Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» HISTOLOGIA TUBULUI DIGESTIV


HISTOLOGIA TUBULUI DIGESTIV




HISTOLOGIA TUBULUI DIGESTIV

Tubul digestiv

•         Cavitatea bucala

•         Esofag

•         Stomac

•         Intestin subtire si gros




•         Rect

•         Anus

Structura tubului digestiv

•         Tub cu diametru variabil avand 4 tunici:

–        Mucoasa

–        Submucoasa

–        Tunica musculara

–        Seroasa/adventitia

Mucoasa

•         Epiteliul de acoperire:

–        De la stomac la colon: simplu cilindric

–        Esofag, rect: pavimentos stratificat nekeratinizat

•         Lamina propria/ corion:  tesut conjunctiv lax, vase sanguine si limfatice, terminatii nervoase glande si tesut limfoid

•         Muscularis mucosa: tesut muscular neted organizat in: strat intern- circular, strat extern- longitudinal

Submucoasa

•         Tesut conjunctiv dens cu numeroase vase sanguine si limfatice

•         Poate avea plexuri nervoase – plex Meissner

•         tesut limfoid

•         Poate contine glande (esofag, duoden)

Tunica musculara:

•         fibre musculare striate: partea superioara a esofagului, sfincter anal extern

•         fibre musculare netede: restul tubului digestiv

–        Strat intern circular

–        Strat extern longitudinal

–        Plex mienteric Auerbach - millioane de neuroni intre straturile de fibre musculare netede

•         Stomacul are in plus un strat oblic intern

Seroasa/Adventitia

•         adventice - tesut conjunctiv lax bogat in vase sanguine si limfatice

–        esofag toracic, rect, organele fixate la peretele posterior al abdomenului

•         seroasa - tesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu

–        restul tubului digestiv

•         mezoteliul - epiteliu pavimentos simplu

Esofagul:

•         Mucoasa

–        Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat

–        Lamina propria  fara glande

–        Muscularis mucosa - fibre musculare netede orientate logitudinal in portiunea superioara, iar in cea inferioara – 2 straturi (CI, LE)

•         Submucoasa-glande esofagiene mucoase propriu-zise - tubulo-acinoase ramificate de tip mucos

•         Tunica musculara:

–        1/3 superioara- fibre musculare striate

–        1/3 mijlocie- fibre musculare striate si netede

–        1/3 inferioara- fibre musculare netede

•         Adventice esofag toracic/ seroasa - subdiafragmatic

Stomacul:

•         Histologic 3 regiuni:

–        regiunea cardiala

–        regiunea fundica si a corpului

–        regiunea antrului si canalului piloric

•         Mucoasa gastrica cu numeroase cripte si glande

•         Tunica musculara foarte groasa - 3 straturi

•         oblic intern                 

•         circular mijlociu

•         longitudinal extern

•         Dg. histologic de regiune gastrica se stabileste in functie de aspectul mucoasei

Caractere generale ale mucoasei  gastrice:

•         Epiteliul simplu cilindric de la suprafata mucoasei se invagineaza in lamina propria, formind criptele gastrice

–        Celule secretoare de mucus

•         Glandele gastrice -simple tubulare ramificate, se deschid la baza criptelor

–        Glandele cardiale, fundice si pilorice sunt diferite

•         Lamina propria -tesut conjunctiv lax cu rare fibre musculare netede si limfocite

•         Muscularis mucosa formata din tesut muscular neted dispus in 2 straturi- circular intern si longitudinal extern

•         Pe seama aspectului mucoasei se stabileste dg. histologic de regiune gastrica





Criptele gastrice

•         Epiteliu simplu cilindric format din celule mucoase

•         Celule inalte de 20-40 µm

•         Nucleu oval situat la polul bazal

•         Numeroase granule de mucus- apical

•         Stratul de mucus protejeaza epiteliul gastric de secretia acida

•         Complexe jonctionale la polul apical al celulelor

Fundus/Corp gastric

•         Cripte gastrice scurte (1/3)

•         Glande lungi, inguste si drepte (2/3)

•         Multe celule parietale( oxintice) si principale( zimogene)

–        Gatul glandelor - cel. nediferentiate si celule mucoase

–        Baza glandelor - cel. parietale, principale si cel. enteroendocrine.

Celulele glandelor fundice

•         Cel. Nediferentiate - la gatul glandelor

•         Celule mucoase - la gatul glandelor

•         Cel parietale (oxintice) -1/2 sup. a glandei, sintetizeaza HCl

•         Cel. Principale (zimogene) -1/2 inf. a glandei, sintetizeaza pepsinogen

•         Cel. Enteroendocrine - la fundul glandelor, sintetizeaza serotonina

Pilorul

•         Cripte gastrice adinci si largi (2/3)

•         Glande scurte, sinuoase

•         Majoritatea celulelor sunt de tip mucos

•         Putine cel.G- gastrina si D- somatostatin

Submucoasa stomacului

•         Tesut conjunctiv lax

•         Vase sanguine si limfatice

•         Infiltrat limfoid si mastocite

Stomac- tunica musculara

•         Strat oblic intern

•         Strat circular mijlociu ( formand sfincterele cardial si piloric)

•         Strat longitudinal extern

•         Plex mienteric Auerbach

Seroasa

Strat subtire de tesut conjunctiv lax, acoperit de mezoteliu

Intestinul subtire - generalitati

•         Functie - completarea digestiei si absorbtia subst. nutritive

•         5 metri lungime

•         3 segmente:  duoden, jejun si ileon

•         Mucoasa prezinta :

–        Evaginari

•         plici circulare Kerckring – permanente – mucoasa + submucoasa

•         vilozitati intestinale - permanente – mucoasa

–        Invaginari - gl. Lieberkuhn - simple tubulare drepte, nu depasesc musculara mucoasei

•         Epiteliu de acoperire simplu cilindric cu:

            - celule absorbante (enterocite), celule caliciforme, limfocite migrate

•         La baza vilozitatilor se deschid glande tubulare simple denumite gl. Lieberkuhn

•         Tipuri de celule la nivelul glandelor:

–        celule stem - la fundul glandei

–        cel. epiteliale de absorbtie - enterocite

–        celule caliciforme

–        cel. Paneth

–        cel.endocrine SNED

Duodenul-dg. histologic

•         Mucoasa intestinala cu vilozitati in forma de frunza si gl. Lieberkuhn

•         Muscularis mucosae

•         Submucoasa - glande mucoase Brunner simple tubuloalveolare ramificate, se deschid la baza glandelor Lieberkühn

•         Tunica musculara - tes. muscular neted, dispus in 2 straturi: -circular intern si longitudinal extern

•         Seroasa

Jejun- particularitati

n      Macroscopic: valvele Kierckring sunt cel mai bine dezvoltate

n      Microscopic: vilozitati etalate

n      Epiteliu: rare celule caliciforme

n      Lamina propria: noduli limfoizi mici, dispersati




Jejun – diagnostic pozitiv

n      organ tubular cu peretele

            alcatuit din 4 straturi                            

n      muscularis mucosae

n      vilozitati – intestin subtire

n      absenta glandelor in submucoasa

n      absenta placilor PEYER

Ileon - Particularitati

n      valvele Kierckring se aplatizeaza

n      vilozitati aplatizate

n      epiteliu: creste numarul de celule caliciforme

n      placile Peyer: agregate noduli limfoizi in lamina propria; zona supradiacenta  e lipsita  de vilozitati si prezinta celule M

Ileon – diagnostic pozitiv

n      organ tubular cu peretele

            alcatuit din 4 straturi                            

n      muscularis mucose

n      vilozitati – intestin subtire

n      Placi Peyer in lamina propria         submucoasa

COLON - Mucoasa

n      Valve Kierckring si vilozitati – absente

n      Epiteliu de acoperire: simplu cilindric

u    celule absorbtive cu microvilli

u    celule caliciforme in proportie crescanda

n      Lamina propria

u    contine cripte Lieberkühn

n      celule caliciforme ® mai numeroase

n      celule endocrine ® mai putine tipuri

n      celule Panneth ® ocazional (cec si colonul                                                                                    proxinaml)

u    tesut conjunctiv lax

u    noduli limfatici ce se pot extinde in submucoasa, apartinand tesutului limfatic asociat sistemului digestiv (GALT = gastrointestinal associated lymphatic tissue)

SUBMUCOASA  COLONULUI  SI  CECULUI

n      foarte bine vascularizata

n      numeroase adipocite

Tunica musculara

n      2 straturi de musculatura neteda

u    stratul longitudinal este redus la  3 benzi: teniae coli

u    stratul intern este segmentat: haustre

Tunica externa

n      Segmentele intraperitoneale – seroasa

n      Segmentele retroperitoneale - adventitie

Colon –diagnostic pozitiv

n      organ tubular cu peretele

alcatuit din 4 straturi                            

n      muscularis mucose

n      absenta vilozitatilor, prezenta glandelor Lieberkuhn

n      epiteliu simplu cilindric cu celule  caliciforme in proportie crescuta

n      Tunica musculara - tenii

Apendice

n      structura generala de colon

    Particularitati:

n      mucoasa:

u    rare glande Lieberkuhn

u    lamina propria: noduli limfatici cu dispozitie circulara in jurul lumenului



u    musculara mucoasei: subtire, perforata si mascata de tesutul limfoid

Mucoasa: infiltrat limfatic difuz!

Apendice – particularitati

n      Tunica musculara

u    strat longitudinal continuu: fara teniae coli

Rectul si canalul anal

n      structura generala a peretelui rectal  - asemantoare colonului

n      2 parti:

u    rectul superior (propriu-zis) – 12-17 cm

u    rectul inferior (= partea superioara a canalului anal) – 2,5-3,5 cm

n      Mucoasa :

u    falduri transverse in rectul superior

t      Epiteliu: glande drepte tubulare simple cu celule caliciforme

n      Musculara – stratul longitudinal continuu

Canalul anal

n      parte superioara a canalului anal (ultimii 2,5-3,5 cm ai rectului)

n      partea inferioara (1,5 cm deasupra orificiului anal)

Canalul anal- partea superioara

n      Mucoasa: falduri longitudinale (coloanele Morgagni) intre care se delimiteaza sinusurile anale

n      Bazele coloanelor sunt unite de falduri transversale = valvele anale, care formeaza linia pectinata

Canalul anal- partea inferioara

n      Sub linia pectinata

n      Epiteliul de suprafata se schimba in stratificat scuamos nekeratinizat

u    criptele si muscularis mucosa dispar

u    mai jos apare epiteliu keratinizat

n      Submucoasa se transforma in tesut conjunctiv dens tipic pielii, cu glande sebacee si foliculi pilosi

n      Tunica musculara se ingroasa progresiv, formand sfincterul anal intern

n      Spre orificiul anal extern, musculatura neteda colonica va fi inlocuita cu tesut muscular striat

Mucoasa intestinala - Vilozitatile

n      proiectii ale mucoase in lumenul intestinal

n      alcatuite din epiteliul de suprafata+ ax din lamina propria ce contine vase de sange, nervi, fibre musculare netede, chiliferul central

n      Epiteliul – simplu columnar cu celule caliciforme

u    celule absorbtive, cu microvili la polul apical       marginea in perie

Mucoasa intestinala – glandele Lieberkühn

n      glande simple tubulare care se deschid in  lumen intre  villozitati ( criptele  Lieberkuhn)

n      celularitate:

u    celule stem  

u    celule imature absorbtive and caliciforme 

u     celule enteroendocrine (apartin SNED)

u    M cells – APCs –doar in ileon

u    celule Paneth  secreta lizozim

Mucoasa  intestinala

n      lamina propria- tesut conjunctiv lax.

u    contine noduli limfatici care cresc progresiv in marime pe masura avansarii spre ileon

Tunicile musculara si externa

T. musculara:

n      strat intern circular                                                                                             plex Auerbach

n      strat  longitudinal extern                                                                     

T. externa

n      Seroasa sau adventitia







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




FIZIOLOGIA MUSCULARA
TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE LA COLEGIUL DE ASISTENTA DENTARA - PREVENTIE ORO-DENTARA
MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE - PROTOCOL
EDENTATIA PARTIALA
PROTEZELE DENTARE
Schwanomul
HIPERTROFIA GLANDEI TIROIDE
Notiuni privind educatia sexuala la tineri
TOXICOLOGIA
EXAMENUL RADIOIMAGISTIC IN NEUROLOGIE SI NEUROCHIRURGIE