Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Bolile profesionale - Clasificarea bolilor profesionale


Bolile profesionale - Clasificarea bolilor profesionale




Bolile Profesionale

               Bolile profesionale, in sensul legii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, afectiuni cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparate si sisteme ale organismului in cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent intre angajator si angajat. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse in conditiile enuntate mai sus, afectiuni suferite de elevi, studenti, ucenici, in timpul efectuarii practicii. Aceasta ar fi definitia standard, dar, in linii mari, bolile profesionale sunt afectiuni pe care le contracteaza un subiect ca o consecinta a exercitarii unei profesii.

             Lista acestor boli este foarte lunga, iar pe masura ce industria se dezvolta apar altele, noi. Vedetele sunt pneumoconiozele, dintre acestea cea mai des intalnita fiind silicoza. Principala sursa a pneumoconiozelor este reprezentata de exploatarile miniere. O alta boala profesionala este Sindromul Raynaud cauzat de vibratii. Acest sindrom se manifesta prin spasme vasculare si albirea degetelor la frig. Des intalnite sunt pierderea auzului, intoxicatia cu plumb, mercur, mangan, crom sau nichel, precum si intoxicatia cu solventi organici, la cei care lucreaza in vopsitorii, fabrici de incaltaminte, de jucarii sau de mobila. Intoxicarea cu solventi organici are cele mai diverse implicatii asupra sanatatii - de la sange, sistemul nervos central, sistemul nervos periferic si pana la dezvoltarea embriofetala.




           Pentru ca o boala profesionala sa poata fi declarata,cercetata si luata in evidenta, este necesar ca aceasta sa faca parte din cele 24 de tipuri de boli mentionate.Acest fapt nu inseamna ca in cazul aparitiei unui nou tip de boala profesionala necuprinsa in cele prevazute la textul mentionat, bolnavul este pus in situatia de a nu beneficia de protectia conferita de legislatia in vigoare. De aceea se consideran ca enumerarea  are caracter exemplificativ si nu limitativ.

Bolile legate de profesiune sunt boli cu determinare multifactoriala, dintre care unii factori sunt de natura profesionala. Acestea nu se declara, dar vor fi inregistrate in evidenta speciala a
unitatii care asigura asistenta medicala a persoanelor ce au contractat respectivele boli.

Pentru ca o boala sa fie cuprinsa in categoria celor profesionale, trebuie sa fie diagnosticata caatare.Cercetarea in vederea stabilirii diagnosticului se face de catre un medic
specialistc Acest medic este obligat sa ceara, iar agentii economici, organele de protectie a muncii si personalul medico-sanitar din toate categoriile de unitati sanitare, economice si social-culturale sunt obligate sa puna la dispozitia medicului de medicina muncii datele si documentatia necesara cercetarii cauzelor acestor imbolnaviri

Inspectoratul teritorial va fi sesizat in mod obligatoriu asupra bolilor profesionale sau asupra suspiciunilor de boli profesionale depistate cu  prilejul oricarei  prestatii medicale ;  in acelasi sens se dispune ca declararea bolilor profesionale sa fie obligatorie. Aceste boli se comunica
inspectoratului, indiferent daca sunt sau nu urmate de incapacitate temporara de munca.

Asadar, o declarare de boala profesionala cuprinde mai multe etape. Prima se refera la depistarea ei, a doua la cercetarea pentru depistarea concreta a diagnosticului si cea de-a treia, cea de confirmare a acesteia. Numai astfel parcurse aceste etape, se va putea spune ca o boala este profesionala si se va putea dispune declararea acesteia ca atare.

Protectia muncii nu are ca scop doar identificarea celor care au contractat boli profesionale. Ea actioneaza si pentru cercetarea cauzelor care au stat la originea lor si au favorizat imbolnavirea,
precum si pentru a inlatura cauzele altor imbolnaviri. Rezultatul cercetarilor bolilor profesionale se va materializa intr-un proces-verbal, care va confine aceleasi mentiuni ca in cazul accidentului de munca. In plus, se vor mentiona factorii determinanti, conditiile care au favorizat aparitia bolii si masurile ce se impun pentru prevenirea unor situatii similare.

Procesul-verbal incheiat se va inmana conducerii unitatii, precum si medicului care a semnalat imbolnavirea, pentru evidenta imbolnavirilor profesionale din unitate si pentru a urmari realizarea
in termen a masurilor prescrise.

In situatia confirmarii caracterului profesional al imbolnavirii,medicul de medicina muncii de la centrul de medicina preventivateritorial, va completa fisa de declarare a bolilor profesionale.

Bolile profesionale depistate cu ocazia examenului medical la incadrare sau a altor examinari ale persoanelor care lucreaza intr-un loc de munca unde nu exista noxa care poate genera aceasta
imbolnavire, se declara si se cerceteaza de catre centrul de medicina preventiva pe teritoriul caruia se afla ultima unitate de unde provin si unde exista noxa profesionala care ar putea
produce imbolnavirea respective.

Pe baza procesului-verbal mentionat anterior, unitatea sanitara care a depistat bolnavul, il va lua in evidenta pentru aplicarea masurilor terapeutice si de supraveghere necesare.

Pastrarea si existenta unei evidente a bolilor profesionale are o mare insemnatate, pentru ca evidenta bolilor profesionale,precum si a bolilor multifactoriale, constituie documentatia de baza
in evaluarea starii de sanatate a angajatilor in raport cu factorii descrisi, precum si in vederea stabilirii unor masuri eficiente de profilaxie.

Clasificarea bolilor profesionale

Neoplazii

Neoplasm hepatic si al ductelor biliare intrahepatice: angiosarcom hepatic (Clorura de vinil monomer, Pulberi de lemn (esente tari), Compusi de crom (VI))

Neoplasm al cavitatii nazale (Compusi de nichel)

Neoplasm laringian (Azbest)

Neoplasm bronsic si pulmonar (Azbest, Arsen si compusii sai, Compusi de nichel, Produsi de dezintegrare ai radonului, Dioxid de siliciu liber cristalin, Bisclormetileter, Beriliu, Cadmiu)

Neoplasm osos si al cartilajului articular al membrelor si cu alte localizari (Radiatii ionizante)

Neoplasme ale pielii : carcinom cu celule scuamoase (Arsen, Produsi de gazeificare a carbunelui, uleiuri minerale)

Mezoteliom: mezoteliom pleural, mezoteliom peritoneal (Azbest)

Neoplasm al vezicii urinare (Amine aromatice)

Leucemii: leucemia limfoida, leucemia mieloida, alte leucemii cu celule specifice (Radiatii ionizante, Benzen)

Boli de sange non-maligne

Anemie hemolitica dobandita (Naftalina, INT, Hidrogen arseniat)

Anemii aplastice (Benzen, Radiatii ionizante)

Anemia secundara (Plumb)

Agranulocitoza (Benzen, Radiatii ionizante)

Methemoglobinemie (Amine aromatice si nitrocompusi)

Afectiuni psihice si comportamentale

Sindrom posttraumatic (Traumatisme craniene prin accident de munca)

Sindrom reactiv (Situatii sau evenimente stresante)

Boli ale sistemului nervos

Parkinsonism secundar (Magneziu)

Alte afectiuni extrapiramidale si tulburari de motilitate (Mercur si compusi)

Mononeuropatia membrelor superioare: sindrom de tunel carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial (Miscari repetitive, Vibratii, Pozitii extreme ale incheieturii mainii)

Polineuropatie cauzata de agenti toxici (Arsen si compusi, Acrilamida, Sulfura de carbon, Plumb, Mercur, Radiatii)

Polineuropatie (Vibratii)

Encefalopatia toxica (Plumb, Mercur, Solventi organici)

Boli ale ochiului si anexelor

Conjunctivite (Alergeni si iritanti profesionali)

Cheratite (Radiatii UV)

Cataracte (Radiatii infrarosii, INT, Dinitrofenol, Etilen oxid, Naftalina)

Nistagmus (Iluminat inadecvat)

Astenopie acomodativa, agravarea miopiei preexistente (Suprasolicitari vizuale)

Boli ale urechii

Hipoacuzie, surditate (Zgomot peste LMA, Substante chimice ototoxice)

Boli ale sistemului circulator

Sindrom Raynaud (Vibratii cu actiune la nivelul membrelor superioare)

Varice ale membrelor inferioare (Ortostatism prelungit)

Tromboflebita de efort a membrelor superioare (Efort cu miscari ample ale membrelor superioare)

Boli ale sistemului respirator

Pneumoconioza minerului la carbune (Pulberi de carbune)

Azbestoza (Azbest)

Silicoza, silicotuberculoza (Bioxid de siliciu liber cristalin)

Aluminoza pulmonara (Aluminiu)

Fibroza pulmonara (Gaze si vapori iritanti)

Berilioza (Beriliu)

Sideroza (Pulberi de fier)

Stanoza (Pulberi si fumuri de staniu)

Pneumoconioze cauzate de alte pulberi anorganice (Pulberi anorganice mixte)

Afectiuni pulmonare benigne: pleurezie benigna, atelectazii rotunde, placi pleurale (Azbest)

Pneumonii interstitiale (Metale grele)

Rinite alergice (Alergeni profesionali)

Astm bronsic alergic si astm bronsic nonalergic (prin mecanism iritativ) (Alergeni si iritanti respiratori profesionali)

Bisinoza (Bumbac, in, canepa)

Boli respiratorii cronice nespecifice prin expunere la pulberi organice (Cereale, tutun, dejectii de animale)

Bronhoalveolita alergica extrinseca (Fan mucegait, bagasa, dejectii de animale, malt, ciuperci etc.)

Bronsita acuta si cronica (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori))

Pneumonia chimica (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori))

Edemul pulmonar acut (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori))

Ulcer nazal si perforatia septului nazal (Crom, Arsen si compusi)

Bolile ficatului

Hepatite toxice (Substante chimice hepatotoxice)

Boli ale pielii si tesutului subcutanat

Dermita alergica de contact (Antibiotice, conservanti, arbori si plante, antiseptice, cauciuc, vopsele, adezivi, metale, cosmetice, alti agenti)

Dermita iritativa de contact (Sapunuri, detergenti, solventi, uleiuri si lubrifianti, produse petroliere, acizi, baze, ciment, saruri metalice, zgura si vata de sticla, alti agenti)

Dermita de contact mixta (alergica si iritativa) (Antibiotice, conservanti, arbori si plante, antiseptice, cauciuc, vopsele, adezivi, metale, saruri metalice, cosmetice, sapunuri, detergenti, solventi, uleiuri si lubrifianti, produse petroliere, acizi, baze, ciment, zgura si vata de sticla, alti agenti)

Urticarie (Latex, Epitelii animale, Temperaturi extreme)

Boli ale sistemului osteo-musculo-articular si ale tesutului conjunctiv

Sinovite si tenosinovite, bursite, epicondilite (Miscari repetitive, Pozitii extreme, fortate, ale articulatiilor, Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor, Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor)

Artroze cronice, periartrite (Miscari repetitive, Pozitii extreme, fortate, ale articulatiilor, Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor, Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor, Vibratii, Microclimat nefavorabil)

Boli ale aparatului urinar

Nefropatie toxica acuta si cronica (Metale grele si hidrocarburi alifatice halogenate)

Intoxicatii acute, subacute si cronice profesionale si consecintele lor

Expunerea profesionala la agenti chimici

Boli profesionale cauzate de expunerea la agenti fizici

Soc caloric, colaps caloric, crampe calorice (Microclimat cald)

Hipotermie, degeraturi (Microclimat rece)

Imbolnaviri datorate compresiunilor sau decompresiunilor (Presiuni atmosferice crescute sau scazute)

Boala de vibratii: sindrom osteo-musculo-articular, sindrom digestiv, sindrom Raynaud, sindrom nervos (Vibratii)

Boala de iradiere (sindrom acut de iradiere) (Radiatii ionizante)

Sindroame neuro-cardio-vasculare si endocrine (Campuri electrice si magnetice, Radiatii electromagnetice neionizante din banda microunde si radiofrecventa)

In cazul in care s-a constatat, potrivit legii, existenta accidentului de munca sau a bolii profesionale, salariatui se poate afla intr-una din urmatoarele situatii :

• sa beneficieze de concediu medical

• sa se pensioneze de invaliditate gr. I, II sau III, doar in acest ultim caz avand dreptul de a munci sa aiba nevoie, indiferent de faptul ca si-a reluat munca ori
s-a pensionat)de dispozitive medicale destinate corectarii si recuperarii deficientelor organice sau functionale, ori corectarii unor deficiente fizice.

In cazul acordarii concediului medical, exista posibilitatea instituirii unei indemnizatii care este reglementata de lege,in ceea ce ne priveste, pentru calcularea indemnizatiilor de
asigurari sociale de stat in caz de boala, accidente de munca si imbolnaviri   profesionale,   precum   si   pentru   prevenirea imbolnavirilor, se ia in considerare salariul de baza din luna in care s-a acordat concediul medical.

Dispozitii generale din lege





Art. 1. - Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala impotriva urmatoarelor categorii de riscuri profesionale: pierderea, diminuarea capacitatii de munca si decesul ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

Art. 2. - Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale garanteaza un ansamblu de servicii si prestatii in beneficiul persoanelor asigurate, in vederea:

a) promovarii sanatatii si a securitatii in munca si prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

b) diminuarii si compensarii consecintelor accidentelor de munca si ale bolilor profesionale.

Art. 3. - Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale se fundamenteaza pe urmatoarele principii:

a) asigurarea este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu contract individual de munca;

b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaza de rezultatul muncii prestate;

c) fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din contributii diferentiate in functie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care incheie asigurarea, potrivit prevederilor prezentei legi;

d) cresterea rolului activitatii de prevenire in vederea reducerii numarului accidentelor de munca si al bolilor profesionale;

e) solidaritatea sociala, prin care participantii la sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevazute de lege;

f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevazute de lege;

g) asigurarea transparentei in utilizarea fondurilor;

h) repartitia fondurilor in conformitate cu obligatiile ce revin sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale prin prezenta lege.

Raporturile de asigurare si riscurile asigurate

Art. 5. - Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:

a) persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca, indiferent de durata acestuia, inclusiv functionarii publici;

b) persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la lit. a);

c) somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii;

d) persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii civile de prestari de servicii si care realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin 3 salarii medii brute pe economia nationala;

e) ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale.

Art. 6. - (1) Se pot asigura in conditiile prezentei legi, pe baza de contract de asigurare, persoanele asigurate obligatoriu in sistemul public de pensii si care se afla in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:

a) asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;

b) administratori sau manageri;

c) membri ai asociatiei familiale;

d) persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

e) persoane angajate in institutii internationale;

f) proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;

g) persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private in domeniul forestier;

h) membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;

i) persoane care desfasoara activitati in unitati de cult recunoscute potrivit legii;

j) alte persoane interesate, care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice decat cele mentionate anterior.

Art. 13. - Dreptul la prestatiile si serviciile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se naste de la data stabilirii raporturilor de asigurare si inceteaza o data cu aceste raporturi.

Art. 14. - In cazul in care din culpa angajatorului nu s-a platit contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, costul prestatiilor si al serviciilor de asigurare prevazute de prezenta lege se suporta de angajator.

Art. 15. - (1) In cazul bolilor profesionale, declarate in conditiile legii, in timpul activitatii profesionale, dreptul la prestatiile si serviciile de asigurare se mentine si ulterior incetarii raporturilor de munca si a contractelor de asigurare.

(2) In cazul bolilor profesionale, declarate in conditiile legii, ulterior incetarii raporturilor de munca si a contractelor de asigurare, dreptul la prestatiile si serviciile de asigurare se acorda daca fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, ca boala a fost cauzata de factori profesionali specifici locului de munca.

Art. 16. - Riscurile asigurate in conditiile prezentei legi sunt accidentele de munca si bolile profesionale cercetate, declarate, inregistrate si evidentiate potrivit prevederilor Legii protectiei muncii nr. 90/1996, republicata.

Obiectivele asigurarii

Art. 17. - Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale are urmatoarele obiective:

a) prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

b) reabilitarea medicala si socioprofesionala a asiguratilor, victime ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale, precum si recuperarea capacitatii de munca a acestora;

c) acordarea de prestatii in bani pe termen lung si scurt, sub forma de indemnizatii si alte ajutoare, in conditiile prevazute de prezenta lege.

Art. 18. - Asiguratorul are obligatia de a-si organiza activitatea pentru realizarea obiectivelor prevazute la art. 17, precum si de a pastra confidentialitatea tuturor informatiilor la care are acces in scopul realizarii acestor obiective.

Prestatii si servicii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

Art. 19. - Asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la urmatoarele prestatii si servicii:

a) reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca;

b) reabilitare si reconversie profesionala;

c) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;

d) indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca;

e) compensatii pentru atingerea integritatii;

f) despagubiri in caz de deces;

g) rambursari de cheltuieli.

Art. 20. - (1) Baza de calcul a indemnizatiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale este media veniturilor salariale brute ale asiguratului din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a stabilit contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale in lunile respective.

(2) In cazul in care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizatiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale o constituie venitul salarial brut din ultima luna de activitate si care a fost luat in calcul la stabilirea contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

(3) Pentru calculul indemnizatiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se utilizeaza numarul de zile lucratoare din luna in care se acorda concediul medical sau, dupa caz, se solicita alte drepturi de asigurari sociale.

(4) La stabilirea numarului de zile lucratoare din luna in care se acorda dreptul de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale se vor avea in vedere prevederile legale cu privire la zilele de sarbatori legale in care nu se lucreaza.

Prestatii si servicii pentru reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca

Art. 23. - Asiguratii au dreptul la tratament medical corespunzator leziunilor si afectiunilor cauzate prin accidente de munca sau boli profesionale, dupa cum urmeaza:

a) asistenta medicala de urgenta la locul accidentului, in mijloace de transport specializate si in unitati sanitare;

b) tratament medical ambulatoriu, prescris de medic;

c) analize medicale si medicamente;

d) servicii medicale, cu prioritate in spitale sau clinici specializate pentru boli profesionale;

e) tratament de recuperare functionala in unitati speciale;

f) servicii de chirurgie plastica si reparatorie;

g) servicii de fizioterapie;

h) cure balneoclimaterice prescrise de medicul asiguratorului.

Art. 24. - In vederea diminuarii sau compensarii urmarilor deficientelor de sanatate suferite prin accidente de munca si boli profesionale, asiguratii au dreptul la:

a) materiale sanitare pentru corectarea auzului si vazului;

b) proteze, orteze si aparate ortopedice;

c) mijloace auxiliare: scaun, carucior cu rotile, precum si alte asemenea mijloace;

d) orice alte materiale, produse sau mijloace destinate unui asemenea scop, a caror lista se stabileste de asigurator, la propunerea medicului asiguratorului.

Art. 28. - (1) Personalul medical si unitatile prestatoare de servicii medicale se stabilesc de asigurator in colaborare cu casele de asigurari de sanatate sau, dupa caz, direct cu unitati specializate, precum si cu unitati medicale proprii.

(2) Tarifele serviciilor medicale se stabilesc intre partile contractante pe baza prevederilor contractului-cadru ce se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Prestatii si servicii pentru reabilitare si reconversie profesionala

Art. 30. - Asiguratorul preia in sarcina sa cheltuielile pentru urmatoarele prestatii si servicii de reabilitare si reconversie profesionala:

a) cheltuielile privind serviciile medicale si psihologice pentru aprecierea starii fizice, mentale si aptitudinale in vederea reconversiei profesionale;

b) costul cursurilor de calificare sau de reconversie;

c) plata unei indemnizatii pe durata cursurilor de calificare si de reconversie.

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

Art. 33. - (1) Asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de munca datorita unui accident de munca sau unei boli profesionale.

(2) In cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de munca certificatul medical se vizeaza in mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de catre directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, respectiv de inspectoratul teritorial de munca in a carui raza se afla sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului.

Art. 34. - (1) Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 100% din media veniturilor salariale brute realizate in ultimele 6 luni.

(2) In cazul asiguratilor prevazuti la art. 6 cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 100% din venitul lunar asigurat.

Art. 35. - Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al bolii profesionale se suporta pentru primele 3 zile de incapacitate de catre angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

Art. 36. - Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de 180 de zile in intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical.

Art. 37. - (1) In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii medicale si profesionale a asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile.

(2) Medicul asiguratorului poate decide, dupa caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reluarea activitatii in acelasi loc de munca sau in alt loc de munca ori poate propune pensionarea de invaliditate.

(3) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Fondul National, in raport cu evolutia cazului si cu rezultatele actiunilor de recuperare.




Art. 38. - Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca datorata accidentelor de munca si bolilor profesionale se acorda pe baza certificatului medical eliberat conform dispozitiilor legale.

Art. 39. - In situatia in care mediul expert al asigurarilor sociale din sistemul public de pensii decide incadrarea intr-un grad de invaliditate, indemnizatia se va acorda pana la sfarsitul lunii urmatoare celei in care s-a dat avizul de pensionare, fara a se depasi durata maxima de acordare a concediului medical, prevazuta la art. 37.

Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca

Art. 40. - (1) Asiguratii care, datorita unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar in alt loc de munca.

(2) Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in conditiile in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii.

Art. 41. - Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, ca urmare a unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asiguratilor care, in aceste conditii, nu mai pot realiza durata normala de munca.

Compensatii pentru atingerea integritatii

Art. 43. - Au dreptul la o compensatie pentru atingerea integritatii asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni permanente, daca acestea:

a) reduc capacitatea de munca sub nivelul de 50%; sau

b) nu reduc capacitatea de munca, dar constituie o mutilare.

Comunicarea si constatarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale

Art. 51. - (1) Angajatorii au obligatia de a comunica asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate de munca sau cu decesul asiguratilor.

(2) Comunicarea trebuie realizata de indata ce angajatorul a luat cunostinta despre accident.

(3) Obligatia privind comunicarea revine si persoanelor asigurate conform art. 6 sau urmasilor acestora, in cazul in care accidentul de munca s-a soldat cu decesul asiguratului.

Art. 52. - Daca in urma controalelor medicale periodice personalul serviciilor medicale de intreprindere constata ca exista riscul unei imbolnaviri profesionale, acesta are obligatia de a semnala de indata cazul asiguratorului.

 

Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale

Art. 58. - Angajatorii au obligatia de a furniza toate informatiile solicitate de asigurator in legatura cu riscurile de la locurile de munca.

Art. 59. - Angajatii sunt obligati sa cunoasca si sa respecte masurile tehnice si organizatorice luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aduse la cunostinta in cadrul instructajului de protectie a muncii.

Art. 60. - Angajatii au dreptul, fara ca acest lucru sa atraga consecinte asupra lor, de a sesiza autoritatea de stat competenta, asiguratorul sau comitetele de sanatate si securitate in munca, constituite conform art. 31 din Normele generale de protectie a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si protectiei sociale si al ministrului sanatatii nr. 578/DB/5.840/1996, asupra neluarii de catre angajator a unor masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

Art. 61. - Asiguratorul are obligatia de a promova si de a stimula activitatea de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, in scopul:

a) mentinerii integritatii fizice si psihice a persoanelor asigurate;

b) imbunatatirii conditiilor de munca;

c) eliminarii sau reducerii riscurilor de accidente de munca si boli profesionale.

Art. 62. - Asiguratorul realizeaza obiectivele din domeniul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale prin servicii proprii, cu personal specializat, dimensionat corespunzator numarului de asigurati.

Art. 63. - Personalul tehnic al asiguratorului, care desfasoara activitati de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, atestat de autoritatea de stat competenta potrivit legii, precum si personalul medical specializat in medicina muncii au urmatoarele atributii:

a) acorda consultanta si asistenta tehnica si medicala de medicina muncii cu privire la masurile si mijloacele de prevenire;

b) initiaza si elaboreaza studii si analize si asigura documentatia privind riscurile si conditiile de munca din unitati, in vederea fundamentarii unor masuri de prevenire;

c) propun finantarea, din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, a unor proiecte sau programe de cercetare pentru fundamentarea stiintifica a masurilor de prevenire necesare;

d) elaboreaza si propun angajatorilor instructiuni de prevenire si proceduri de lucru specifice unor locuri de munca;

e) participa la cercetarea accidentelor de munca ce au ca urmare incapacitatea temporara de munca, in comisiile de cercetare numite de angajatori;

f) controleaza aplicarea si respectarea masurilor de prevenire convenite cu angajatorii;

g) elaboreaza si propun forme si mijloace de educare si informare pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

h) tin evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

i) propun asiguratorului majorari sau reduceri ale contributiei, pentru stimularea activitatii de prevenire;

j) acolo unde este cazul, pot propune asiguratorului incheierea unor conventii cu angajatorii, in scopul imbunatatirii activitatii de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

Art. 64. - In exercitarea atributiilor sale personalul tehnic si medical specializat este autorizat:

a) sa dispuna de acces liber in sediile angajatorilor sau la locurile de munca organizate de acestia si sa fie insotit de persoanele desemnate de angajator;

b) sa beneficieze de concluziile cercetarii accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, efectuata de autoritatile de stat competente;

c) sa sesizeze autoritatile de stat cand constata incalcari ale legislatiei in vigoare privind protectia muncii;

d) sa propuna angajatorilor dimensionarea compartimentelor de protectie a muncii in functie de riscurile de la locurile de munca;

e) sa consulte rezultatele examenelor medicale la angajare si ale examenelor medicale periodice ale persoanelor asigurate;

f) sa solicite orice informatii si documente necesare realizarii sarcinilor de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

g) sa recomande angajatorului masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

Legea dispune si in cazul existentei unui element de extraneitate astfel :

Lucratorul salariat sau independent care isi are resedinta pe teritoriul unui stat membru, altul

decat statul competent si care este victima unui accident de munca sau a unei boli profesionale beneficiaza, in statul in care isi are resedinta :

a) de prestatii in natura acordate, in numele institutiei competente de catre institutia de

la locul de resedinta, potrivit dispozitiilor legislatiei pe care o aplica, ca si cum ar fi

afiliat la aceasta;

b) de prestatii in bani acordate de institutia competenta potrivit dispozitiilor legislatiei pe

care o aplica.

 Totusi, pe baza acordului dintre institutia competenta si institutia de la locul de resedinta, aceste prestatii pot fi acordate de aceasta din urma, in numele primei institutii, potrivit dispozitiilor legislatiei statului competent.

In caz de resedinta in afara statului competent lucratorul poate avea dreptul, in statul sau de resedinta

- La prestatiile in natura acordate de institutia de la locul de resedinta, conform

dispozitiilor legislatiei pe care o aplica si la prestatiile in bani acordate direct de institutia competenta.

Prestatiile acordate pe baza unui formular fac obiectul unei rambursari pe baza de facturi.

Pentru a beneficia de prestatii in bani pe teritoriul statului de resedinta, lucratorul salariat sau independent se adreseaza institutiei de la locul de resedinta, avand asupra sa certificatul de incetare a activitatii sau certificatul privind incapacitatea de munca, eliberat de medicul curant.

In eventualitatea in care medicii curanti din tara de resedinta nu elibereaza astfel de documente, persoana interesata se adreseaza direct institutiei de la locul de resedinta care intocmeste certificatul privind incapacitatea de munca (articolul 61, paragraful 2, regulamentul nr. 574/72).

Institutia de afiliere, la primirea respectivelor documente, realizeaza examinarea dosarului si ia o decizie pe care o transmite casei de la locul de resedinta al persoanei interesate, prin intermediul formularului E 117 [Acordarea de prestatii in bani in caz de maternitate si incapacitate de munca] sau al formularului E 118 [Notificarea nerecunoasterii sau incheierii incapacitatii de munca].

Prestatiile in bani sunt acordate direct de institutia de afiliere. Totusi, articolul 52, litera b) din regulamentul nr. 1408/71 prevede ca institutia de la locul de resedinta si institutia competenta pot incheia un acord conform caruia prestatiile in bani vor fi acordate, pe cheltuiala institutiei competente, de catre institutia de la locul de resedinta. Aceasta procedura este destul de rar utilizata. Daca cele doua institutii in cauza au recurs la ea, institutia de la locul de resedinta cunoaste cuantumul prestatiilor ce trebuie acordate, precum si periodicitatea acestora, prin intermediul

formularului E117 pe care sunt mentionate aceste informatii.

Institutia de la locul de resedinta realizeaza ulterior controlul administrativ si medical al lucratorului, daca acesta din urma era asigurat pe langa serviciile sale.

De indata ce constata ca persoana in cauza este apta de munca, e avertizeaza lucratorul si institutia competenta prin intermediul formularului E 118 « Notificarea nerecunoasterii sau incheierii incapacitatii de munca». Institutia competenta poate refuza acordarea prestatiilor in bani pe motivul ca persoana interesata nu s-a supus formalitatilor prevazute de legislatia tarii de resedinta [a se vedea punctul 7 din formularul E 115], sau ca aceasta este apta de munca. Ea notifica decizia sa lucratorului si informeaza institutia de la locul de resedinta cu privire la aceasta decizie.

Institutia competenta are facultatea de a dispune efectuarea controlului lucratorului de un medic desemnat la alegea sa (articolul 61, paragraful 5, din regulamentul nr. 574/72)

Lucratorii frontalieri – Regula speciala

Lucratorul frontalier poate, de asemenea, obtine prestatii pe teritoriul statului competent.

Aceste prestatii sunt acordate de institutia competenta potrivit dispozitiilor legislatiei acestui

stat, ca si cum persoana respectiva si-ar avea resedinta in acest stat.

Lucratorul frontalier poate, de asemenea, obtine prestatii in natura ale asigurarii pentru accidente de munca pe teritoriul statului competent. Prestatiile sunt acordate de institutia competenta conform dispozitiilor legislatiei pe care o aplica aceasta, ca si cum persoana interesata si-ar avea resedinta pe teritoriul sau. In cazul medicamentelor, bandajelor, ochelarilor, aparaturii usoare, analizelor si examenelor de laborator, acestea nu pot fi eliberate sau efectuate decat pe teritoriul unde au fost

prescrise si conform legislatiei statului respectiv (articolul 60, regulamentul nr. 574/72)

Prestatii in caz de boala profesionala daca persoana interesata a fost expusa

aceluiasi risc in mai multe state membre



1. In cazul in care victima unei boli profesionale a exercitat, in baza legislatiei a doua sau

mai multor state membre, o activitate susceptibila, prin natura ei, sa provoace boala respectiva, prestatiile la care victima sau urmasii acesteia pot avea dreptul sunt acordate exclusiv conform legislatiei ultimului dintre aceste state ale carei conditii sunt indeplinite, tinand cont, dupa caz, de paragrafele 2-5. RO.02.IB/SO-02 9

2. Daca acordarea prestatiilor in caz de boala profesionala in baza legislatiei unui stat membru este subordonata conditiei ca boala respectiva sa fi fost constatata din punct de vedere medical pentru prima data pe teritoriul sau, aceasta conditie este considerata

indeplinita daca boala respectiva a fost constatata pentru prima data pe teritoriul altui  stat membru.

3. Daca acordarea prestatiilor in caz de boala profesionala in baza legislatiei unui stat membru este subordonata conditiei ca boala respectiva sa fi fost constatata intr-un interval determinat dupa incetarea ultimei activitati susceptibile sa provoace o asemenea boala, institutia competenta a acestui stat, atunci cand examineaza momentul in care a fost exercitata aceasta ultima activitate, tine cont, in masura necesara, de activitatile de aceeasi natura exercitate in baza legislatiei oricarui alt stat membru, ca si cum ar fi fost exercitate in baza legislatiei primului stat.

4. Daca acordarea prestatiilor in caz de boala profesionala in baza legislatiei unui stat membru este subordonata conditiei ca o activitate susceptibila sa provoace boala respectiva sa fi fost exercitata pe parcursul unei anumite perioade, institutia competenta a acestui stat tine cont, in masura necesara, de perioadele pe parcursul carora a fost exercitata o asemenea activitate in baza legislatiei oricarui alt stat membru, ca si cum ar   fi fost exercitata in baza legislatiei primului stat.

5. In cazul pneumoconiozei sclerogene, sarcina suportarii prestatiilor in bani, inclusiv a rentelor, va fi repartizata intre institutiile competente ale statelor membre pe teritoriul carora victima a desfasurat o activitate susceptibila sa provoace aceasta boala. Aceasta repartitie va fi efectuata proportional cu durata perioadelor de asigurare pentru batranete sau a perioadelor de resedinta prevazute , realizate in baza legislatiei fiecaruia dintre aceste state, raportat la durata totala a perioadelor de  batranete sau de resedinta realizate in baza legislatiei tuturor acestor state, la data la care intra in vigoare aceste prestatii.

In materie de boli profesionale, exista reguli de coordonare specifice pentru a tine cont de situatii si evenimente produse pe teritoriul unui stat membru, atunci cand lucratorul a exercitat o activitate susceptibila sa provoace boala, conform legislatiei a doua sau mai multor state membre. In caz de expunere la riscul profesional in doua sau mai multe state membre, exista in regulament doua tipuri de acordare si plata a prestatiilor. In ambele cazuri prestatia este rezolvata de institutia statului membru la a carui legislatie lucratorul a fost supus ultima data. Totusi, in prima ipoteza prestatia astfel rezolvata ramane in sarcina ultimei institutii (articolul 57, § 1, regulamentul nr. 1408/71). Pentru examinarea dreptului conform legislatiei sale, institutia competenta poate lua in considerare constatarea bolii, chiar daca aceasta este efectuata pe alt teritoriu, ea poate tine cont de asemenea de activitatile de aceeasi natura realizate pe alt teritoriu, ca si cum aceste activitati fusesera exercitate pe teritoriul sau, precum si durata acestor activitati desfasurate pe alte teritorii.    RO.02.IB/SO-02 10

In cel de-al doilea tip de rezolvare a prestatiilor, utilizat in cazul pneumoconiozei sclerogene, sarcina suportarii prestatiilor este repartizata intre institutiile statelor membre pe teritoriul carora victima a exercitat activitati susceptibile sa provoace boala profesionala. Repartizarea sarcinii se realizeaza in acest caz proportional cu perioadele de asigurare de batranete realizate pe teritoriile statelor in cauza (articolul 57, § 5, regulamentul nr. 1408/71).

Procedura

Declaratia bolii profesionale este prezentata fie pe langa institutia competenta in materie de boala profesionala a statului membru in baza legislatiei caruia victima a exercitat ultima data o activitate susceptibila sa provoace boala, fie pe langa institutia de la locul de resedinta, care transmite declaratia institutiei competente.

Daca institutia care a primit declaratia constata ca o activitate susceptibila sa provoace boala a fost exercitata ultima data in baza legislatiei altui stat membru,aceasta transmite declaratia si documentele din dosar institutiei corespondente din statul membru respectiv.

Daca institutia statului membru conform legislatiei caruia victima si-a exercitat activitatea ultima data constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de legislatia sa, ea transmite fara intarziere dosarul institutiei din statul membru conform legislatiei caruia victima a exercitat anterior o activitate susceptibila sa provoace boala, si notifica decizia sa persoanei interesate, indicand motivul respingerii si, precum si caile si termenele de recurs. Se poate ajunge astfel pana la institutia corespondenta a statului membru in care victima si-a exercitat prima data o activitate susceptibila sa provoace boala respectiva (articolul 67 din regulamentul nr. 574/72).

Constatarea medicala a unei boli profesionale trebuie sa fie recunoscuta de statul membru care este obligat sa plateasca prestatia, chiar daca aceasta constatare a avut loc in alt stat membru si in baza legislatiei acestuia (hotararea din 11 martie 1986, Deghillage / Casa primara de asigurare de boala, afacerea 28/86). In cazul pneumoconiozei sclerogene, institutia care s-a ocupat de acordarea prestatiei repartizeaza suportarea costului acesteia intre ea insasi si celelalte institutii in cauza, proportional cu perioadele de asigurare de batranete realizate in baza fiecareia dintre legislatiile in cauza. Ea notifica aceasta repartizare fiecareia dintre ele, pentru obtinerea acordului, comunicandu-le cuantumul prestatiei acordate si calculul procentului de repartizare. La sfarsitul fiecarui an calendaristic, institutia responsabila cu plata prestatiilor in bani transmite fiecarei institutii in cauza o situatie a prestatiilor platite in cursul exercitiului scurs, precizand cuantumul pentru fiecare dintre acestea. Fiecare institutie realizeaza rambursarea in cel mai scurt termen (articolul 69, regulamentul nr. 574/72).In momentul adoptarii regulamentului se prevazuse ca dispozitiile cu privire la pneumoconioza (paragraful 6 al articolului 57) ar putea fi extinse la alte boli profesionale. Cu toate acestea, la ora actuala nici o extindere nu a fost efectuata.

Agravarea unei boli profesionale indemnizate

   In cazul agravarii unei boli profesionale pentru care un lucrator salariat sau independenta beneficiat sau beneficiaza de o prestatie conform legislatiei unui stat membru, sunt aplicabile urmatoarele dispozitii:

a) daca persoana in cauza, pe perioada in care a beneficiat de prestatii, nu a exercitat in baza legislatiei altui stat membru, o activitate profesionala susceptibila sa provoace sau sa agraveze boala respectiva, institutia competenta a primului stat este obligata sa suporte costul prestatiilor, tinand cont de agravare, potrivit dispozitiilor legislatiei pe care o aplica;

b) daca persoana in cauza, pe perioada in care a beneficiat de prestatii, a exercitat o astfel de activitate conform legislatiei altui stat membru, institutia competenta a primului stat membru este obligata sa suporte costul prestatiilor, fara a tine cont de RO.02.IB/SO-02 13 agravare, conform dispozitiilor legislatiei pe care o aplica. Institutia competenta a celui de-al doilea stat membru acorda persoanei in cauza un supliment, al carui cuantum este egal cu diferenta dintre cuantumul prestatiilor datorate dupa agravare si cel al prestatiilor care ar fi fost datorate inainte de agravare, potrivit dispozitiilor legislatiei pe care o aplica, daca boala respectiva ar fi survenit in conditiile legislatiei

acestui stat membru;

c) daca, in cazul prevazut la litera b), un lucrator salariat sau independent care sufera de pneumoconioza sclerogena sau de o boala care este determinata in conformitate cu dispozitiile articolului 57 paragraful 6 nu are dreptul la prestatii conform legislatiei celui de-al doilea stat membru, institutia competenta a primului stat este obligata sa acorde prestatiile, tinand cont de agravare, conform dispozitiilor legislatiei pe care o aplica. Totusi, institutia competenta a celui de-al doilea stat membru ca suporta costul diferentei dintre cuantumul prestatiilor in bani, inclusiv al rentelor, datorate de institutia competenta a primului stat membru, tinand cont de agravare, si cuantumul prestatiilor corespunzatoare care erau datorate inainte de agravare;

d) clauzele de reducere, de suspendare sau de suprimare prevazute de legislatia unui stat membru nu sunt opozabile beneficiarului de prestatii acordate de institutiile a doua state membre conform literei b).

     In caz de agravare a unei boli profesionale, sunt aplicabile urmatoarele dispozitii:

a) institutia competenta care a acordat prestatiile este obligata sa acorde prestatiile, tinand cont de agravare, conform dispozitiilor legislatiei pe care o aplica ;

b) sarcina suportarii prestatiilor in bani, inclusiv a rentelor, ramane impartita intre institutiile care participau la suportarea costului prestatiilor anterioare, Totusi, daca victima a exercitat din nou o activitate susceptibila sa provoace sau sa agraveze boala profesionala respectiva, fie conform legislatiei unuia dintre statele membre in care exercitase deja o activitate de aceeasi natura, fie conform legislatiei altui stat membru, institutia competenta a acestui stat suporta costul diferentei dintre cuantumul prestatiilor datorate, tinand cont de agravare si cuantumul prestatiilor ce erau datorate inainte de agravare.

In cazul agravarii unei boli profesionale indemnizate, costurile implicate de agravare sunt diferite, in functie de tipul de boala care era indemnizata si de faptul ca victima a exercitat sau nu pe teritoriul celuilalt stat membru o activitate susceptibila sa provoace boala.

Fisa de expunere la riscuri profesionale

Formularul se completeaza si se transmite impreuna cu formularul „Solicitare pentru examenul medical la angajare” (formular 4_7) la Centrul specializat de medicina muncii al Societatii. Sarcina completarii Fisei revine in totalitate Conducatorului locului de munca si personalului specializat din cadrul Compartimentului de protectia muncii al Societatii.

Societatea si/sau, dupa caz, o unitate subordonata sunt identificate pentru Medicul expert de medicina muncii prin denumire, adresa sediu si nr. telefon.

Noul salariat se identifica prin nume si prenume, cod numeric personal si functie.

Fisa de expunere la riscuri profesionale este un chestionar la care se raspunde prin bifare a raspunsurilor la diferite situatii corespunzator cu situatia reala a locului de munca.

Daca exista riscuri care sunt specifice locului de munca si influenteaza activitatea, iar situatiile indicate de fisa nu pot descrie aceste riscuri, atunci in campul „alte riscuri” sunt mentionate pe scurt. Se presupune ca Medicul expert de medicina muncii are in evidenta aceste riscuri, ca le cunoaste, iar in situatia ca acesta nu le cunoaste, atunci acesta va vizita locul de munca pentru a aprecia d.p.v. medical riscurile identificate.

Dimensiunile incaperii in care este amplasat locul de munca se exprima in unitatea de masura „metru” – m. Daca locul de munca este in spatii deschise, aer liber atunci campurile nu se completeaza, eventual se mentioneaza prin adaugare „spatiu deschis”.

In situatia in care se lucreaza cu agenti chimici, acestia sunt denumiti corect si se prezinta caracteristicile conform tabelului, in directa corelare cu „Lista substantelor periculoase” pe care Compartimentul de protectia muncii a transmis-o Medicului expert de medicina muncii.

Agentii biologici, pulberile profesionale si radiatiile, daca exista, sunt denumite si se bifeaza situatia corecta, indicandu-se daca nivelul de manifestare al acestora se inscrie sub sau peste limita admisa de Normele generale de protectia muncii.

Pentru presiune atmosferica se indica nivelul acesteia (daca se lucreaza cu presiuni care depasesc limitele normale), iar daca exista alti factori care nu sunt prevazuti de formular, acestia se prezinta succint, se presupune ca Medicul expert de medicina muncii are in evidenta factorii.

Sunt indicate de asemenea mijloacele de protectie individuala si colectiva si se prezinta tipul echipamentului de lucru.

Daca exista alte caracteristici ale locului de munca ce pot avea efect asupra securitatii noului salariat acestea se prezinta la rubrica „altele ”.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




Spirulina
Tratamentul kinetoterapeutic al coxartrozei
METABOLISMUL POTASIULUI – K
Terapia anticoagulanta
ENUREZISUL
Hermafroditismul adevarat XX la un caine
Anemia ca boala
ARTRITA REUMATOIDA (AR)
MEDICAMENTE CU NUCLEU PIPERAZINIC
OBEZITATEA