Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
GENUL HISTOPLASMA


GENUL HISTOPLASMA




genul histoplasma

Genul Histoplasma cuprinde o singura specie, Histoplasma capsulatum, cu 2 variante: H.c.capsulatum si H .c. duboisii.

Determina infectii ce se disting prin simptomatologie si epidemiologie.

De aspect identic in cultura, difera in stare parazitara prin marime, tipul de celula parazitat si reactiile provocate (Tabel 12).




H. capsulatum capsulatum

Morfologie

Micet dimorfic, se prezinta sub 2 forme: levura si filamente.

Fig. 41. Histoplasma in stadiu saprofit

la om, H. capsulatum capsulatum este sub forma de levura de 2-4 μm diametru, situat intracelular;

pe sol, sau in cultura pe mediul Sabouraud, sub forma de filamente septate, de 2-4 μm grosime, ramificate, cu trei tipuri de spori:

mici, de 2-4 μm, rotunzi sau piriformi;

mari, de 8-10 μm, rotunzi sau piriformi, cu suprafata neteda; mari, de 10-25 μm in diametru, cu suprafata acoperita de tuberculi, caracteristici genului.

Habitat

In natura, se gaseste in solul imbogatit cu materii organice (excremente de pasari, lilieci, guano, etc.)

La om, habiteaza intracelular, in celulele sistemului reticular endotelial din ganglioni, maduva osoasa, splina, etc.

Raspandire geografica

H. capsulatum capsulatum are o distributie cosmopolita, mai frecventa pe continentul american.

Mai rar se gaseste in Asia (India, Thailanda, Vietnam) si in Australia.

In Europa, se intalnesc din ce in ce mai multe cazuri de contaminare exotica.

Fig. 42. Raspandirea geografica a Histoplasma capsulatum capsulatum

(dupa ANOPHEL)

<    zone endemice cazuri sporadice

Mod de contaminare

H. capsulatum capsulatum se transmite prin aerul contaminat cu spori. In mod obisnuit, infectia survine prin inhalarea sporilor. Foarte rar, transmiterea se face prin ingestia sau contaminarea unor leziuni cutanate preexistente.

H. capsulatum capsulatum nu setransmite de la om la om.

Rol patogen

H. capsulatum capsulatum este agentul etiologic al histoplasmozei. Survine adeseori ca infectie pulmonara, autolimitata, asimptomatica.

Este intalnita din ce in ce mai frecvent ca o micoza oportunista la pacienti imunodeficienti prin agenti farmaceutici sau SIDA.

Tabloul clinic

Se pot distinge, schematic, 3 forme:

Forma pulmonara primara, benigna

Se manifesta, obisnuit, printr-un sindrom gripal.

In unele cazuri, simuleaza o primo-infectie tuberculoasa cu dispnee, hemoptizie, dureri toracice.

Radiografia pulmonara releva adenopatie uni sau bilaterala, infiltrate pulmonare macro sau micropulmonare.

Evolutia este favorabila; vindecarea clinica si radiologica survine, fara tratament, in cateva saptamani.

Forma secundara, diseminata, survine, la cativa ani dupa infectie, prin diseminarea parazitului pe cale limfo-sanguina in sistemul reticulo-endotelial.

Se manifesta prin febra, adeno-hepato-splenomegalie, atingeri cutaneo-mucoase (bucala, laringiana, genitala).

In absenta tratamentului, aceasta forma este mortala.

Forma tertiara, sau pulmonara cronica

Forma pulmonara cavitara seamana cu tuberculoza si are ca expresie clinica febra, hemoptizie, dispnee. Evolueaza lent spre insuficienta respiratorie, cord pulmonar cronic si moarte.

  1. H. capsulatum duboisii

Morfologie

La om, forma de levura este mare, de 15-20μm.

In cultura, forma filamentoasa este identica cu H. capsulatum capsulatum.

Raspandire geografica

Este un micet exclusiv african; se pot intalni cazuri de import, in celelalte regiuni ale globului.




Fig. 43. Raspandirea geografica a Histoplasma capsulatum dubosii (dupa ANOPHEL)

Rol patogen

H. capsulatum duboisii este agentul etiologic al histoplasmozei africane, numita si histoplasmoza cu forme mari.

Tabloul clinic

Histoplasmoza africana se caracterizeaza prin localizari cutanate polimorfe, subcutanate, osoase, ganglionare. Rar, afecteaza plamanii.

Leziunile nu regreseaza spontan, ci necesita un tratament prelungit.

Diagnosticul de laborator

  1. Diagnosticul micologic

Examenul direct permite evidentierea H. c. duboisii, si mai dificil, a H.c. capsulatum.

Pe frotiu colorat MG6 sau cu albastru de metilen, H. capsulatum capsulatum apar ca levuri ovale, inmugurite de 1-3 μm, inconjurate de un halou clar, situat strict intracelular.

H. c. duboisii se prezinta ca levuri ovalare mari, de 15-20 μm, cu un perete gros, cu un mugure unic, cu o bara ingusta de implantare, situat extracelular.

Cultura, pe mediul Sabouraud, la 25sC, permite obtinerea  formelor filamentoase cu prezenta chlamidosporilor caracteristici.

Cultivarea pe medii imbogatite (creier, inima) la 37s C timp de 5-30 zile permite izolarea sub forma de levuri.

Inocularea intra.testiculara, la hamsteri sau cobai, face posibila, de asemenea, izolarea sub forma de levuri. Dupa 4-6 saptamani, amprentele din splina si ficat pot evidentia levuri.

  1. Diagnosticul serologic

Reactiile serologice nu sunt standardizate; sunt mai sensibile in histoplasmoza cu H.capsulatum capsulatum.

  1. ADR la histoplasmoza are valoare epidemiologica.

Se pozitiveaza in cursul primoinfectiei si ramane pozitiva timp indelungat.

Tratament

In histoplasmoza diseminata se recomanda:

Amfotericina B (FUNOIZONE), i.v. in doza de 0,5 - 1 mg/kgc/zi, timp de 7 zile apoi, 0,8 mg/kgc/zi la 2 zile (doza totala de 10-15 mg/kgc) dupa care, se continua cu Itraconazol.

Itraconazol (SPORANOX) in doza de 400 mg/zi.

Ketoconazol (NIZORAL), 400-800 mg/zi, timp de 3 luni, apoi 400 mg/zi timp de 6-12 luni, sau toata durata de imunodepresie.

Vindecarea este dificila in infectiile cu H.c.duboisii; se asociaza tratamentul chirurgical.

Tabelul 12

Histoplasmoza, etiologie, manifestari clinice, raspandire geografica

Specie/

rol patogen

Manifestari principale

Raspandire geografica

H. c. capsulatum

Histoplasmoza

cu forme mici

Poarta de intrare:pulmonara

Simptome pulmonare;

Evolutia in trei stadii:

primo-infectie;

diseminare rara;

cronicizare.

Prezenta de levuri mici in leziuni

(1-3 μm)

Cosmopolita

(se intalneste chiar si in Africa)

H. c. duboisii

Histoplasmoza

cu forme mari

Poarta de intrare:necunoscuta;

Simptome cutanate, osoase, ganglionare, pulmonare - foarte rar.

Diseminare posibila (hepatospleno-megalie).

Prezenta de levuri mari in leziuni (10-15 μm)

Africana



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




Plantele medicinale in tratarea cancerului
MECANISME DE REZISTENTA BACTERIANA
Anemii megaloblastice
ARTERIOPATII DEGENERATIVE SAU ARTERIOPATII CRONICE OBLITERANTE
CANCERUL PROSTATEI SI TESTICULELOR
OCHRATOXICOZA
ANTIACIDE, ANTIULCEROASE, ANTISPASTICE - TEST GRILA
TAENIA SAGINATA
Condrosarcomul
ENDOCARDITA POSIBILA



loading...