Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
TOXICOLOGIA


TOXICOLOGIA


TOXICOLOGIA

Toxicologia este una din ramurile farmacologiei si se ocupa cu studiul efectelor adverse ale medicamentelor, intoxicatiile acute si cronice si stabileste prevenirea si tratamentul lor. Denumirea provine din cuvantul toxikon care inseamna otrava.

" Toate substantele sunt otravuri, doar doza potrivita diferentiaza otrava de remediu".( Paracelsus).

Toxicul este orice substanta, care introdusa in organism produce alterarea structurii si functiunii materiei vii, determina o stare patologica care poate duce uneori la deces.



Toxicul este orice substanta care dupa patrunderea in organism in doza unica sau in doze repetate, timp indelungat, determina imediat sau dupa o perioada de latenta, in mod trecator sau persistent, alterarea organismului putand duce la moarte.

Toxicologia se clasifica in:

  1. Toxicologia analitica- studiaza proprietatile fizico-chimice, tehnici de identificare, izolare, determinari cantitative.
  2. Toxicologia experimentala- studiaza caile de metabolizare a substantelor toxice si a mecanismelor prin care actioneaza.
  3. Toxicologia clinica - studiaza simptomele intoxicatiilor si modul de tratament cu scopul de a salva persoanele intoxicate.
  4. Toxicologia medico-legala - studiaza tehnicile de evidentiere a substantelor toxice in cazul intoxicatiilor letale
  5. Ecotoxicologia - urmareste contaminarea mediului cu diferiti poluanti, distribuirea in mediu, efectele nocive asupra sistemului.

Clasificarea substantelor toxice se face dupa mai multe criterii:

  1. din punct de vedre chimic: - toxici gazosi, volatili, minerali, organici, speciali
  2. d.p.d.v. biologic: - se tine seama de sistemul de organe asupra carora actioneaza: simpatomimetici, simpatolitici, parasimpatomimetici, parasimpatolitici.
  3. dupa organul tinta:

o       toxici ai SNC

o       toxici ai sist. neuromuscular

o       toxici ai aparatului digestiv

o       toxici ai tegumentelor

o       toxici ai ap. respirator

o       toxici ai ap. cardio - vascular

4.      dupa origine: naturali, vegetali, animali, sinteza

5.      dupa natura chimica: toxici organici, anorganici

6.      dupa provenienta: industriali, aditivi alimentari, medicamente, plante toxice, pesticide, detergenti

7.      dupa nocivitate: ( DL 50 - mg/Kg corp) :

-         supertoxice - DL 50 sub 5mg / Kg corp

-         extrem de toxice - DL50 intre 5 - 50 mg / Kg corp

-         foarte toxice - DL 50 intre 50 - 500 mg / Kg corp

-         moderat toxice - DL50 intre 500 - 5000 mg / Kg corp

-         slab toxice - DL 50 intre 5000 - 15000 mg / Kg corp

-         practic netoxice DL 50 peste 15000 mg / Kg corp

Caracterizarea toxicologica a substantei se stabileste prin determinarea dozei letale ( DL) care reprezinta cantitatea minima de substanta care provoaca moartea, DL0( zero)- cantitatea de substanta care determina fenomene toxice grave, dar nu letale, DML - doza minima letala, DL50, DL100.

Intoxicatia SNC are ca simptom coma, care poate imbraca mai multe forme: - coma calma provocata de substante depresive ale SNC- barbiturice, tranchilizante, neuroleptice, antihistaminice, solventi organici, alcool etc.

   coma convulsiva - determinata de izoniazida, stricnina, insecticide organo-fosforice camfor, etilenglicol.

   Coma agitata - manifestata prin halucinatii si produsa de cocaina, marijuana,amfetamina, unele antihistaminice, alcool

Alte simptome pot fi:

    cefaleea determinata de indometacin, tranchilizante, nitriti sau CO.

    encefalopatii determinate de barbiturice, tranchilizante, intoxicatii cu plumb si mercur




    dureri polinevritice - intoxicatii cu arsen, tulburari de echilibru, afectarea nervului acustic( vertiji, surditate determinata de antibiotice aminoglicozidice)

    tulburari de vedere, halucinatii vizuale determinate de cocaina, atropina, nicotina, in infectia botulinica, viziuni colorate determinate de digitala si LSD, midriaza det. de atropina, cocaina, solventi organici, ambliopie( scaderea acuitatii vizuale) in intoxicatii cu nicotina, insecticide, alcool, mioza determinata de morfina, colorarea pupilei data de chinina si nicotina, pierderea gustului sau mirosului in intoxicatiile cu fenol si crom.

 

Toxici ai sistemului neuromuscular se manifesta prin paralizia musculaturii in botulism, intoxicatii cu arsen, plumb, mercur, contractii musculare in intoxicatii cu nicotina, organo - fosforice, barbiturice, crampe musculare determinate de fenotiazine sau in hipopotasemii.

 

Toxici ai aparatului digestiv pot actiona la nivelul cavitatii bucale producand leziuni gingivale, o patare a gingiei in intoxicatii cu Pb, Hg, As, Bi, inflamatie a gingiei in intoxicatii cu Pb, Hg, As, senzatie de dinti durerosi in intoxicatiile cu Hg, fosfor, Bi, senzatia de " gura uscata" in intoxicatia cu parasimpatolitice, hipersalivatia in intoxicatia cu Pb, Hg, Bi. La nivelul abdomenului: voma, diaree, hemoragii digestive provocate de antiinflamatoare nesteroidiene, corticosteroizi, substante corozive, permanganat de potasiu, solventi organici, icterul hemolitic dat de intoxicatiile cu nitroderivati, icter colestatic dat de contraceptive, steroizi androgeni, anabolizante, icter citolitic determinat de sulfamide, izoniazida, anestezice halogenante, benzen, alcaloizi din ciuperci otravitoare( amanita) intoxicatii cu As, Bi, Cr, Co, Cu, Fe, Hg, Pb, icter asemanator hepatitei steatozice determinat de tetracicline administrate la gravide.

Toxici ai tegumentelor manifestata prin:

- alopecie in intoxicatii cu bariu, taliu

- cianoza in intoxicatii cu nitriti, KMnO

- inrosirea pielii - antibiotice, sulfamide

Toxici ai aparatului respirator: hipoventilatie, hiperpnee, dispnee, edem pulmonar in intoxicatii acute cu hidrogen sulfurat, solventi organici.

Toxici ai aparatului cardio - vascular pot determina bradicardie ( digitala), tahicardie ( nitroglicerina, nitriti) sau pot determina un ritm neregulat( intoxicatii cu insecticide organo - fosforice), modificari de tensiune - hipertensiune( ergotamina), hipotensiune( intoxicatii grave).

Clasificarea intoxicatiilor se face dupa mai multe criterii:

1.            Dupa originea factorilor care determina intoxicatia:

         intoxicatii endogene determinate de substante nocive eliberate de microorganisme in cadrul unor afectiuni patologice

         intoxicatii exogene determinate de toxici ce patrund in organism din mediul exterior

2.            Dupa criterii clinico - evolutive:

                intoxicatii acute - se disting ca subtipuri:

-         intoxicatia supraacuta ce apare instantaneu si e letala

-         intoxicatia acuta propriu-zisa cantitatea de toxic este mica, iar

-         efectele sunt manifeste si pot fi sau nu letale

-         -intoxicatia subacuta- simptomatologia e moderata, apare dupa 5-7

-         zile de la patrunderea toxicului in organism, patologia este sub clinica

                intoxicatii cronice: se instaleaza in termen lung dupa administrarea unor cantitati mici si repetate de toxic ce determina efecte de cumulare.

Din punct de vedere experimental intoxicatiile acute, subacute si cronice au doar valoare experimentala si se raporteaza la animale.

Intoxicatia acuta se instaleaza cand suma efectelor toxice produse prin administrarea toxicului intr-o singura doza poate produce moartea a 50% din animalele din lot in 24 - 48 de ore, sau pot sa apara in maxim 15 zile pentru toxicii cu efecte intarziate( ex. substantele teratogene, mutagene).

Intoxicatia subacuta reprezinta suma efectelor toxice produse prin administrarea unui toxic in mod repetat in aceiasi doza pentru o perioada ce reprezinta a 10 - a parte din durata de viata a speciei din experiment care devin manifeste.

Intoxicatia cronica se instaleaza atunci cand efectele toxice se produc prin administrarea repetata a unui toxic in aceiasi doza pe toata durata si atunci cand se urmaresc efecte toxice foarte grave.

3.            Dupa criterii socio - juridice:




                intoxicatii voluntare

                crime

                sinucideri

                toxicomanii

Cele mai folosite substante in scop criminal sunt produse cu arsen, substante cu efect cumulativ( digitala), insecticide organo - fosforice.

Sinuciderile se produc in general prin folosirea medicamentelor psihotrope, tranchilizante, pesticide, soda caustica.

Toxicomania este starea de intoxicatie periodica sau cronica, determinata de administrarea repetata a unui drog , produs natural sau sintetic.

Toxicomania imbraca 4 aspecte caracteristice:

                dependenta psihica - modificare de comportament si o stare mentala particulara datorita necesitatii imperioase de administrare periodica a drogului in scopul realizarii unei stari de bine, sau pentru a inlatura disconfortul psihic. Aceasta devine singurul scop in viata pentru care toxicomanul recurge la acte antisociale

                dependenta fizica - stare patologica datorita dorintei de ne invins sau necesitatii continue de consum a drogului, pentru a evita tulburarile ce apar la intreruperea administrarii

                toleranta (obisnuinta) - este tendinta de a creste progresiv dozele pentru a obtine efectul scontat, ajungand la administrarea unor cantitati atat de mari( de 100- 200 de ori mai mari) care la ne toxicomani ar determina moartea.

                sindromul se abstinenta - reprezinta totalitatea simptomelor care apar in urma intreruperii administrarii drogului sau la reducerea dozelor, tulburari ce sunt de ordin somatic, vegetativ, psihic, in general simptome opuse celor produse de substantele respective. Poate imbraca forme foarte grave impunand reluarea administrarii drogului.

Exista toxicomanii - majore (cocaina, heroina, LSD)

- minore (cofeina)

- de granita (tabagism)

O forma particulare de dependenta este fenomenul de doping, care nu este o intoxicatie propriu - zisa, este determinata de folosirea unor substante naturale sau de sinteza capabile sa creasca performantele fizice si intelectuale in vederea unor competitii. Se inlatura in mod artificial senzatia de oboseala si este eliminat semnalul de alarma care indica nevoia de odihna.

Intoxicatiile accidentale pot fi:

                propriu - zise

                medicamentoase

                profesionale

                alimentare

Intoxicatia propriu - zisa se datoreste nestiintei, imprudentei, si sunt legate de pastrarea acestor substante( pesticide, substante de uz casnic), intoxicatia cu CO, cele datorate gazelor de esapament.

Intoxicatia medicamentoasa se poate datora erorii medicului, prin prescrierea unor cantitati care depasesc doza max. terapeutica, fara mentiunea " sic volo", prin prescrierea mai multor medicamente ce contin un principiu activ comun determinand un efect cumulativ, sau administrarea mai multor substante medicamentoase care actioneaza pe aceiasi receptori, determinand efecte de sinergie. Se mai pot datora erorii farmacistului prin descifrarea incorecta a retetelor, prin confuzii de substanta, sau datorita eliberarii unui preparat neomogenizat.

Greseli datorate bolnavului prin automedicatie, supradozare, confundarea medicamentelor sau a caii de administrare.

Efecte toxice datorite unor particularitati ale bolnavului, de exemplu sensibilizarea la o anumita substanta, a unei deficiente de metabolizare, sau stari patologice adiacente.

Intoxicatiile profesionale se produc in special in industria chimica, extractiva, agricultura, in ateliere si sunt determinate de unele metale si pesticide.( pneumomicoze, silicoza, cancere profesionale).

Intoxicatiile alimentare se produc prin ingerarea unor alimente toxice( ciuperci otravitoare), plante cianogenetice, cereale parazitate, pesti otravitori, alimente contaminate cu substante toxice






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




Limfogranulomatoza veneriana Nicolas-Favre
MENOPAUZA
ANTIACIDE, ANTIULCEROASE, ANTISPASTICE - TEST GRILA
Tumorile disembrioplazice
CLAVACITOXICOZA
ISONIAZIDUM
Mecanismul contractiei musculare
Carcinoidul (tumori neuroendocrine)
PUNCTELE SLABE ALE PERETULUI ABDOMINAL
CANCERUL BRONHIC PERIFERIC SAU CANCERUL BRONHIILOR MICI