estru la intervale frecvente in timp ce altele sunt in estru pentru perioade prelungite de timp.

5.     Chistii foliculari la oaie si capra

Gustavson si Holmberg (1966) au raportat o incidenta de 0.6% de chistii ovarieni la oi tintr-un sondaj a 502 gonade facut la un abator. Lyngset (1968) a examinat organele reproductive de la 1020 de capre taiate si a raportat ca 24 (2.5%) aveau chisti ovarieni. Majoritatea chistilor erau unilaterali sau singuri cu marimi variind intre 1.2-3.7 cm.

6.     Chistii foliculari la iepe

Chisti foliculari cronici graafian adevarati si manifestari clinice asociate comparate cu boala intalnita la alte specii de animale domestice nu se intalneste la iapa. Boala a fost diagnosticata frecvent la examinarea clinica dar examinarea macrocospica si microscopica a gonadelor a esuat sa confirme acest diagnostic. Chistii foliculari anovulativi se dezvolta la unele iepe in timpul perioadei de iarna in anestru si cateva din aceste animale vor arata semne de estru neregulat (perioade prelungite). Totusi, chiar si la aceste iepe ciclul estral devine normal odata cu trecerea sezonului. Asadar, acesti chisti "tranzitori" nu par sa cauzeze boli reprodutive la iapa. Uneori acesti chisti, observati in timpul tranzitiei spre ciclicitate, sunt foarte mari, de ex. mai mari de 7.0 cm in diametru, care este dimensiunea maima gasita la foliculii graafian la iepe cu ciclu normal. Se intalnesc la iapa chisti foliculari asociati cu anomalii clinice si sunt de fapt tumori chistice ale celulelor granuloase care au fost diagnosticate gresit (vezi sectiunea urmatoare de notite despre tumorile celulelor granuloase la iepe).

 

V.   Foliculii luteinizati

Un folicul luteinizat (chisti luteali sau chist luteinizat) se dezvolta cand exista o     eliberare aparent defectuoasa de hormon luteinizant (LH), rezultand in esecul ovulatiei, dar cu suficient LH sa induca o captuseala completa a celulelor luteale in foliculul neovulativ. Diagnosticul se bazeaza pe prezenta unui chist sferic mare captusit de o margine completa de tesut luteal si absenta unei proiectari ovulatorii pe suprafata ovarului. Aceasta pare a fi o boala relativ neobisnuita la bovine, cum a indicat examinarea unor specimene de la abator.

Foliculii luteinizati individuali se intalnesc de obicei la catele si scroafe aparent normale. Aceste defecte ovariene minore se datoreaza aparent unei maturari intarziate a foliculilor afectati in momentul eliberarii de LH. Din punct de vedere clinic aceste leziuni au aceeasi semnificatie ca si chistii foliculari cronici.

VI.  Corpora lutea chistic

Un corp galben chistic se dezvolta la vaci in urma ovulatiei si pare sa se datoreze inchiderii premature a locului perforat. Este prezenta o papila a ovulatiei, sau umflatura si chistul are in generl un contur neregulat in contrast cu foliculul neovular luteinizat care contine o cavitate chistica sferica.

           

Corpora lutea chistic poate fi diagnosticat prompt la vaca in momentul in care corpul galben atinge dimensiunea sa maxima la mijlocul ciclului. In acest moment diamentrul total al corpului galben chistic este de obicei mai mare decat cel normal. Nu au fost raportate efecte adverse ale corpora lutea chistic asupra functiilor reproductive. Asadar se pare ca desi corpora lutea chistic este intalnit frecvent la bovine ei produc in general suficient progesteron sa initieze si sa mentina sarcina.

Corpora lutea chistic se intalneste adesea si la alte specii de mamifere domestice; ca si la bovine ei nu par a fi de o semnificatie clinica. Nu exista o relatie aparenta in patogeneza corpilor galbeni chistici, foliculi chistici sau foliculi chistici luteinizati.

                                      

VII.  Chisti inclusi epiteliali (vezi Chisti)

                                      

­Chistii inclusi de pe suprafata epiteliului ovarului sunt numiti frecvent "chisti inclusi       germinali". Acesta este un termen impropriu deoarece suprafata epiteliului este, modificata, peritoneu si nu epiteliu germinal. Chisti inclusi sunt formati de pe suprafata epiteliului care devine inserat in partea periferica a cortexului ovarian in urma ovulatiei. Trauma manuala a ovarului, cauzata de enuclearea corpilor galbeni sau ruptura chistilor foliculari, poate induce la formarea de chisti inclusi pe suprafata epiteliului la bovine. La animalele domestice (cu exceptia iepei), chistii sunt de obicei mici, rar depasind cativa milimetri in diametru, sunt localizati in apropierea suprafetei ovarului, nu intervin in ovulatie, si nu sunt, asadar, de importanta clinica. Chistii sunt captusiti de un singur strat de celule epiteliale cuboidale sau aplatizate si contin lichid transparent ca apa.

La iapa, chistii inclusi de pe suprafata epiteliului isi au originea in apropiere de fosa ovulatiei si au fost numiti "chisti fossa". Chistii pot fi multiplii, pot creste ca numar si in dimensiuni odata cu varsta, si distrug treptat o mare parte a parenchimului ovarului. Un numar mare de acesti chisti pot bloca ovulatia , si in cazuri mai avansate, o mare parte din ovar poate fi distrus , rezultand o gonada nefunctionala.

Structurile epiteliale subterane chistice (SES) nu sunt vazute la catelele tinere, dar se intalnesc cu o frecventa crescuta odata cu inaintarea in varsta. Este o boala chistica mult mai obisnuita a ovarului canin decat sunt chistii foliculari graafian. Dupa cum s-a discutat anterior, acesti chisti se formeaza din celulele peritoneale care se suprapun pe ovar si se devin incluse in cortex dupa ovulatie.

Numerosi chisti SES pot fi prezenti in ovarul canin, fara vreun efect aparent asupra functiilor ovarului. SES au, totusi, semnificatie clinica la caini pentru ca ei sunt aparent, tesutul de origine al chistadenocarcinomului papilar. (vezi discutia urmatoare despre tumori ovariene)

VIII. Retea ovariana      

In constrast cu alte mamifere domestice, pisica poate dezvolta distentii chistice extreme a retelei tubulare la o varsta timpurie. Nu a fost stabilit cat de timpuriu incepe procesul dar au fost observate leziuni avansate la pisici, tinere de 3 luni. Majoritatea cazurilor sunt gasite cand pisica este ovariohisterectomizata la 10-12 luni. Unul sau ambele ovare pot fi afectate. Chistii au un diametru cuprins intre 1-2 cm si cauzeaza compresii severe ale cortexului ovarian. Manifestarile clinice ale acestei boli totusi lipsesc de obicei dar putine cazuri au fost observate in care pisica avea ciclu estral neregulat.

IX.   Chisti ai canalelor si tuburilor mezonefrice

Termenul de "chist parovarian" este obisnuit si incorect folosit pentru a denota orice tip de chist localizat in jurul ovarului. Ar fi mai bine sa evite folosirea acestui termen in favoarea unui termen specific pentru fiecare tip de chist. Termenul parovarian se refera la organul lui Rosenmüller (tuburi mezonefrice craniale).  Chistii care iau nastere din aceste structuri ar trebui sa se numeasca chisti ai lui Rosemnüller. Chisti din vecinatatea ovarului s-ar putea dezvolta de asemenea din vestigii ale canalelor mezonefrice caudale (paroophoron), conductul mezonefric si din tuburile uterine accesorii infundate care sunt de origine paramezonefrica.

Chisti ai opoophoron-ului se intalnesc la toate speciile de mamifere domestice si sunt localizate intre ovar si vilozitatea tubului uterin. Captuseala chistilor este constituita dintr-un singur strat de celule epiteliale cuboidale. Cateva celule sunt secretoare in timp ce altele sunt ciliate. O zona subtire de muschi neted inconjoara tubii. Frecvent este dificil si adesea imposibil de a determina pe baza examenului histologic originea unui chist localizat injurul ovarului fara a-i cunoaste locatia. Chisti ai opoophron-ului sunt localizati cranial fata de ovar,chisti ai paroophron-ului caudal fata de ovar, chistii canalului mezonefric inapropiere de trompa uterina si trompele  uterine accesorii chistice sunt localizate pe fata seroasa a vilozitatii trompei uterine. Nu exista dovezi ca chistii epoophron-ului intervin in functia ovariana, in ciuda faptului ca unii pot atinge dimensiuni mari. Chisti ai paroophoron-ului sunt foarte rari la toate animalele domestice. Din moment ce acesti chisti nu sunt de origine ovariana ei nu raspund la hormonii gonadotropi si nu isi schimba dimensiunea in timpul ciclului estral al animalului. Aceasta caracteristica si localizarea lor anatomica ajuta la desebirea lor de foliculii grafiaan maturi.

X.   Tumori ovariene

Se intalnesc la majoritatea speciilor de animale domestice, dar par a fi mai intalnite la vaca, iapa si catea. Multe rapoarte au indicat ca tumorile ovariene sunt comparativ rare la animalele domestice fata de cum sunt la oameni. Totusi multe tumori mici sunt probabil nediagnosticate datorita examinarii inadecvate a gonadelor la necropsie.

Tumori ale ovarului sunt impartite in 3 mari categorii: tumori ale stromei gonadale, tumori ale suprafetei epiteliale care acopera gonada si tumori cu origine celulara germinativa.

1.     Tumori ale stromei gonadale

a)     Tumori ale celulelor granuloase din teaca

Tumorile ale celulelor granuloase din teaca si perechile lor maligne sunt considerate aici ca un grup de tumori din momentul in care toate iau nastere din stroma gonadala. Aceste tumori sunt de obicei benigne unilateral si desi pot fi observate la animalele tinere, incidenta lor creste odata cu varsta la toate speciile. Celulele granuloase tumorale sunt cele mai frecvent intalnite in tumoarea ovariana la vaca.

           

Semne clinice asociate cu aceste tumori reflecta hormonii steroizi pe care ii produc.

In mare tumoarea poate fi solida sau compusa predominant din chisti. Unele tumori au zone atat solide cat si chistice. Tumorile solide sunt de obicei galbene si oarecum moi. Nimfomania este obisnuita in multe cazuri la bovine. Cateva animale pot manifesta de asemenea semne ale masculinizarii. Tumori ale celulelor granuloase la bovine sunt de obicei benigne. In experienta noastra, tumorile celulelor granuloasa par a se intalni mai frecvent la Guernseys decat la alte rase. Tumorile incep in cortex si in etapele timpurii sunt compuse din mase mici multiple de celule granuloase. Formatii mici sub forma de rozete inconjurand un eozinofil numite corpi Call-exner, sunt de obicei prezenti in aceste tumori timpurii la bovine. Adesea aceste tumori pot fi compuse dintr-un singur chist mare cu mici fasii de celule granuloase neoplastice in perete. Astfel de aparitii sunt comune la tumorile ecvinelor si nu ar trebui confundate cu ovare chistice (vezi discutia urmatoare).

Tumorile celulelor granuloase sunt considerate a fi cele mai obisnuite tumori ovariene la iepe, asa cum a fost cazul la vaci. Aceste tumori sunt de obicei unilaterale si benigne la iepe si par in mare similare tumorilor  vazute la vaci cu exceptia ca ele tind sa fie chistice la iepe. Trei modele de comportament au fost recunoscute la iepe cu tumori ale celulelor granuloase: a) anestru,  b)estru continuu sau intermitent si c) comportament asemanator armasarilor. Toate aceste 3 prezentari sunt asociate de obicei cu nivele ridicate ale testosteronului circulant. Asadar, este posibil ca celule neoplastice sunt in mod autonom producatoare de nivele ridicate de androgen si/sau ca este un defect asociat in conversia androgenului in estrogen. Comportamentul asemanator armasarilor este observat de obicei doar in cazul in care nivelele de testoteron circulant depasesc 100 pg/ml de plasma. In unele cazuri nivelele de estrogen sunt ridicate dar aceste cresteri sunt mai putin legate de modele comportamentale. Chiar si in cazurile in care nivelurile circulante ale hormoilor asociate cu prezenta unei tumori a celulelor granuloase, este scazut, are loc atrofia ovarului opus non-tumoral. Acest fenomen se datoreaza probabil supresiei de eliberare de gonadotropina la nivele hipofizare si/sau hipotalamice cauzate de secretia autonoma continua de hormoni sexuali de catre tumora. Dupa indepartarea tumorii, functiile normale se reiau in ovarul neimplicat in mai putin de 1 an.

Cele mai des intalnite tumori ovariene observate la catea sunt tumorile celulelor granuloase si chistul adenocarcinom papilar. Ambele tumori se intalnesc aproximativ cu aceeasi frecventa. Tumorile celulelor granuloase ale catelei tind sa fie benigne si unilaterale. Desi sunt gasite ocazional la animale tinere, sunt pe departe mai comune la cainii mai in varsta. Hiperplazia chistica endometriala si piometrul sunt gasite de obicei asociate cu prezenta acestor tumori la caini. Trebuie subliniat ca ambele leziuni uterine se intalnesc frecvent la catelele care nu au tumori ale celulelor granuloase.

Indiferent de speciile la care se intalnesc, tumori ale tecii celulelor granuloase par din punct de vedere histologic asemanatoare. La toate speciile totusi tiparele lor histologice pot fi variate. Celulele acestor tumori nu difera mult,totusi de perechile lor normale. Se diagnosticheaza cand sunt prezenti corpii Call- exner care sunt frecvent observati in etapele timpurii ale dezvoltarii tumorilor la bovine, dar este mai putin comun la alte specii si la tumori mai mari la vaci.Atanjamentul celulelor este de obicei difuz, cu modele alveolare sau tubulare prezente cel mai frecvent, adesea in interiorul aceleiasi tumori. In unele cazuri, modelul tubular este in mod surprinzator similar cu modelele vazute tumorile celulelor Sertoli testicularela caini. Unele portiuni ale tumorii pot contine celule care se aseamana in de-aproape cu celulele teci sau fibroblasti. In multe tumori, (in special cele gasite la iepe) formatiunile chistice si hemoragia sunt foarte obisnuite. Tumorile celulelor granuloase pot aparea ca un singur chist mare, mai mare de 7 cm in ovarul ecvinelor. Aparitia macrocospica a acestor tumori chistice a condus veterinarii la presupuneri gresite ca aceste leziuni reprezinta chisti foliculari. Dezvoltarea acestor leziuni mari chistice la iepe a fost studiata cu atentie de McEntee, care a raportat ca ei au nastere din tumorile chistice degenerative ale celulelor granuloase. Multiple sectiuni ale peretelui chistului a acestor leziuni demonstreaza invariabil prezenta celuleor granuloase neoplastice. Importanta acestei distinctii este aparenta din moment ce fata de chistii foliculari grafiaan la vaca, tumorile celulelor granuloase nu raspund la tratamentul cu GnRH.

2.     Tumori ale suprafetei epiteliale

a)     Chistadenocarcinomul papilar: Chistadenocarcinomul papilar este cea mai des intalnita tumora ovariana la catea si la oameni. Acestia sunt rari la toate celelalte animale domestice. Tumorile sunt de obicei bilaterale si invadeaza bursa ovariana. Pot fi solide sau chistice. Cand invadeaza bursa ovariana prezinta o aparenta mare, paroasa. Ciucurii de tesut care cresc prin capsula devin de obicei pedunculati, detasati si implantati prin cavitatea peritoneala. Cand se intampla asta, se dezvolta ascita ca rezultat a invaziei limfatice de catre celulele neoplastice. Tumorile par sa ia nastere din SES in cortexul ovarian si sunt asadar de suprafata de origine epiteliala celomica. Aceste tumori se pot de asemenea metastazia la ficat in nodurile limfoite regionale si plamani. Chistadenocarcinomii papilari sunt gasiti aproape in exclusivitate la cainii in varsta. Animalele cu aceste tumori vor fi prezentate pentru semne vagi asociate cu distensie abdominala. Din pacate, in aceasta etapa, neoplasmul a implantat si "insamantat " cavitatea abdominala. Distensia abdominala se datoreaza invaziei tumorale a majoritatii limfatice si dezvoltarii ascitei. O aspiratie a fluidului abdominal va descoperi frecvent prezenta celulelor neoplastice.

Chistadenocarcinomul papilar ar trebui luat in considerare intotdeauna in diagnosticul diferential al unei catele intacte mai in varsta care prezinta ascita. Din punct de vedere histologic, tumora este compusa din muguri papilari si tesut conjunctiv fibros asupra carora celulele epiteliale tumorale sunt prinse. Jabarra a produs aceste tumori experimental, injectand estrogen la catele. Tumorile produse experimental erau hormon-dependente si inca de la incetarea administrarii estrogenului tumorile, au regresat.

           

3.     Tumori ale originii celulelor germinative

 

a)     Disgerminomul:  Aceasta tumora este perechea ovariana a seminomului testicular. Este rar la toate speciile dar a fost raportat la catea, scroafa si iapa. Tind sa aiba o suprafata neteda si o consistenta moale. Culoarea variaza de la gri pana la rosu inchis depinzand de prezenta sau absenta hemoragiei. Majoritatea disgerminomilor sunt unilaterali si non-maligni. Majoritatea cazurilor au fost raportate la catelele batrane unde metastaza a fost descrisa la 10-20% din cazuri. Tumora este compusa dintr-un invelis dens aparent malign de celule polietrice cu cantitati moderate de citoplasma pala. Nucleii pot varia

considerabil in marime si in continutul de cromatina. Desi tumorile nu sunt foarte malignizate, figurile mitotice sunt numeroase. Ocazional nuclei gigant bizari pot fi prezenti.

b)     Teratomuri ovariene: Teratomuri ovariene au fost raportate la iapa, vaca, catea si scroafa, dar sunt  rare. Un teratom este o tumora adevarata compusa din tesuturi multiple din categorii straine partii din care ia nastere. O disectie amanuntita macroscopica si examinarea microscopica minutioasa trebuie facute pentru a determina multiplicitatea tesuturilor straine intr-un teratom. Derivati al celor 3 straturi germinale embrionice sunt in general prezente. Teratomurile contin frecvent epiteliu scuamos stratificat si structuri anexe ale pielii. Se dezvolta frecvent chisti care contin epiteliu cheratinizat. Teratomurile pot contine de asemenea epiteliu de tip respirator, epiteliu gastric sau intestinal ca si tesut al sistemului nervos, cum ar fi creier sau/si nervi periferici. Indiferent de speciile la care este prezent teratomul este de obicei unilateral si benign.

4.     Tumori metastazice

Metastazele ovariene ale neoplasmelor originare in alte organe sunt comparativ rare la animalele domestice. Carcinomul uterin, limfonul malign si carcinomul intestinal au fost raportate ca raspandindu-se in ovarele bovinelor.

5.     Hamartomul vascular

Aceste malformatii sunt discutate in aceasta sectiune deoarece sunt foarte des diagnosticate gresit ca tumori si pot atinge dimensiuni considerabile. Hamartomii sunt malformatii  asemanatoare tumorilor. Semnul din nastere rosu de la oameni este un exemplu de hamartom vascular bine recunoscut. Ei sunt prezenti la nastere si de obicei raman statici dupa oprirea cresterii corpului, doar daca nu sunt traumatizati sau infectati.

Hamartomii vasculari ovarieni sunt rari la toate speciile cu exceptia scroafei unde este cea mai intalnita tumora ovariana la animalele mature. Masa de vase malformate variaza in dimensiune de la cele care sunt abia vizibile macroscopic la cele ce cantaresc cateva kg. Leziunile mai mici sunt alcatuite in principal din vene si artere serpuite, care par mature, cu tesut conjunctiv intra-vascular relativ putin. In leziunile mai mari frecvent sunt asociate edemul, tromboza si infarctul, urmat de proliferarea tesutului granular, la care se aplica pentru marimea lor mare leziunile mai vechi. Hemartomuri mai mici sunt evident demarcate din tesutul ovarian adiacent dar ovarul poate eventual fi inlocuit de masa ce creste.

Este esential atat pentru clinician cat si pentru patologist sa stie dimeniunea normala a foliculilor maturi la diferite specii de mamifere domestice deoarece unul din criteriile de diagnosticare a foliculilor chistici este dimensiunea chistului (vezi fig.3). Foliculii mai mari decat cei enumerati in tabelul urmator sunt considerati a fi chistici datorita examinarii post-mortem clinice sau macroscopice. Examinarea histologica a specimenelor operate sau post-mortem ar trebui facuta pentru a verifica sau respinge diagnosticul macroscopic.

FIGURA 3

SPECII                                                   MARIMEA NORMALA A

                                                                FOLICULILOR MATURI

                                               

BOVINE                                                     16-20 mm

CANINE                                                         5-8 mm

CAPRE                                                         9-12 mm

CABALINE                                                30-70 mm

FELINE                                                    2.5-3.5 mm

OVINE                                                          9-12 mm

PORCINE                                                     9-12 mm





Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate