Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
EXAMENUL ABDOMENULUI


EXAMENUL ABDOMENULUI




EXAMENUL ABDOMENULUI

METODE RADIOIMAGISTICE DE EXAMINARE

RADIOGRAFIA ABDOMINALA SIMPLA

INDICATII: orice examinare a tubului digestiv sau a celorlalte organe abdomino-pelvine este de recomandat sa inceapa cu radiografia simpla. Ea furnizeaza o serie de date extrem de importante care dirijeaza algoritmul metodelor ulterioare de investigatie.

Prin radiografia simpla se pot pune in evidenta : pneumoperitoneul, acumularea anormala de aer in tractul digestiv, prezenta unor mase abdominale, abcese intraabdominale, prezenta calculilor radioopaci sau micsti, prezenta unor calcificari, a corpilor straini radioopaci.




Radiografia simpla abdominala se efectueaza de preferinta in pozitie verticala - ortostatica sau sezanda. Cand starea generala a bolnavului nu permite, se utilizeaza decubitul dorsal cu film lateral si raza orizontala sau decubit lateral si raza orizontala in incidenta A - P.

Aspecte radiologice furnizate de radiografia abdominala simpla

     PREZENTA ANORMALA DE GAZ IN TRACTUL DIGESTIV

Sectoarele tubului digestiv care in mod normal contin aer sunt stomacul si colonul. Intestinul subtire nu contine aer. Acesta il strabate amestecat cu alimentele. Uneori, la aerofagi sau la bolnavii imobilizati la pat, aerul poate fi prezent sub forma de bule sau coloana continua care nu trebuie sa depaseasca 6 - 8 cm. La sugari, distributia aerului in tractul intestinal difera de cea a adultului. Dupa nastere, aerul inghitit se distribuie la intreg tractul intestinal. Dupa 6 luni, odata cu alimentatia diversificata, distributia gazelor incepe sa semene cu cea a adultului.

     OCLUZIA INTESTINULUI SUBTIRE

In acest caz examenul cu bariu este contraindicat. Pentru precizarea sediului obstructiei se recomanda SDC hidrosolubile.

Modificari radiologice in ocluzia simpla a intestinului subtire

In primele ore se observa aeroenterie care destinde intestinul, apoi se constata acumularea de lichid realizandu-se clasicele imagini hidroaerice (4 - 6).

Ele sunt localizate in centrul abdomenului, au diametrul mare longitudinal si sunt dispuse etajat. Contururile neregulate datorita valvulelor conivente sunt mai bine vizibile in portiunea jejunala. Distensia ansei nu le aplatizeaza. La nivel ileal contururile anselor sunt netede.

In ileusul biliar - radiografia simpla poate evidentia prezenta calculului la nivel ileocecal precum si aerobilie.

Fig. 160 Nivele hidro-aerice-ocluzie intestinala

     OCLUZIA LA NIVELUL COLONULUI

Semne radiologice:

- aerocolie progresiva care se opreste la nivelul obstacolului. Daca valva ileocecala este incompetenta apare aeroileie. Dilatarea peste 9 cm in diametru a cecului este susceptibila de perforatie.

- nivelele hidroaerice au localizare periferica si sunt foarte largi

Fig. 161 Nivele la nivelul cadrului colic

     INFARCTUL MEZENTERIC

Cauze: - ocluzii ale arterei mezenterice superioare (mai frecvent) sau ale arterei mezenterice inferioare prin tromb sau embol

- ocluzie venoasa

In absenta unei circulatii colaterale se produce infarctul cu necroza si peritonita.

Semne radiologice:

- aeroileie

- aerocolie proximala

- de multe ori, aerul este localizat exclusiv la nivelul intestinului subtire simuland ocluzia.

- prezenta de aer in peretele intestinal

- prezenta de aer in vena porta

- angiografia mezenterica confirma existenta ocluziei, precizeaza localizarea si extinderea ei

- CT poate pune in evidenta placute de aterom calcificate la nivelul AMS

- modificarile Doppler sunt caracteristice

       CALCIFICARILE ABDOMINALE

Opacitatile calcare abdominale au o intensitate mare, sunt bine delimitate si pot fi produse de:

1. Calculi biliari, renali, pancreatici sau ai vezicii urinare

2. Calcificari intraabdominale:




- calcificari ale ganglionilor

- calcificari arteriale (ateroame, calcificari ale tunicii medii)

-calcificarile venoase se mai numesc fleboliti. Ele sunt localizate mai ales la nivelul pelvisului. Apar ca opacitati rotunde, bine delimitate, cu diametrul de 0,5 cm cu centrul uneori radiotransparent.

- calcificari hepatice si splenice mici, rotunde, multiple, diseminate. Reprezinta sechele a unor procese inflamatorii diseminate de etiologie TBC, fungica, histoplasmatica.

- enteroliti - se formeaza in jurul unui corp strain.

- coprolitii sau fecalitii

- calcificarea glandelor suprarenale se produce in boala Addison, lipidosis sau boala Wolman (suprarenale marite in dimensiuni, calcificate difuz)

- chiste calcificate, chiste hepatice, chiste simple care au, de obicei, peretele calcificat luand aspect inelar; chiste dermoide (contin calcificari partiale sau dinti rudimentari, restul fiind tesut grasos ceea ce confera chistului o structura mai putin densa)

- calcificari ale fibroamelor uterine, chistadenocarcinoamelor, neuroblastoamelor (se dezvolta din tesutul adrenalian), carcinoamelor renale, carcinoamelor gastrointestinale, carcinoamelor vezicii urinare

- calcificari ale vaselor deferente

- calcificari in peritonita meconiala

       PNEUMOPERITONEUL - prezenta aerului liber in cavitatea peritoneala.

Se evidentiaza pe radiografiile in pozitie verticala ca o zona transparenta semilunara, localizata sub una sau ambele cupole diafragmatice. Cantitatea de aer poate fi foarte mica aparand ca o linie discreta, curbliniara subdiafragmatica, sau foarte mare atingand o inaltime de 4-5 cm.

Fig. 162 Pneumoperitoneu

In radiografiile efectuate in decubit lateral sting, imaginea trebuie cautata intre fata laterala a ficatului si peretele costal, iar in cele efectuate in decubit dorsal cu raza orizontala si film lateral - periombilical sau intre ansele intestinale care apar bine conturate de aerul dintre ele.

Cauzele pneumoperitoneului sunt multiple: perforatii ale unui ulcer gastric sau duodenal, traumatisme ale tractului digestiv, (sectiuni sau rupturi ale segmentelor continatoare de aer). Intervalul intre perforatie sau ruptura si aparitia aerului abdominal este variabil, dependent de marimea si localizarea solutiei de continuitate. In 25% din cazurile de ulcer perforat este posibil ca pneumoperitoneul sa nu se vizualizeze.

Alte cauze ale pneumoperitoneului: perforatia unui carcinom gastric, al colonului, a unui diverticol, insuflatia aerica a trompelor, dupa operatii celioscopice, laparotomie, laparoscopie, pneumoperitoneul diagnostic, idiopatic (fara o cauza aparenta).

Pneumatoza chistica intestinala, rar intilnita in practica medicala, poate produce, de asemenea, pneumoperitoneu.

       ABCESELE SUBDIAFRAGMATICE

Abcesele subdiafragmatice sunt localizate mai frecvent in dreapta.

Semne radiologice:

- initial se observa o ascensiune a cupolei diafragmatice si hipomobilitatea ei

- inflamatia pleurei bazale cu formarea unei cantitati mici de lichid in sinusul costodiafragmatic (pleurezie prin simpatie)

- prezenta aerului sub forma unor zone de transparenta localizate deasupra lichidului creand imagine mixta hidroaerica.

       CORPII STRAINI RADIOOPACI

Examenul radiologic simplu al abdomenului poate evidentia prezenta unor corpi straini radioopaci in tractul digestiv sau inafara lui.

Obiectele pot fi introduse accidental sau voluntar. Cele metalice se evidentiaza cel mai bine avand o densitate crescuta.

Examenul radiologic confirma prezenta corpului strain, felul lui si urmareste pasajul sau oprirea lui intr-un anumit segment digestiv cand indica necesitatea interventiei chirurgicale.

Fig. 163 Corp strain metalic intraabdominal







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




CANCERUL RENAL
PROIECT "Pletismografia de volum "
MATERIELE FOLOSITE PENTRU ASIGURAREA SI MENTINEREA DESCHISA A CAILOR AERIENE
Hipoplazia ovariana
LEZIUNILE ELEMENTARE CUTANATE
VASODILATATOARE CEREBRALE SI ACTIVATORI METABOLICI
Istoria protezelor partiale fixe
EXPLORAREA ULTRASONOGRAFICA A ARTERELOR MEMBRELOR INFERIOARE
TUMORILE BENIGNE BRONHO-PULMONARE
DATE EPIDEMIOLOGICE SI PREVENTIE