Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina veterinara


Index » sanatate » Medicina veterinara
» Model pentru cum trebuie sistematizate datele pe care le ai despre leb


Model pentru cum trebuie sistematizate datele pe care le ai despre leb




MODEL PENTRU CUM TREBUIE SISTEMATIZATE DATELE PE CARE LE AI DESPRE LEB

PARTEA A II-A. CERCETARI PROPRII

CAP. 2. SCOPUL LUCRARII

  




Leucoza enzootica bovina este o oncopatie produsa de un virus specific si reprezinta una din cele mai grave boli ale bovinelor. Importanta bolii rezida in pierderile produse prin scaderea productiilor de lapte si carne, prin sacrificarile fortate, prin cheltuielile cu profilaxia si combaterea si nu in ultimul rand, prin importanta sanitara.

   Din aceste motive, in toate tarile in care boala a fost diagnosticata, sunt aplicate masuri drastice sanitare veterinare cu scopul de a preveni si combate aceasta boala. Ca urmare a masurilor aplicate, in unele tari europene boala a fost eradicata.

   Luand in considerare pericolul real si potential al LEB, programele de profilaxie si combatere sunt coordonate de catre OIE si de catre serviciile sanitare veterinare ale Uniunii Europene. In acest context, in Romania, inca de la inceputul semnalarii primelor focare de LEB, au fost emise mai multe acte normative, care reglementeaza activitatea de profilaxie si combatere, precum si metodologia diagnosticului oficial.

   In ultimii ani pentru aprecierea evolutiei unor boli transmisibile, dar si netransmisibile, sunt utilizati indicatorii epidemiologici, care furnizeaza date importante privind aparitia si mentinerea unor boli in populatiile de animale (29, 31, 46). In acelasi timp, acesti indicatori pot aprecia forta morbiditatii unor boli transmisibile, precum si existenta unor surse de infectie primare sau secundare (7, 8, 9, 16, 17, 18, 19, 20).

            Avand in vedere aspectele aratate anterior, pentru a aprecia evolutia LEB in populatia de bovine din comuna Moravita din judetul Timis pe o perioada de cinci ani, au fost colectate si prelucrate datele privind situatia epidemiologica a localitatii pentru leucoza enzootica bovina. Mentionam faptul ca boala a fost diagnosticata, in comuna Moravita, in anul 2002, iar in lucrare sunt prezentate datele privind evolutia bolii in perioada 2000-2005.

CAP. 3. MATERIALE SI METODE

  

3.1. Populatia bovina examinata

   Cercetarile de fata au fost efectuate pe populatia bovina existenta in gospodariile din Comuna Moravita judetul Timis (figura 1). Comuna Moravita formata din 4 sate: Moravita, Dejan Stamora-Germana si Gaiu-Mic, ea este asezata in sudul judetului Timis, pe frontiera de vest a tarii, avand teritorii invecinate cu Yugoslavia.

Pentru obtinerea datelor primare care se refera la perioada 2000-2005, am beneficiat de evidentele primare ale medicului veterinar concesionar. De asemenea am beneficiat de sprijinul biroului antiepizootic si al laboratorului LEB din cadrul DSV Dolj. Alaturi de datele primare au fost studiate: buletinele de analiza emise in urma examenelor de laborator, rezultatele sacrificarilor de control, rezultatele anchetelor epidemiologice, planurile de asanare si actele de dezinfectie.

   Mentionam ca in evidentele organelor sanitare veterinare amintite nu au existat date privind numarul animalelor bolnave cu semne clinice si nici date privind numarul animalelor moarte si sacrificate cu leziuni macroscopice specifice LEB.

   Facem precizarea ca in prezent in laboratoarele veterinare judetene diagnosticul leucozei enzootice bovine nu se mai efectueaza prin examene hematologice. La ora actuala, diagnosticul de rutina al bolii este imunodifuzia in gel de agar (AGID), iar pentru situatiile speciale se recurge la testul imunoenzimatic (ELISA), al carui pret ridicat nu-l face accesibil  pentru diagnosticul in masa.


Fig 1. Harta judetului Timis

CAP. 4. Rezultate si discutii

Cercetarile efectuate se extind pe durata a cinci ani (intervalul 2000-2005) si se refera la populatia bovina din gospodariile populatiei.

   Datele primare (preluate din situatiile raportarilor lunare ale medicului veterinar concesionar si ale biroului antiepizootic al judetului Timis) au fost prelucrate si interpretate, iar rezultatele semnificative au fost retinute si sunt prezentate pe fiecare localitate in parte in tabelul 1 si mai multe grafice.

4.1. Infectia LEB in localitatea Moravita

In perioada 2000-2005 in localitatea Moravita numarul total de bovine s-a situat constant in jurul valorii de 160, cu exceptia anului 2005, an in care numarul total de bovine a crescut la 286 (graficul 1).

Bovinele care constituie matca au aceeasi evolutie, in perioada analizata, matca se situeaza numeric in jurul valorii de 72, cu exceptia anului 2005 cand a crescut la 105 (graficul 1).

 

Graficul 1. Evolutia efectivului de bovine in localitatea Moravita in intervalul 2000-2005

De la bovinele din Moravita au fost recoltate probe de sange, in vederea diagnosticarii infectiei LEB, graficul 2, conform planului de supraveghere sanitara veterinara, o data pe an, cu exceptia anului 2004, cand au fost recoltate probe atat primavara cat si toamna. In intervalul studiat s-au recoltat probe numeri situate intre 72 si 103.

 

Graficul 2. Dinamica recoltarii probelor de sange de la bovine din Moravita in intervalul 2000-2005

In graficul 3 este redata dinamica probele pozitive si a numarului de curti contaminate. Trebuie remarcat faptul ca boala in aceasta localitate a fost diagnosticata pentru prima data in primavara anului 2003, cand au fost depistate 3 vaci pozitive in doua curti contaminate, care au si fost ulterior eliminate, astfel ca la controlul din toamna anului 2003 nu au mai existat probe pozitive, dar in anul 2004 au reaparut in total 4 cazuri (din care un caz diagnosticat primavara si 3 cazuri depistate toamna). Ulterior si aceste bovine au fost eliminate.

 Graficul 3. Dinamica probelor pozitive si a curtilor contaminate din localitatea Moravita

in intervalul 2000-2005

In graficul 4 este redata evolutia procentului de infectie care are aceeasi dinamica ca si cea a numarului de probe pozitive. La controlul serologic efectuat in primavara anului 2005 nu au mai fost depistate vaci pozitive.

Graficul 4. Evolutia procentului de infectie LEB in localitatea Moravita in intervalul 2000-2005

4.2. Infectia LEB in localitatea Dejan

In localitatea Dejan in perioada 2000-2005 numarul total de bovine s-a situat valoric intre 100 si 150 cu mici oscilatii de la an la an (graficul 5).

Efectivul matca in perioada analizata, a avut aceeasi evolutie, matca situandu-se numeric in jurul valorii de 70, cu exceptia anului 2003 primavara cand a scazut la 45 (graficul 5).

Graficul 5. Evolutia efectivului de bovine in localitatea Dejan in intervalul 2000-2005

In vederea diagnosticarii infectiei LEB de la bovinele din Dejan au fost recoltate probe de sange, graficul 6, conform prevederilor planului de supraveghere sanitara veterinara, o data pe an, cu exceptia anilor 2002 si 2004, cand au fost recoltate probe de doua ori pe an. In medie la un control s-au recoltat un numar de probe situat intre 70 si 90.

 

Graficul 6. Dinamica recoltarii probelor de sange de la bovine din Dejan in intervalul 2000-2005

In graficul 7 este redata dinamica probele pozitive si a numarului de curti contaminate. In localitatea Dejan boala a fost diagnosticata pentru prima data in primavara anului 2002, cand au fost depistate 4 vaci pozitive in patru curti contaminate, care au si fost ulterior eliminate. La controlul din toamna anului 2002 au mai fost depistate 5 vaci pozitive, in cinci curti contaminate, care au fost eliminate.

In anul 2004 la controlul din primavara nu au mai fost depistate bovine pozitive, dar au reaparut 6 cazuri in 5 curti in toamna anului 2004, ulterior si aceste animale au fost eliminate. In primavara anului 2005 a mai fost depistata inca o bovina contaminata, care si ea a fost eliminata.

In localitatea Dejan au existat in doua curti (proprietar Babu si proprietar Deaconeci) la care datorita aplicari metodei de asanare prin extractie a bovinelor serologic pozitive, au reaparut cazuri pozitive dupa un interval variabil de timp. La proprietarul Babu in anul 2002 a fost depistata cu LEB o bovina adulta, si ulterior in anul 2004 au mai fost depistate cu LEB alte doua bovine, desi prima a fost eliminata in anul 2002. La proprietarul Deaconeci in anul 2004 a fost depistata o bovina cu LEB si inca una in anul 2005. In cazul celorlalte curti din aceasta localitate situatia nu s-a repetat.

In comuna Moravita LEB a fost diagnosticata pentru prima data in localitatea Dejan, in anul 2002 si de atunci anual la fiecare control au existat bovine pozitive.

Pana la ora actuala ancheta epidemiologica nu a putut stabili cu certitudine sursa primara de infectie. Se presupune ca totul a pornit de la niste taurasi care au fost adusi, in scopul ingrasarii pe perioada de vara (respectiv dupa controlul serologic anual din 2001), in localitatea Dejan de catre un proprietar, care i-a achizitionat de la o ferma zootehnica a fostului IAS Deta, ferma ce s-a situat in localitatea Banloc si care avea antecedente de LEB. Presupunerea este sustinuta de faptul ca primele cazuri de LEB din Dejan au aparut in anul 2002 la un proprietar invecinat cu proprietarii acestor taurasi. Mentionam faptul ca taurasii respectivi nu au fost controlati serologic, deoarece dupa ingrasare (toamna anului 2001) ei au fost sacrificati (inaintea controlului anual din primavara anului 2002).

 

Graficul 7. Dinamica probelor pozitive si a curtilor contaminate din localitatea Dejan

in intervalul 2000-2005

In graficul 8 este redata evolutia procentului de infectie LEB din localitatea Dejan, procent care in anul 2002 a avut valoarea de 5,1% apoi a crescut la 6,4% si a ajuns la valoarea maxima de 7,1% in anul 2004. In primavara anului 2005 procentul de infectie a scazut la 1,2%. Fata de numarul probelor pozitive procentul de infectie este mai mare deoarece calculul s-a efectuat raportand procentual numarul probelor pozitive la numarul probelor recoltate.

 

Graficul 8. Evolutia procentului de infectie LEB in localitatea Dejan in intervalul 2000-2005

4.3. Infectia LEB in localitatea Stamora-Germana

In perioada 2000-2005 in localitatea Stamora-Germana numarul total de bovine s-a situat intre valorile120-160, cu mici oscilatii de la an la an (graficul 9).

In perioada analizata, bovinele care constituie matca au avut aceeasi evolutie, situandu-se numeric intre valorile de 60 si 80 (graficul 9).

 

Graficul 9. Evolutia efectivului de bovine in localitatea Stamora-Germana in intervalul 2000-2005

De la bovinele din Stamora-Germana au fost recoltate probe de sange, in vederea diagnosticarii infectiei LEB, graficul 10, conform planului de supraveghere sanitara veterinara, o data pe an, cu exceptia anului 2002, cand au fost recoltate probe atat primavara cat si toamna. In medie la un control s-au recoltat un numar de probe situat intre 68 si 98.

Graficul 10. Dinamica recoltarii probelor de sange de la bovine din Stamora-Germana

in intervalul 2000-2005

In graficul 11 este redata dinamica probele pozitive si a numarului de curti contaminate. Trebuie remarcat faptul ca boala a fost diagnosticata pentru prima data in primavara anului 2002, cand au fost depistate 3 vaci pozitive in trei curti contaminate, care au si fost ulterior eliminate. La  controlul din toamna anului 2002 au mai aparut trei bovine pozitive in doua curti. In anul 2003 primavara au reaparut 7 cazuri pozitive in 5 curti. In toamna anului 2003 nu s-au facut controale serologice. In primavara anului 2004 nu au post probe pozitive, dar la controlul din toamna anului 2004 au fost depistate 9 bovine pozitive in 7 curti, ulterior si aceste bovine au fost eliminate. In primavara anului 2005 nu s-au depistat animale pozitive.

In aceasta localitate au existat 3 curti in care au fost diagnosticate bovine cu LEB la aceeasi proprietari dar in ani diferiti. Este vorba de proprietarul Matu la care s-a diagnosticat boala in anul 2002 si in anul 2004, proprietarul Scuta la care s-a diagnosticat boala in anii 2002 si 2003, precum si de proprietarul Muresan la care boala a fost diagnosticata in anul 2003 si 2004.

Graficul 11. Dinamica probelor pozitive si a curtilor contaminate din localitatea Stamora-Germana in intervalul 2000-2005

In graficul 12 este redata evolutia procentului de infectie in intervalul 2002-2004. Evolutia acestuia are dinamica ascendenta ca si cea a numarului de probe pozitive. In aceasta localitate s-a inregistrat un procent de infectie cuprins intre 7,5% si 11%, faptul fiind  explicat prin aceea ca aici au fost inregistrate numeric multe probe pe de-o parte, si pe de alta parte prin aceea ca aceste probe raportate la numarul mic al animalelor controlate, au dat procentele mari inregistrate.

 

Graficul 12. Evolutia procentului de infectie LEB in localitatea Stamora-Germana

in intervalul 2000-2005

4.4. Infectia LEB in localitatea Gaiu-Mic

In perioada 2000-2005 in localitatea Gaiu-Mic numarul total de bovine s-a situat in prima parte a intervalului in jurul valorii de 60, in a doua parte a intervalului numarul total de bovine a scazut la 50 ulterior la 46 (graficul 13).

Bovinele care constituie matca au avut aceeasi evolutie, in perioada analizata, matca s-a  situat initial in jurul valorii de 39, ulterior in primavara anului 2005 matca a scazut la 29 (graficul 13).

Graficul 13. Evolutia efectivului de bovine in localitatea Gaiu-Mic in intervalul 2000-2005

De la bovinele din Gaiu-Mic au fost recoltate probe de sange, in vederea diagnosticarii infectiei LEB, graficul 14, conform planului de supraveghere sanitara veterinara, o data pe an, cu exceptia anului 2004, cand au fost recoltate probe atat primavara cat si toamna. In medie la un control s-au recoltat un numar de probe situat in jurul valorii de 40.

Graficul 14. Dinamica recoltarii probelor de sange de la bovine din Gaiu-Mic

in intervalul 2000-2005

In graficul 15 este redata dinamica probele pozitive si a numarului de curti contaminate. Asa cum se observa din grafic in Gaiu-Mic boala a fost diagnosticata pentru prima data in primavara anului 2003, cand a fost depistata o bovina pozitiva, care ulterior a fost eliminata.  In anul 2004 primavara a reaparut un caz la un alt proprietar, ulterior si aceasta bovina fost eliminata. In toamna anului 2004 au fost 6 probe pozitive in 5 curti (dintre care la un proprietar –Orsa - primavara mai fusese diagnosticata o bovina pozitiva), toate animalele pozitive fiind eliminate.

 

Graficul 15. Dinamica probelor pozitive si a curtilor contaminate din localitatea Gaiu-Mic

in intervalul 2000-2005

In graficul 16 este redata evolutia procentului de infectie care ajunge la valoarea de 15,8%, valoarea maxima inregistrata in localitatile apartinatoare comunei Moravita. Procentul de infectie are aceeasi dinamica ca si cea a numarului de probe pozitive. La controlul serologic efectuat in primavara anului 2005 nu au mai fost depistate vaci pozitive.

 

Graficul 16. Evolutia procentului de infectie LEB in localitatea Gaiu-Mic in intervalul 2000-2005

Analizand pe ansamblu evolutia LEB in comuna Moravita in intervalul 2000-2005 reiese ca boala a fost diagnosticata pentru prima data in primavara anului 2002 in doua din localitatile comunei: Dejan si Stamora-Germana, ulterior si in celelalte doua sate apartinatoare comunei, fiind apoi constant depistata in comuna la toate controalele serologice efectuate ulterior.

In graficul 17 sunt redate in dinamica evolutia procentului de infectie, in intervalul studiat, separat pe fiecare localitate, dar a fost calculat si procentul la nivel de comuna. Fata de o medie a procentului de infectie situata la nivel de comuna Moravita intre 2,3 si 7,8%, in intervalul 2002 primavara si 2004 toamna, se constata ca in cele doua sate apartinatoare (Stamora-Germana si Gaiu-Mic) procentul de infectie existent  in toamna anului 2004 este net superior medie pe comuna.

Graficul 17. Evolutia procentului de infectie LEB in comuna Moravita in intervalul 2000-2005

Fata de cele prezentate mai sus reiese ca nu s-au respectat in totalitate prevederile  „Programului strategic anual al actiunilor sanitar veterinare”, in care sunt prevazute controale bianuale in localitatile contaminate. Controalele bianuale nu s-au efectuat in anul 2003, din considerente financiare. Controalele s-au efectuat bianual numai in anul 2002 si anul 2004. Cu toate aceste restrictii financiare imbucurator este faptul ca s-a reusit, dupa fiecare control, eliminarea din efectiv prin abatorizarea bovinelor serologic pozitive si despagubirea proprietarilor, la valoarea de piata a animalului eliminat.

Au fost diagnosticate cu infectie LEB bovine cu varsta intre 2 si 14 ani, preponderent fiind afectate bovinele de 6-8 ani, mai ales cele cu productii mari de lapte.

Neajunsurile metodei de asanare prin extractie au fost subliniate in prezentarea rezultatelor din localitatile in care au fost semnalate, ne referim aici la faptul ca in aceeasi curte la acelasi proprietar, dupa eliminarea unei bovine pozitive, in timp (mai apropiat sau mai indepartat), au reaparut cazuri pozitive. Ar fi de discutat aici dimensiunea unitatii epidemiologice in LEB, boala in care datorita modului de transmitere si a perioadei lungi de incubatie unitatea epidemiologica, ar fi normal sa fie considerata turma (mai ales ca in localitatile luate in studiu se obisnuieste scoaterea la pasune a intregului efectiv dintr-o localitate intr-o singura turma, ceea ce favorizeaza difuzarea bolii). Din aceste considerente ar fi normal ca unitatea epidemiologica sa nu fie considerata curtea contaminata, ci localitatea, dar poate ca, din ratiuni financiare, forurile veterinare de decizie nu pot inca sa impuna o astfel de abordare a problemei.

Chiar daca in primavara anului 2005 a fost depistat numai un caz pozitiv totusi credem ca problema LEB in comuna Moravita nu se va termina aici, datorita considerentelor prezentate mai sus. Altfel spus ne asteptam ca in viitor sa apara noi cazuri pozitive, cu toate ca medicul veterinar concesionar face eforturi mari in a convinge proprietarii sa-si abatorizeze animalul reactionat pozitiv.

Dificultatile veterinarului concesionar sunt date si de faptul ca in ultima vreme s-a intarziat  mult cu despagubirea proprietarilor care si-au abatorizat animalul serologic pozitiv. Efortul veterinarului concesionar trebuie apreciat mai ales ca proprietarul adesea nu intelege ca de ce daca el a respectat masura impusa cu privire la animalul pozitiv, totusi, dupa un timp oarecare i-au reaparut animale pozitive.

Tabelul 1

Sinoptic privind evolutia LEB in comuna Moravita in intervalul 2000-2005

Anul

Localitatea

Sezonul

Bovine total

Matca

Nr. Probe recolt.

Probe nega.

Probe poz

Nr.curti

% infectie

2000

Moravita

Primavara

160

72

72

72

0.0

Toamna

167

82

0.0

Dejan

Primavara

102

65

70

70

0.0

Toamna

110

79

0.0

Stamora-Germana

Primavara

135

69

71

71

0.0

Toamna

137

72

0.0

Gaiu-Mic

Primavara

63





38

38

38

0.0

Toamna

64

38

0.0

2001

Moravita

Primavara

172

79

79

79

0.0

Toamna

182

82

0.0

Dejan

Primavara

112

61

69

69

0.0

Toamna

120

65

0.0

Stamora-Germana

Primavara

132

62

82

82

0.0

Toamna

135

65

0.0

Gaiu-Mic

Primavara

65

37

48

48

0.0

Toamna

65

37

0.0

2002

Moravita

Primavara

174

85

103

103

0.0

Toamna

179

85

0.0

Dejan

Primavara

134

62

79

75

4

4

5.1

Toamna

130

74

78

73

5

5

6.4

Stamora-Germana

Primavara

129

62

82

79

3




3

3.7

Toamna

133

65

72

69

3

2

4.2

Gaiu-Mic

Primavara

67

39

45

45

0.0

Toamna

53

37

0.0

2003

Moravita

Primavara

189

90

103

100

3

2

2.9

Toamna

193

96

0.0

Dejan

Primavara

117

45

75

75

0.0

Toamna

148

85

0.0

Stamora-Germana

Primavara

166

68

93

86

7

5

7.5

Toamna

145

79

0.0

Gaiu-Mic

Primavara

57

35

37

36

1

1

2.7

Toamna

53

35

0.0

2004

Moravita

Primavara

195

83

101

100

1

1

1.0

Toamna

158

79

106

103

3

3

2.8

Dejan

Primavara

143

83

93

93

0.0



Toamna

126

84

84

78

6

5

7.1

Stamora-Germana

Primavara

155

76

98

98

0.0

Toamna

118

77

78

69

9

7

11.5

Gaiu-Mic

Primavara

57

37

37

36

1

1

2.7

Toamna

46

34

38

32

6

5

15.8

2005

Moravita

Primavara

286

105

113

113

0.0

Dejan

Primavara

118

75

82

81

1

1

1.2

Stamora-Germana

Primavara

135

60

68

68

0.0

Gaiu-Mic

Primavara

34

29

29

29

0.0

Total 2000-20005

5559

2867

2223

2170

53

45

cap. 5. Concluzii

Rezultatele obtinute in urma supravegherii serologice privind infectia cu virus LEB la bovinele din comuna Moravita, judetul Timis, in intrevalul 2000-2005 permit formularea urmatoarelor concluzii:

Infectia cu LEB a fost diagnosticata pentru prima data in comuna Moravita la controlul serologic efectuat in primavara anului 2002 in doua din localitatile acesteia (Dejan 4 probe pozitive si Stamora-Germana 3 probe pozitive). In primavara anului 2003 infectia a fost diagnosticata si in localitatile Moravita si Gaiu-Mic. Ancheta epidemiologica nu a putut stabili cu certitudine originea bolii.

Desi dupa fiecare control efectuat bovinele serologic pozitive au fost eliminate, totusi infectia s-a extins constant in populatia de bovine, din intreaga comuna, astfel ca procentul de infectie, la nivel de comuna, a crescut de la 2,3 (in primavara anului 2002) pana la 7,8% (in toamna anului 2004).

Localitatile in care procentul de infectie a fost mai mare decat media pe comuna sunt: Stamora-Germana si Gaiu-Mic.

Datorita aplicarii metodei asanarii prin extractie au existat in total 6 curti in care au fost depistate, la intervale de timp neregulate, bovine serologic pozitive, la acelasi proprietar (Babu, Deaconeci, Matu, Scuta, Muresan si Orsa).

Din considerente financiare, nu au fost aplicate sistematic prevederile „Programului strategic anual al actiunilor sanitar veterinare”, in care sunt prevazute controale bianuale in localitatile contaminate. In anul 2003 desi infectia fusese diagnosticata in toata comuna totusi nu s-a facut decat un singur control serologic.

Chiar daca in primavara anului 2005 a fost depistat doar un singur caz pozitiv, totusi rezultatele analizei evolutiei LEB in localitatea Moravita pana in prezent, arata ca vor mai fi bovine pozitive, cel putin in viitorul apropiat.


III. Bibliografie

1.      Adamesteanu, I. (1967) – Patologia medicala a animalelor domestice, vol. I, ed, a II-a. Ed. Agro-Silvica, Bucuresti.

2.      BARNA I., BENGESCU R., BOLTE S., MANOLESCU N., MICLAUS I. (1993) -Oncologie veterinara, Ed. Ceres, Bucuresti.

  1. BARNA I., PARVU G., IUGA C. (1995) – Leucozele si bolile de imunosupresie, Ed. Ceres, Bucuresti.
  2. BELAK, S., BALLAGI –PORDANY. A. (1993) – Experiences on the application of the polymerase chain reaction in a diagnostic laboratory. Mol. Cell. Probes, 7, 241-245.

5.      BENET, J. J., SANAA, M., DUFOUR, B., TOMA, B. (1994) – Methologie des enquetes en epidemiologie animale, Epidemiologie et Sante Animale, 25, 1-7.

6.      Blood, D.C., Radostits, O.M., Arundel, J.H., Gay, C.C. (1989) – Veterinary Medicine, 7th edition, Bailliere Tindall, London, Philadelphia, Sydney, Tokyo, Toronto.

  1. CHARPAK, Y. (1995) - Introduction a l’evaluation en matiere de sante, Epidemiologie et Sante Animale, 28, 1-8.
  2. CHOI, K. Y., MONKE, D. S., JEFFREY, L. (2002) - Absence of bovine leukosis virus in semen of seropositive bulls. J. Vet Diagn. Invest., 14(5), 403-407.
  3. DIDA, I.C. (2003) - Leucoza enzootica bovina, Rev. de Zoot. si Med. Vet., 5, 18-21.

10.  Dufour, Barbara., Coudert, M., Vancel, D. (1993) – Bilan de la lutte contre la leucose bovine enzootique en France en 1992. Epidemiologie et Sante Animale, 24, 65-75.

  1. FECHNER, H., BLANKESTEIN, P., LOOMAN, A. C., ELWERT, J., GENE, L., ALBRECHT, C., KURG, A., BEIER, D., MARQUARDT, O., EBNER, D. (1997) - Provirus variants of the bovine leukemia virus and their relation to the serological status of naturally infected cattle. Virology, 237, 261-280.

12.  Garcia, M., Bastos, P.A.S., Silva, M.M., Martins, M.F., Lettry, V. (2003) – Serum immunoglobulin concentration in enzootic bovine leukosis virus naturally infected cattle, Vet. Bull., 2, 73, 225-232.

  1. JOHNSON, R., KANEENE, J. B. (1991) - Bovine leukemia virus. Part. II. Risk factors of transmission. Comp. Contin Educ Pract Vet., 13: 681-690.
  2. KUCKLEBURG, C. J., CHASE, C. C., NELSON, E. A., MARRAS, S. A., DAMMER, M. A., CHRISTOPHER – HENNINGS, J. (2003) - Detection of bovine leukemia virus in blood and milk by nested and real-time polymerase chain reactions, J. Vet Diagn Invest. 15 (1): 72-85.
  3. LUCAS, M. H., ROBERTS, D. H., BANKS, J. (1993) – Shedding of bovine leucosis virus in nasal secretion of infected animals. Vet Record, 132:11, 276-288.
  4. MICHAEL T. (1995) - Veterinary Epidemiology, Second edition, Blackvell Science, Oxford, London, Edinburg, Malden.
  5. MIRSKY, M. L., OLMSTEAD, C. A., DA, Y. (1996) – The prevalence of proviral bovine leukemia virus in peripheral blood mononuclear cells in two subclinical stages of infection. J. Virol., 70:2178-2196.

18.  Moga Manzat, R. – coordonator (2005) Boli virotice si prionice ale animalelor, Ed. Brumar, Timisoara.

  1. NAGY, D. W., TYLER, J. W., STOKER, A., KLEINBOEKER, S. B. (2002) - Association between the strenght of serologic recognition of bovine leukosis virus and lymphocyte count in bovine leukosis virus-infected cows, J.A.V.M.A., 220(11), 1681-1682.

20.  Nuotio, L., Rusanen, H., Sihvonen, L., Neuvonen, E. (2003) – Eradication of enzootic bovine leukosis from Finland, Vet. Bull., 9, 73, 1283-1288.

21.  Onet E. (1983) - Virusuri si viroze la animale, Ed. Dacia, Cluj Napoca.

  1. PAUL, I. (1996) - Etiomorfopatologie veterinara, Ed. ALL, Bucuresti.
  2. PERIANU, T. (1997) - Bolile infectioase ale animalelor. Viroze, II, Ed. Fundatiei Chemarea, Iasi.

24.  Plamadeala, Irina., Hiottu, Anisoara., Stoichici, A., Simion, N. (2003) - Evolutia leucozei enzootice bovine pe teritoriul Romaniei in perioada 1999-2002, Rev. Rom. de Med. Vet., 13, 3-4, 468-474.

25.  Pop, M., Cumpanasoiu, C., Tarziu, E., Olariu-Jurca, I., Linta, P., Muntean, P., Radu, Gh. (2004) – Valoarea unor metode de diagnostic folosite in combaterea LEB, Lucr. St. Med. Vet. Timisoara, XXXVII, 502-507.

26.  Pop, M., Vasiu, C., Rapunteanu, Gh. (1988) – Profilaxie si combatere in boli infectioase la animale. Ed. Ceres, Bucuresti.

27.  Popovici, I., Stamatin, Ludmila. (1968) – Boli infectioase ale animalelor domestice. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

28.  Popp Mihaela Cristiana. (2003) - Celulele sistemului imun implicate in leucemia bovina, Rev. de Zoot. si Med. Vet., 6, 40-46.

29.  Rhodes, J.K., Pelzer, K.D., Johnoson, Y.J., Russek Cohen, E. (2003) – Comparison of culling rates among dairy cows grouped on the basis of serologic status for bovine leukaemia virus, Vet. Bull, 11, 73, 1544-1549.

30.  Salceanu, Anisoara., Perianu, T., Tarca, Felicia. (2003) - Aspecte citomorfologice ale elementelor figurate sanguine in LEB, Rev. Rom. de Med. Vet., 13, 3-4, 413.

31.  Salceanu, Anisoara., Perianu, T., Tarca, Felicia. (2003) - Investigatii privind diagnosticul LEB, Rev. Rom. de Med. Vet., 13, 3-4, 412.

32.  Suzuki, T., Matsubaray, Y., Kitam, H., Ikeda, H. (2003) – Evaluation of the δ subunit of bovine adaptor protein complex 3 as a receptor for bovine leukaemia virus, Vet. Bull., 8, 73, 1131-1137.

33.  Tajima, S., Tsukamoto, M., Aida, Y. (2003) – Latency of viral expression in vivo is not related to CpG methylation in the U3 region and part of the R region of the long terminal repeat of bovine leukaemia virus, Vet. Bull., 8, 73, 1138-1141.

34.  Vasiu C. (2003) - Viroze si boli prionice la animale, Ed. Nereamia Napocae, Cluj Napoca.

35.  Volintir V. (1975) - Boli infectioase ale animalelor domestice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina-veterinara




Controlul sanitar veterinar inainte de taierea animalelor pentru consum uman
ERGOTISMUL
SAVANTI GERMANI DIN TRECUTUL STIINTEI VETERINARE
Model pentru cum trebuie sistematizate datele pe care le ai despre leb
FUSARIOGENINA
ASOCIATII, MANIFESTARI SI SOCIETATI NATIONALE DE MEDICINA VETERINARA
USTLIAGOTOXICOZA
LUPINOMICOTOXICOZA
SPORIDESMIOTOXICOZA
SAVANTI DIN TRECUTUL STIINTEI VETERINARE DIN ROMANIA