Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» DEZVOLTAREA FETEI in sarcina - Formarea mugurilor frontonazal, maxilari si mandibulari


DEZVOLTAREA FETEI in sarcina - Formarea mugurilor frontonazal, maxilari si mandibulari




DEZVOLTAREA FETEI

Formarea mugurilor frontonazal, maxilari si mandibulari

Formarea piramidei nazale si a cavitatii nazale

Septarea cavitatii bucale de fosele nazale

Anomalii de dezvoltare ale fetei




Dezvoltarea fetei se realizeaza intre saptamana a 6-a (S6) si saptamana a 8-a (S8) de viata intrauterina, prin dezvoltarea si fuziunea a cinci proeminente:

una impara – mugurele frontonazal;

celelalte perechi – mugurii maxilari si mugurii mandibulari.

1.Formarea mugurilor frontonazal, maxilari si mandibulari

Mezenchimul ce acopera veziculele cerebrale se condenseaza ventral si caudal si formeaza mugurele frontonazal. In S4, din arcul branhial I se formeaza initial mugurii maxilari, apoi cei mandibulari.

Astfel stomodeumul (cavitatea bucala primitiva) este delimitata: superior de - mugurele frontonazal; lateral de – mugurii maxilari; inferior de – mugurii mandibulari.

Mezenchimul procesului maxilar treptat, va da nastere la: premaxila, maxila, osul zigomatic si unei parti din frontal, prin osificare de membrana.

Intre cei doi muguri mandibulari exista o masa mezenchimala, care dispare la sfarsitul lunii 2-a, cand cei doi muguri mandibulari se unesc. Mandibula este formata tot prin osificare de membrana din mezenchimul care inconjoara cartilajul Meckel.

2.Formarea piramidei nazale si a cavitatii nazale

Prin ingrosarea ectodermului de o parte si de alta a mugurelui frontonazal se formeaza placodele olfactive, care reprezinta primordiul epiteliului senzorial olfactiv.

In S5, de o parte si alta a placodelor olfactive apar mugurii nazali mediali si laterali. In aceasta etapa, la nivelul placodelor olfactive exista cate o depresiune, ce poarta denumirea de fose olfactive.

De la nivelul foselor olfactive, in directie posterioara se dezvolta santurile olfactive a caror extremitate posterioara  se va deschide in plafonul cavitatii bucale primitive.

Intre cei doi muguri nazali mediali exista o regiune numita aria triunghiulara. Posterior de aceasta arie se afla o masa mezenchimala, ce reprezinta primordiul septului nazal, derivat tot din mugurele frontonazal.

Tinand cont de evolutia filogenetica, dezvoltarea regiunii olfactive poate fi structurata in trei etape:

a)      etapa piscina;

b)      etapa de sac olfactiv;

c)      etapa amfibiana.

a.Etapa piscina - reprezinta stadiul definitiv la unii pesti. La nivelul zonei olfactive se descriu urmatoarele structuri: placodele olfactive, fose olfactive, santuri olfactive, arie triunghiulara si primordiul septului nazal.

b.Etapa de sac olfactiv In aceasta etapa, mugurii maxilari cresc, alunecand pe sub mugurele nazal medial si lateral, reducand astfel diametrul transvers al stomodeumului. Intre mugurele nazal lateral si cel maxilar exista un sant – santul nazo-lacrimal.

La nivelul extremitatii laterale a acestui sant se dezvolta veziculele optice, care vor forma globii oculari.  In aceasta etapa primitiva, se remarca pozitia laterala a placodelor optice.

De la nivelul mugurelui nazal medial porneste o prelungire in directie laterala - numita proces globos. Aceasta prelungire inchide inferior santurile olfactive, transformandu-le in canale olfactive. Canalele olfactive comunica anterior prin doua orificii numite narine primitive; iar posterior exista un dop epitelial ce apartine membranei oronazale.

Structura inchisa posterior prin membrana oronazala, iar anterior prezentand orificiile nazale reprezinta sacul olfactiv.

La sfarsitul S6 - inceputul S7, partea inferioara a peretelui posterior al sacului olfactiv prolifereaza si formeaza o ingrosare - lamela nazala - ca o “aripa ectodermala, ce separa sacul olfactiv de cavitatea bucala. Apoi lamela nazala este transformata intr-o membrana – membrana oro-nazala.

c.Etapa amfibiana

La sfarsitul S7, membrana oronazala se resoarbe; iar canalele olfactive vor comunica anterior prin narine, iar posterior prin orificii nou aparute – coane primitive. Aceste au atat rol olfactiv prin regiunea superioara, cat si rol respirator prin regiunea inferioara.





Portiunea respiratorie va creste in suprafata si volum odata cu formarea palatului dur si moale, formarea sinusurilor paranazale si a concilor (cornetelor nazale).

La sfarsitul S7, aria triunghiulara da nastere la o parte din frontal, oaselor nazale, dorsului nasului si apexului piramidei nazale.

Mugurele nazal lateral formeaza aripioara nasului sau peretele lateral al piramidei nazale. In aceasta perioada, piramida nazala este turtita, plata si are narinele plasate ventral. Ulterior, prin cresterea dorsului nasului, narinele se vor plasa in pozitie inferioara.

Din mugurii maxilari se formeaza partea laterala a buzei superioare, cea mai mare parte din maxila si palatul secundar. Mugurii maxilari fuzioneaza cu cei mandibulari, lateral, iar buzele si obrajii primitivi sunt invadati de mezenchimul arcului branhial II, care va genera musculatura fetei.

Buzele si gingiile apar odata cu formarea unei ingrosari liniare de ectoderm numita lamina labiogingivala, care se infunda in mezenchimul inconjurator. Treptat, aceasta lama degenereaza formand santul labiogingival (intre buze si gingii).

O mica portiune a laminei labio-gingivale, persista pe linia mediana formand fraul buzelor.

Tot la sfarsitul acestei saptamani, veziculele optice vor ajunge din pozitie laterala in plan frontal, datorita cresterii regiunii laterale si posterioare a extremitatii cefalice.

La sfarsitul S6 – inceputul S7, mugurele nazal lateral fuzioneaza cu mugurele maxilar peste santul nazo-lacrimal; acesta disparand in interior. Astfel aripa nasului (mugurele nazal lateral) se continua direct cu partea laterala a buzei superioare (mugurele maxilar). Prin  proliferarea ectodermului santului nazolacrimal se formeaza un cordon epitelial plin ce leaga unghiul intern al ochiului de meatul inferior al cavitatii nazale.

Ulterior acest cordon plin se va recanaliza, formand ductul nazolacrimal definitiv. Partea superioara a acestui duct prezinta o dilatatie numita sac lacrimal.

3.Septarea cavitatii bucale de fosele nazale

In aceasta etapa se va separa cavitatea bucala primitiva de fosele nazale prin aparitia palatului dur si moale. Initial intre cele doua canale olfactive, exista un sept nazal. Baza acestui sept nazal formeaza un palat primitiv, mic, unic, pe linia mediana.

Odata cu fuzionarea mugurilor nazali mediali se formeaza segmentul intermediar, ce va da nastere la: filtrumul buzei superioare; osul intermediar (incisiv), ce contine mugurii dentari ai celor 4 incisivi , gingia din dreptul caninilor si incisivilor, precum si procesul palatin median. Cranial, segmentul intermaxilar se continua cu portiunea rostrala a septului nazal, care este format din mugurele fronto-nazal.

In S6, din mugurii maxilari se desprind de o parte si alta a limbii, doua procese numite procese palatine laterale. Acestea au o directie oblica, mediala si vor fuziona in S9, cu baza septului nazal, iar anterior cu procesul palatin median. Procesul de fuzionare se termina in S12 la baieti si in S13 la fete si evolueaza ventro-dorsal.

Se observa linia de fuziune a celor trei componente, care are forma literei “Y” , iar la locul de intersectie a celor trei componente se afla un canal – canalul nazopalatin (incisiv).

De pe procesele palatine pornesc doua plici in directie posterioara, care fuzioneaza pe linia mediana si formeaza palatul moale si uvula.

Rotatia proceselor palatine laterale este asociata cu sinteza rapida si hidratarea acidului hialuronic din matricea extracelulara a proceselor palatine; de asemenea alinierea celor doua procese in plan orizontal este determinata de orientarea celulelor de colagen si a celor mezenchimale.

Regiunea posterioara a mugurilor maxilari si mandibulari vor forma pavilionul urechii.

Regiunea mentoniera este plata, iar ulterior prin evolutia mugurilor mandibulari se ajunge in stadiul definitiv. La sfarsitul S8 dispar toate santurile dintre diferitii muguri faciali, iar fata capata aspect unitar.

Factorii care contribuie la aspectul uman al fetei sunt: disparitia santurilor dintre mugurii faciali; ochii din pozitie laterala ajung in plan frontal; formarea si edificarea piramidei nazale; formarea pavilionului urechii; formarea regiunii mentoniere; precum si septarea cavitatii bucale de fosele nazale (formarea palatului primitiv si secundar).

4.Anomalii de dezvoltare ale fetei

Cauzele implicate in aparitia malformatiilor la nivelul fetei sunt: lipsa mugurilor faciali (agenezii); hipo- sau hipertrofia unor muguri faciali; lipsa fuziunii mugurilor fetei; deplasari anormale ale acestor muguri; precum si evolutia aberanta ale unor resturi epiteliale, ce exista la locul de jonctiune dintre diferiti muguri faciali.

Foramen incisiv este considerat ca linie de demarcatie intre defectele de formare ale palatului, ce pot fi impartite in anterioare si posterioare.

Aprosopia reprezinta agenezia tuturor mugurilor faciali. In locul fetei exista o deschidere cu pereti neregulati.

Coloboma se datoreaza persistentei suturii intre mugurele nazal lateral si cel maxilar. In acest caz la nivelul fetei poate exista o fisura oblica (intre unghiul intern al ochiului si comisura buzelor) sau transversala (intre comisura buzelor si lobul urechii). In cazul fisurii oblice, santul nazo-lacrimal se afla la exterior.

Defectele de inchidere pot aparea ca niste fisuri si au fost denumite „schizis . Ele pot fii anterioare: cheiloschizis, schizocefalia si palatoschizisul intre palatul primitiv si cel secundar, sau posterioare: palatoschizisul intre procesele palatine laterale si palatul median, precum si schizisul uvulei.




Cheiloschizis sau buza de iepure prezinta drept cauza nefuzionarea mugurelui nazal medial cu cel maxilar. Malformatia este mai frecventa la embrionii de sex masculin (se presupune ca se transmite genetic pe cromozomul Y). Este mai frecvent intalnita la fetii proveniti din mame cu varsta inaintata. Malformatia consta in despicatura laterala a buzei suparioare, de obicei localizata pe partea stanga, rar pe cea dreapta. Cand se observa anomalia bilateral, este vorba de o afectiune genetica – trisomia 13.

Palatoschizis sau gura de lup reprezinta despicatura palatului dur si moale. Cauza acestei malformatii este reprezentata de nefuziunea proceselor palatine laterale cu baza septului nazal si cu procesul palatin median. Aceasta anomalie este mai frecventa la sexul feminin ; iar cele doua regiuni pot fi unite prin banda lui Simonart. Cele doua anomalii pot coexista – (cheilopalatoschizis).

Schizocefalia reprezinta despicatura pe linia mediana a buzei superioare; se datoreaza nefuziunii mugurilor nazali mediali si se asociaza cu neformarea filtrumului buzei superioare si a osului intermaxilar, precum si cu existenta unui sant adanc intre partea dreapta si cea stanga a nasului.

Despicatura mediana a buzei inferioare apare atunci cand intre cei doi muguri mandibulari nu exista masa mezenchimala.

Lipsa de formare a nasului apare atunci cand nu se formeaza placodele olfactive. Poate exista o jumatate de piramida nazala cu o singura narina (o singura placoda olfactiva).

Rinoschizis reprezinta despicatura longitudinala a nasului. Se datoreaza nefuziunii pe intreaga suprafata a mugurilor nazali mediali. Exista doua jumatati de piramide nazale, fiecare cu narina sa complet separata.

Ciclopia se datoreaza fuziunii totale a mugurilor nazali laterali si mediali. Ca urmare exista un tub nazal unic (proboscis) inserat frontal, deasupra unui singur ochi ciclopic. Proboscis lateral reprezinta anomalia ce se caracterizeaza prin existenta unei jumatati de piramida nazala de o parte, iar de partea opusa exista doar o trompa a lui Eustachio, care se va deschide in unghiul intern al orbitei.

Anomaliile la nivelul mandibulei cuprind: agnatismul, micrognatism, precum si macrognatism. Agnatismul reprezinta agenezia mugurilor mandibulari. Micrognatismul caracterizeaza o mandibula hipoplazica, iar macrognatism o mandibula hipertrofica.

Macrostoma apare atunci cand mugurii maxilari nu se deplaseaza spre linia mediana. Microstoma reprezinta cazul in care migrarea mugurilor maxilari este exagerata; iar astoma – fuzionarea celor doi muguri maxilari pe linia mediana.

Pot apare chisturi sau fistule dermoide la nivelul fetei, datorita evolutiei anormale ale resturilor epiteliale dintre diferitii muguri ai fetei.

Sindromul de prim arc branhial cuprinde de fapt doua componente:

sindromul Treacher – Collin ce se caracterizeaza prin hipoplazia mandibulei, lipsa de dezvoltare a pleoapei inferioare, coborarea fantei palpebrale si anomalii ale urechii externe si medii.

sindromul Pierre – Robin prezinta micrognatism, anomalii oculare, anomalii ale urechii interne si medii si palatoschizis.

Atrezia de canal nazo-lacrimal se datoreaza nerecanalizarii ductului nazolacrimal, insotita de dilatarea sacului lacrimal.



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




Alcalinizante - Carbonat acid de sodiu
Arteriopatii aterosclerotice cronice periferice
INDUCTIA ENZIMATICA
Hemoragia (definitie, mecanisme de producere, tipuri)
CANCERUL MAMAR
Tehnica extractiei dentare
BOLILE OVARULUI (IN AFARA CANCERULUI)
PROTEZELE MOBILIZABILE
DUMBRAVNIC - Inflorire, recoltare si folosire in medicina
Luesul congenital precoce si tardiv



loading...