Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Infectiile acute ale cailor aeriene superioare


Infectiile acute ale cailor aeriene superioare


FMAM AN II

PEDIATRIE C8

INFECTIILE ACUTE ALE CAILOR AERIENE SUPERIOARE


                                 

Definitie : afectiuni inflamatorii acute de etiologie infectioasa ale mucoasei cailor aeriene superioare si ale structurilor anexe acestora (tesut limfatic, cavitatile sinusale ale fetei, urechea medie).



Epidemiologie :

v     Cea mai frecventa afectiune acuta la copil

v     Adult: 2-4 episoade in medie/an; copil: 4-8 episoade/an

v     Cea mai frecventa cauza de adresabilitate la medic

v     Cea mai frecventa cauza de consum pentru medicatia simptomatica (OTC)

v     Cea mai frecventa cauza a  absentelor la scoala la copilul mare.

Etiologie  :   A. Factori determinanti

Ø     Cauze infectioase –

 

Infectii virale- cauzele cele mai frecvente;

›200 tulpini de virusuri respiratorii

Mycoplasma

pneumoniae

Infectii bacteriene- in general suprainfectii cu germenii care colonizeaza caile respiratorii

Rinovirusuri

Chlamidia

Pneumoniae

Streptococi (β-hemolitici gr.A, C,)

Adenovirusuri

Chlamidia trachomatis

Streptococcus pneumoniae
(pneumococul)

Virusuri gripale si paragripale

Haemophylus influenzae

Virusul rujeolei

Moraxella (Branhanella catharrhalis)

Enterovirusuri ( ex. Coxsackie A)

Agenti bacterieni specifici:

Virusul mononucleozei infectioase

(Virus Epstein-Barr : VEB)

Bacilul difteric

Virusul respirator sincitial (VRS)

Meningococul

Asocieri de fuzospirili Gram+ si bacterii Gram-.

Ø     Cauze neinfectioase –

§        poluanti atmosferici (micropulberi, oxizi de azot, oxizi ai sulfului, fum)

§        alergia respiratorie (inflamatie alergica).


B. Factori favorizanti:

·               varsta mica

·               malnutritia

·               poluarea

·               aglomeratia (in locuinta, in colectivitatile de copii)

·               factori climatici

·               factori socio-economici si de asistenta medicala

·               defectele mecanismelor de aparare antiinfectioasa (infectii respiratorii frecvente, recidivante, cu evolutie grava si complicatii, evolutie prelungita/cronica a acestor infectii).

Mecanismele naturale  de aparare antiinfectioasa:

v     Integritatea epiteliului respirator

v     Secretia de mucus

v     Aparatul muco-ciliar




v     Mecanismele reflexe (tuse, stranut)

v     Factori naturali non-imuni (lizozimul)

v     Mecanismele imune

-   Ig A locale

-   Tesutul limfatic asociat mucoaselor (MALT)- produce anticorpi locali din clasa Ig A

-   Imunitatea celulara (limfocitele T citotoxice, celulele NK)

-   Imunoglobulinele serice

v     Macrofagele

-   locale

-   atrase din circulatie (neutrofile, mononucleare)

Lantul epidemiologic:

Sursa de infectie:      Calea de transmitere:        Organismul

* copilul/adultul           - aerogena: inhalarea de     receptiv: (vezi

   - bolnav                   microparticule expulzate      situatiile favori- 

   - purtator                 prin tuse, stranut                   zante, de re-

                                   - prin maini/obiecte               ceptivitate

                                   contaminate                          crescuta)**

 
                                                         

                                                    Surs

** - colonizarea cailor aeriene (aderarea la receptorii specifici ai celulelor epiteliale)

-          efect citopatogenic (necroza celulelor epiteliale)

-          inflamatia locala

-          patrundere in profunzime (sistemica) pe cale sanguina sau  limfatica

-          extinderea in caile aeriene inferioare/plaman → complicatii.

Histopatologie:

ü                 hiperemie si edem al mucoasei respiratorii

ü                 hipersecretie de mucus

ü                 infiltratia epiteliului si submucoasei respiratorii cu limfocite si neutrofile, mononucleare

ü                 prezenta de neutrofile intacte/degradate in secretiile respiratorii

ü                 necroza celulelor epiteliului respirator.

Clinica:

a) Infectiile acute nediferentiate ale CAS (rinofaringite acute, „raceala comuna”)

Majoritar produse de agentii virali. Debutul in general progresiv.

Copil mare:

·         stare subfebrila, afebrilitate (rareori febra)

·         obstructie nazala, stranut, secretii nazale initial seroase, apoi vascoase, purulente)

·         eroziuni dureroase la nivelul narinelor

·         durere retronazala sau la deglutitie (odinofagie)

·         tuse spastica, neproductiva

·         adenopatii subangulomandibulare / laterocervicale dureroase

·         rareori alterarea starii generale(astenie, fatigabilitate, anorexie, dureri musculare si articulare, cefalee, curbatura).

Sugar, copil mic:

·        febra, uneori hipertermie, uneori convulsii febrile

·        agitatie / somnolenta

·        anorexie marcata (dificultati la supt, la alimentatie)

·        obstructie nazala, coriza, stranut

·        tuse (in special nocturna, „de decubit”, neproductiva)

·        varsaturi / diaree → deshidratare acuta

·        adenopatii laterocervicale.

b) Anginele acute (faringoamigdalite acute) = afectiuni acute inflamatorii de etiologie infectioasa localizate la nivelul mucoasei faringiene si al straturilor limfatice faringiene (amigdalele palatine).

Examenul faringelui :

  • hiperemie
  • secretii sero-mucoase
  • hiperplazia foliculilor limfatici (angina catarala).

b1) Angina streptococica

-          produsa de streptococii β-hemolitici  de grup A)

-          afecteaza predominant copilul mai mare de 3 ani (varsta de electie 5-8 ani)

-          debut brusc, cu febra inalta

-          durere marcata la deglutitie, cefalee marcata, varsaturi, anorexie, dureri abdominale, curbatura.

Examenul faringelui : angina eritemato-pultacee

·         tumefactie si hiperemie intensa a mucoasei orofaringiene si a amigdalelor

·         exsudat alb-cremos la nivelul foliculilor si criptelor amigdaliene

·         edem si hiperemie marcata a palatului moale

·         limba cu depozite saburale, halena fetida

·         adenopatie subangulomandibulara dureroasa

·         +/- semne de scarlatina:

                            - paloare circumorala

                            - obraji congestionati

                            - eritem micromaculos, aspru la palpare, pe tegumentele trunchiului si membrelor

                            - accentuarea eritemului la nivelul plicilor (semnul Grozovici – Pastia)

                            - limba saburala, hiperemica, („zmeurie”).

b2) Angina din mononucleoza infectioasa –

-          produsa de virusul Epstein – Barr

-          mai frecvent la adolescent /adult tanar

-          febra prelungita (10-14 zile)




Examenul faringelui:

o       tumefactie amigdaliana (uneori importanta), cu edem si hiperemie a mucoasei, cu depozite alb-galbui („false membrane”), care se detaseaza relativ usor, nu sangereaza si nu lasa ulceratii

o       importanta adenopatie subangulomandibulara si laterocervicala („gat proconsular”)

Examen general:

o       hepatomegalie (uneori cu semne de hepatita – icter, transaminazele serice moderat crescute) si splenomegalie

o       eruptie cutanata maculopapulara, discreta (poate fi indusa sau accentuata de Ampicilina sau Amoxicilina!).

o       astenie marcata, fatigabilitate, somnolenta, inapetenta.

Examenul sangelui periferic:

-          hiperleucocitoza cu limfocitoza, prezenta de limfocite tinere, activate („virocite”).

b3) Angina cu virus Coxsackie = angina herpetica; herpangina; (sindromul „mana-gat-picior”)

La examenul faringelui:

        leziuni aftoase (ulceratii superficiale) de mici dimensiuni, foarte dureroase, prezente in special pe pilierii amigdalelor si palatul moale

        leziuni veziculoase, dure la palpare (pe picioare si palme/partile laterale ale degetelor

        eruptie papuloasa pe membrele inferioare, mai numeroase distal, urcand insa uneori pana pe fese.

Diagnostic:

In general, datele clinice si epidemiologice sunt suficiente.

Examenele de laborator sunt necesare doar in situatii speciale:

- Nr. leucocite si formula leucocitara – NL crescut si Neutrofile crescute, granulatii toxice = infectie bacteriana

                                                              ─ NL crescut, limfomonocitoza, prezenta de limfocite tinere, activate = mononucleoza infectioasa

                                                              ─ NL scazut, limfocitoza = infectie virala.

Teste etiologice-

- suspiciune de infectie bacteriana, posibil streptococica. In acest caz se cer:  - teste imunologice, rapide, pentru antigenele streptococice (Streptest);

                    - culturi din exsudatul faringian

                    - evidentierea anticorpilor heterofili, mononucleoza infectioasa

                    - imunofluorescenta si serologie pentru infectiile virale (rareori necesare!)

        Diagnosticul diferential angina virala / angina streptococica

Criteriul

Angina virala

Angina streptococica

Debutul

brusc

progresiv

Varsta copilului

≥3 ani

Orice varsta, dar mai

frecvent < 3 ani

Semne la debut

Durere la deglu-

titie, cefalee,

varsatura

Obstructie nazala,

dificultati la alimentatie, varsaturi,

diaree, deshidratare

Febra

De obicei inalta

Moderata / afebrilitate

Eruptie cutanata

Scarlatiniforma

(vezi)

Rash-uri virale (vezi)

Coafectarea cailor aeriene

Inferioare

Absenta

Voce ragusita, tuse

Afectare conjuncturala

Absenta

Prezenta

Examenul faringelui

Angina eritema-

to-pultacee,

edem si hemoragii

in palatul moale

Angina catarala, herpangina

Adenopatii subangulo-

mandibulare, dureroase

Da

+/-

Nr. leucocite, formula

leucocitara

NL crescut,

Neutrofilie,

Granulatii toxice

NL= Leucopenie/ N

Limfocitoza

Evolutie – in infectiile virale, autolimitata (7-10 zile)

Complicatiile infectiilor bacteriene :

a)      imediate:

-          complicatii supurative locale: sinuzita acuta, otita medie acuta (supurata sau seroasa), abcesul paraamigdalian, abcesul laterofaringian, abcesul retrofaringian la sugar-copil mic, supuratie ganglionara, celulita periorbitara

-          complicatii supurative la distanta: meningita bacteriana (meningococica, pneumococica), tromboflebita sinusurilor venoase intracraniene, abcesul cerebral

-          miocardita, paralizii ale nervilor cranieni (angina difterica)

b)     tardive -  cu mecanism imunologic de producere:

Infectia streptococica → reumatism articular acut (afectare cardiaca!)                       → coreea acuta  (afectare neurologica!)

                                       → glomerulonefrita acuta poststreptococica (afectare renala!).

Complicatiile infectiilor virale respiratorii:

Ø      eritem polimorf (Mycoplasma)

Ø      hepatita, ruptura splenica spontana sau la traumatisme mici (mononucleoza infectioasa)

Ø      evolutia infectiei la alte structuri respiratorii: laringite acute, („crup viral”), bronsiolita acuta

Ø      declansarea unei crize de astm bronsic la copilul astmatic.

Profilaxie

ü      asigurarea unei bune stari de nutritie

ü      protectia, indeosebi a sugarului si copilului mic de contactele infectante

ü      vaccinari (vaccin antirujeolic, vaccin antipneumococic conjugat heptavalent, vaccinare ACT-HIB, vaccinare antimeningococica, vaccin antigripal).



Pentru majoritatea agentilor etiologici nu exista insa vaccinuri specifice!

ü      Vitamina C, administrarea de imunoglobuline etc nu reduc frecventa sau severitatea infectiilor virale.

Tratament   nespecific (simptomatic):↔ Baza terapiei!

-          repaus la pat

-          mediu cald, umidificarea aerului in incapere

-          hidratare adecvata

-          antitermice /antialgice: - Nurofen (Ibuprofen) 10 mg/kgc x 2/zi, per os

                                               - Paracetamol (Eferalgan) per os / supozitoare 15 mg/kgc x 3-4/zi

     -    combaterea obstructiei nazale (daca interfera cu somnul, aportul de lichide, cu alimentatia)

                   - instilatii nazale cu ser fiziologic caldut

                   - instilatii nazale cu solutie de Efedrina 0,125 – 0,250%, 1-2 picaturi in fiecare nara, cu 15-20 minute, inainte de alimentatie si la culcare. Durata: 5-7 zile!

                   - la copilul mai mare, spray-uri nazale (Vibrocyl, Pivalone N), Nafazolina (Rinofug)

                   - drenajul secretiilor, la sugar aspirarea secretiilor cu para de cauciuc, aspirator electric.

     -    hidratare, alimentatie corecta lichida sau semilichida, tratamentul dietetic al diareii la sugar.

                     -  specific (etiologic) : ↔  Cu indicatii stricte!

     -   angina streptococica

     -   infectiile cu Mycoplasma, Chlamydia,

     -   infectia cu Haemophylus

     -   complicatii bacteriene supurative.

In angina streptococica:

► Penicilina orala 25-50 mg /kgc/zi, in 3 prize zilnice, 7-10 zile (1.ooo.ooo.u.i.=600mg).

   Eritromicina 30-40 mg /kgc/zi, oral, in 4 prize zilnice, 10 zile, la copilul cu alergie la penicilina.

In suspiciune de infectie cu Haemophylus – la copilul < 3 ani:

   Amoxicilina (+/- Acid clavulanic – Augmentin) 15 mg /kgc oral /parenteral x3/zi, 7-10 zile

In suspiciune de infectie cu Chlamidia, Mycoplasma (copil mare, adolescent):

   Claritromicina per os 15 mg/kgc/zi, in 2 prize zilnice, 7-10 zile.

POSIBILITATI DE INTERVENTIE A NURSEI

 

                    Sa constientizeze faptul ca virusurile constituie cea mai frecventa cauza a infectiilor respiratorii la copil.

                    Identificarea rapida – pe baza criteriilor epidemiologice si clinice – a infectiilor virale/respiratorii si sa adreseze rapid copilul medicului in caz de suspiciune de infectie bacteriana.

                    Urmarirea in mod special – in perioadele epidemice – a copiilor cu risc crescut pentru infectii respiratorii.

                    Asigurarea unei bune stari de nutritie (monitorizare a cresterii si dezvoltarii, anamneza nutritionala, recomandari de alimentatie corecta!), nutritia adecvata conditionand o aparare normala fata de infectii.

                    Consilierea familiei cu privire la reducerea riscului de infectie (masura de igiena generala si a locuintei, spalatul corect al mainilor etc)

                    Promovarea si efectuarea corecta a vaccinarilor fata de agentii infectiosi cu importanta (vaccinare antirujeolica, antidifterica, antigripala, antipneumococica, ACT – HIB, antimeningococica).

                    Sa cunoasca si sa aplice masurile de tratament nespecific (simptomatic) corect.

                    Identificarea copiilor care pot beneficia de tratament etiologic (antibiotic) si adresarea imediata a acestor copii medicului, supravegherea efectuarii corecte a tratamentului antibiotic.

                    Cunoasterea si identificarea corecta a complicatiilor specifice ale infectiilor virale si bacteriene ale cailor respiratorii si adresarea imediata a acestor copii medicului pentru atitudinea terapeutica specifica.

                    Educatia parintilor privind profilaxia si tratamentul simptomatic al infectiilor respiratorii.

                    Eforturi pentru ameliorarea conditiilor socio-economice si igienice ale familiei.

                                     

Dictionar medical:

*                 Adenopatie= inflamatie a ganglionilor limfatici, manifestata prin marirea acestora in volum, devenind astfel palpabili.

*                 Afta= mica ulceratie superficiala, dureroasa, indeosebi la nivelul mucoasei bucale

*                 Circumorala= de jur imprejurul gurii

*                 Coriza= infectie virala acuta, de obicei afebrila, a tractului respirator, cu inflamatia uneia sau a tuturor cailor respiratorii; sinonim: infectii respiratorii superioare, raceala banala, guturai.

*                 Curbatura= senzatie de durere, de oboseala a muschilor dupa un efort neobisnuit sau in faza initiala a unei boli virale (gripa)

*                 Disfagie= dificultatea de a inghiti alimentele

*                 Halena fetida= halitoza= respiratie urat mirositoare, din multiple cauze

*                 Limba saburala= zmeurie, incarcata

*                 Odinofagie= durere de deglutitie, semn important al afectiunilor faringiene sau laringiene

*                 Papula= leziune tegumentara proeminenta, solida, cu diametrul mai mic de 5 mm.

*                 Protruzie= proeminarea anterioara foarte pronuntata a unei formatiuni anatomice.

ooOOOoo






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




DREPTUL LA SANATATE
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU PIELONEFRITA
Arsurile
Rolul ionilor de argint in organism.. Ag+
VASODILATATOARE CEREBRALE SI ACTIVATORI METABOLICI
CANCERUL PIELII (CUTANAT)
Osteosarcomul
Coma hiperosmolara fara cetoacidoza
LUCRAREA PRACTICA Leziuni
ASPECTUL RADIOLOGIC NORMAL AL OSULUI SI ARTICULATIEI