Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Alimentatie


Index » sanatate » Alimentatie
Situatia productiei de lapte


Situatia productiei de lapte




Situatia productiei de lapte

1.1. IMPORTANTA NUTRITIONALA A LAPTELUI

Laptele este unul din produsele animaliere cu cu importanta majora in alimentatia omului.

Laptele este unul din din cele mai importante produse de origine animala, fiind considerat un produs strategic, intrucat este un aliment complet, usor asimilabil, cu mare valoare nutritiva si cu rol antitoxic.

Laptele este un aliment indispensabil in nutritiaomului, cu precadere a copiilor, batranilor, bolnavilor si a celor care lucreaza in medii toxice; in plus, laptele constituie material prima pentru industria laptelui.



In cadrul produselor animaliere, productia de lapte ocupa locul al doilea, dupa carne, ca importanta economica si alimentara, fiind una dintre cele mai ieftine surse de proteina animala cu valoare biologica ridicata.

Prin continutul variat si bogat in substante nutritive, laptele este alimentul ideal pentru copii, fiind indispensabil mai ales in primele luni de viata.

Insa, o alimentatie numai pe baza de lapte, timp indelungat, favorizeaza aparitia anemiei, in special la noi nascuti, datorita faptului ca laptele este deficitar in fier, cupru, mangan, si vitamina C.

Proteinele din lapte se caracterizeaza printr-un continut ridicat de aminoacizi esentiali, fiind apropiate cu valoare biologica, de proteinele din ou.

S-a aratat ca cel putin jumatate din proteinele de origine animala, trebuie sa fie asigurate din lapte si produse lactate, deoarece in componenta acestora se gasesc peste 22 de aminoacizi esentiali.

Fiecare component al laptelui, prezinta din punct de vedere nutritional si fiziologic un rol incontestabil in apararea organismului si mentinerea starii de sanatate.

Lactoza din lapte impiedica prin formarea acidului lactic, dezvoltarea in intestine a microflorei saprofite de putrefactie.

Sarurile minerale din lapte se caracterizeaza printr-un continut bogat in fosfor si calciu, apropiat de cel existent in oase.

Vitaminele din lapte participa la mentinerea activitatilor vitale a celulelor, se gasesc in cantitati apreciabile, incat un litru de lapte poate acoperii zilnic 25% din necesarul de vitamina B2, peste 15% din necesarul de vitamina PP, fiind o sursa completa de vitamine B12 si D2.

Laptele din punct de vedere energetic are o valoare mai redusa, valoarea calorica fiind de 7; prin lapte se poate asigura 7 - 11% din necesarul de calorii.

Valoare calorica scazuta a laptelui si produselor acidolactatice reprezinta de asemenea o caracteristica importanta in contextul intensificarii activitatii nervoase si reducerii efortului fizic.

Laptele reprezinta un "univers alimentar", este un aliment complet, un izvor de sanatate, cu efecte multilaterale, care se impune prin actiunea lui mineralizanta la tineret, antidecoleifianta pentru adulti si de protectie antitoxica la persoanele care lucreaza in medii toxice.

Consumul de lapte si produse lactate accelereaza crestrea organismului cu 30-40%, mareste vigoarea si rezistenta in perioadele critice de crestere ale tineretului .

Mai mult decat orice alt produs obtinut de la animale in scopul utilizarii ca hrana, laptele este un aliment ieftin, si o importanta sursa de vitamine, proteine si saruri minerale.

Din punct de vedere fiziologic, laptele este lichidul secretat de glanda mamara a femelelor, in perioada de lactatie, care constituie hrana de baza a nou-nascutului.

Codul FAO/OMS da ca definitie exclusiva a laptelui urmatoarea: "produsul de secretie mamara normala, obtinut prin una sau mai multe mulsori fara nici o aditie sau sustragere".

Laptele crud este acela care abia a fost muls, racit in ferma, dar care nu a fost supus la nici un tratament, si totdeauna cu compozitia chimica integra.

Laptele este un aliment strategic deoarece contribuie la imbunatatirea calitatii vietii si contribuie la asigurarea securitatii alimentare, fiind un aliment de prima necessitate si complet.

Laptele poate sa asigure 44% din necesarul de proteine al omului de cea mai buna calitate, datorita continutului ridicat de aminoacizi, si a valorii biologice a produselor; asigura aproape 100 substante hranitoare (16 acizi grasi, 45 elemente minerale si 25 vitamine) deosebit de utile pentru alimentatia omului.

Laptele constituie materia prima de neilocuit destinata prelucrarii sau transformarii a peste 1000 de produse lactate indispensabile hranii omului, datorita valorii tehnologice pe care o are.

Valoarea tehnologica a laptelui reprezinta totalitatea insusirilor laptelui, care asigura acestuia aptitudinea sau pretabilitatea la prelucrare, prin proprietatile intrinseci unice pe care le are.

In functie de valoarea tehnologica intrinseca a laptelui se stabileste destinatia acestuia si randamentul in procesul de fabricatie.

Componentii chimici ai laptelui imprima nemijlocit produselor derivate valoarea nutritionala si biologica.

Lactoza din lapte este componentul chimic cel mai bine reprezentat, conferind laptelui aptitudinea de prelucrare. Aceasta are insusirea de a fi fermentata sub actiunea bacteriilor lactice, dirijata de om.

Pe aceasta baza se obtin produsele lactice acide dietetice (iaurtul de lapte de vaca, laptele batut, laptele acidofil, kefirul), cu ajutorul culturilor starter de bacterii lactice, precum si branzeturile fermentate.

Cazeina este componentul laptelui cu cea mai mare importanta in industria producerii branzeturilor. Cazeina se gaseste din abundenta in laptele de vaca (80% din total proteine), avand proprietatea de a coagula.

Aceasta proprietate confera laptelui aptitudinea de a trece din starea lichida, in stare de gel, respective de inchegare, sub actiunea enzimelor coagulante (cheagul) introduse in lapte sau a unor acizi.

Coagularea este ajutata si de prezenta calciului din lapte si sta la baza fabricarii produselor lactate acide si a brazeturilor.

Procesul de fabricare a laptelui este influentat de compozitia si varietatea materiei prime, astfel, prelucrarea laptelui in produse lactate se bazeaza pe procesule naturale fizico-chimice.

1.2. NIVELUL PRODUCTIEI MONDIALE DE LAPTE

1.2.1. SITUATIA PRODUCTIEI DE LAPTE

Productia si consumul de lapte, in medie, pe plan mondial si national nu satisfac decat o treime din cerinte, insa exista si zone pe glob unde productia de lapte asigura consumuri optime si disponibilitatii pentru export (comunitatea Europeana; zona nord-americana si australiana) dar si zone geografice, unde se inregistreaza limite, insuficiente si chiar crize privind productia si consumul de lapte (zone africane, asiatice, sud-americane).

 

TARI FURNIZOARE DE LAPTE

-                             Europa, furnizeaza peste 32-39% din productia mondiala de lapte, 180 milioane tone;

-                             America de Nord, furnizeaza 22% din productia mondiala de lapte;

-                             Asia furnizeaza sub 17% din productia mondiala de lapte;

-                             America de Sud, furnizeaza sub 9% din productia mondiala de lapte;

-                             Oceania, furnizeaza 4,5% din productia mondiala de lapte.

PRODUCTIA MEDIE PE VACA

* productia mondiala sub 2100 l/vaca

- Europa ......4700 l/vaca;

- America de Nord ..... 4500 l/vaca

- Oceania ..... 4000 l/vaca

- Asia ......1200 l/vaca

- America de Sud .... .1275 l/vaca

- Africa ..... 500 l/vaca

* Consumul mondial este de 90 kg. lapte pe locuitor

1.2.2. PIATA PRODUSELOR LACTATE IN ROMANIA

Piata unui produs se poate definii ca locul de intalnire al cererii si al ofertei pentru un anumit produs.

Oferta, in cazul acestor produse, reprezinta cantitatea de lapte si produse lactate furnizate pe piata, spre vanzare la un anumit prêt intr-o perioada de timp data.





Intr-o economie de piata oferta cantitativa a produsului pe piata de desfacere, depinde in primul rand de profitul pe care il va realize producatorul.

Particularitatea ofertei, care duce la fluctuatii ale cursului pietei:

-                             oferta productiei de lapte pentru consum in stare proaspata si supus prelucrarii este dispensata territorial si calitativ neuniforma;

-                             consumul cel mai mare de lapte este semnalat in special in marile centre urbane care sunt departate territorial de zonele de productie;

-                             agentii economici existenti pe piata marilor centre urbane se gasesc intr-o permanenta concurenta directa si indirecta;

-                             solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor pe intreaga perioada a anului, alaturi de exigentele din ce in ce mai crescute privind calitatea laptelui si a derivatelor sale.

1.2.3. PRODUCTIA TRIMESTRIALA DE LAPTE

Specificatie

AN

UM

Total

Trim I

Trim II

Trim III

Trim IV

PRODUCTIE

2000

Mii hl

54875

11542

16352

15436

11545

2001

Mii hl

53600

11409

16307

15824

10060

2003

Mii hl

51604

10775

15481

14546

10802

2004

Mii hl

50139

10558




14466

13485

11600

Incepand din 2001 s-a inregistrat continuu o scadere a productiei de lapte (53000 mii hl in 2001, 51604 mii hl in 2003, 50139 mii hl in 2004).

Comparative cu 2003, productia totala de lapte din 2004 a scazut cu 2,84%, aceasta diminuare fiind mai mica decat cea inregistrata in 2003 (3,72%).

In ceea ce priveste evolutia productiei totale sectoare de proprietati, in anul 2004 fata de 2003, aceasta a inregistrat o reducere de -49,74% in sectorul de stat si cu -2,01% in sectorul privat.

1.2.4. PRODUCTIA DE LAPTE IN ROMANIA

Productia de lapte in Romania este de 53 milioane de hectolitri, fiind reprezentata geografic in zonele de S-E; N-V; S-V, iar judetul cu cel mai mare efectiv de taurine este judetul Gorj.

In Romania, s-a constatat tendinta de crestere a productiei de lapte, cea mai mare productie de lapte s-a inregistrat in 1997, cu 57 de milioane de hidrolitri.

Cel mai mare dezavantaj este valorificarea productiei. Se valorifica doar 53% din care 41% reprezinta autoconsumul familial, iar 12% reprezinta hrana viteilor, consumul tehnologic.

NIVELUL PRODUCTIEI

-                             media pe tara este de 3133 l/vaca;

-                             cel mai bun judet, este judetul Ilfov cu ≈ 5000 l lapte, urmat de Bihor.

Productia si consumul de lapte pe locuitor este peste media mondiala, fiind de 227 l/locuitor.

In Romania s-au importat 1800 tone de lapte si produse lactate, din care 89% lapte si smantana si s-au exportat ≈ 4000 tone de produse lactate.

1.2.5. PRODUCTIA MONDIALA DE LAPTE PE ANUL 2002

TIPURI

DE

LAPTE

PRODUCTIE

TOTALA

LAPTE

DE

VACA

LAPTE

DE

BIVOLITA

LAPTE

DE

OAIE

LAPTE

DE

CAPRA

LAPTE

DE

CAMILA

CANTITATE

(TONE)

598686550

502325043

75468126

7793974

11845744

1283672

Cel mai raspandit animal de lapte din lume este vaca, care se intalneste pe toate continentele si furnizeaza aproape 90% din productia totala de lapte.

Desi, oaia si capra au o participare redusa in balanta productiei mondiale de lapte aceste specii, aceste specii furnizeaza un lapte valoros, aflat sub raport energetic, cat si proteic, si in acelasi timp, economic, mai ales specia ovina.

In Romania, vacile si bivolitele furnizeaza 86,5% din productia totala de lapte, iar ovinele si caprinele 13,5%.

1.2.6. COMERTUL EXTERIOR CU PRODUSE LACTATE AL ROMANIEI

Anul 2002 s-a caracterizat printr-o stagnare a importului de lapte, concomitent cu o inviorare a exporturilor chiar daca acestea au pornit de la niveluri foarte scazute.

In primele 9 luni ale anului 2000 Romania a importat peste 1400 de tone de produse lactate, in valoare de 17,2 milioane $ si a exportat 964 de tone in valoare de 2,3 milioane $, realizand un deficit comercial de 14,8 milioane $ la aceasta grupa de produse.

Valoarea medie unitara a importurilor de lactate, in primele 3 trimestre ale anului 2000 s-a situate la 1222 $/tona, in scadere fata de 1587 $/tona, cat reprezinta acest indicator in perioada similara a anului precedent.

Aceasta scadere explica, pe larg, tendinta generala de scadere a preturilor mondiale, si printr-o modificare de structura la import.



Peste jumatate din achizitii (57%) au fost reprezentate, in perioada analizata, de produse ieftine, precum iaurturile si alte lactate simple.

Produsele noi scumpe - branzeturile - constituite aproape in totalitate din branzeturi topite, nu au detinut decat 10% din totalitatea importurilor.

In anul 2000, Romania a exportat aproape 1000 de tone de produse lactate, in valoare de 2,29 milioane $, ceea ce reprezinta o dublare fata de anul precedent.

Domeniul laptelui pare sa fie unul dintre punctele forte ale Romaniei in viitoarea piata europeana.

Cota de lapte pe care Romania a solicitat-o Comisiei Europene este de 5 milioane de litri.

Aceasta cota se calculeaza strict in termini de piata, adica nu este inclus in aceasta cota de cat laptele destinat comercializarii (productia marfa).

Din aceasta categorie face parte laptele procesat (laptele crud livrat de producator unitatilor specializate autorizate si cu licenta de functionare) si laptele livrat pe piata libera (laptele vandut direct de producator in pietele organizate, controlate sanitary-veterinar sau direct din propria exploatatie).

Este exclus din cota de lapte autoconsumul si laptele tehnologic (laptele consumat de vitei de la fatare pana la intarcare - pana la 3 luni - acesta fiind in medie de 6 - 8 litrii pentru fiecare vital intr-o zi).

Capitolul Lapte este poate cel mai complex, in sensul negocierilor pe care le va avea Romania cu U.E. si asta pentru ca implica doua particularitati distincte: una ar fi cantitatea efectiva si a doua ar fi calitatea laptelui.

In ceea ce priveste calitatea laptelui avem probleme, pentru ca doar 22% din productia de lapte corespunde cerintelor U.E.

Exista posibilitatea sa obtinem o cota mai mare decat ne permite calitatea in acest moment.

O medie a parametrilor de calitate ar fi de 1 milion de germeni si 600 de mii de cellule somatice iar standardele europene sunt de 100 de mii de germeni si 400 de mii de cellule somatice.

M.A.A.P. si M.M. au eliberat un proiect de act normativ de imbunatatire a caltatii si salubritatii laptelui materie prima, desfasurat in doua etape: 2004-2007 si 2007-2010.

Asupra nivelului cotei de lapte propuse de Ministerul Agrigulturii, reprezentantii organizatiilor si asociatiilor din industria laptelui au discutat despre posibilitatea de acoperire a acestei cote si mai ales despre introducerea unor acte normative de sustinere a producatorilor si procesatorilor, prêt minim garantat pentru laptele care indeplineste conditiile de calitate, credite pe termen lung cu dobanzi minime, interzicerea livrarii sau a comercializarii laptelui de proasta calitate.

Totodata, au solicitat sprijin financiar mai mare pentru zootehnie si acordarea subventiilor doar pentru fermele medii sau mari si pentru acei procesatori care au o sansa in perspectiva integrarii.

Dintre tarile care vor adera la U.E. su cu experienta in sectorul "Laptelui", Polonia a obtinut o cota de lapte de 8,9 miliarde de litrii, Cehia de 2,6 miliarde litri si Ungaria de 1,9 miliarde de litrii.

Nici una dintre aceste tari nu a obtinut cota solicitata fiecare obtinand cu 36% Polonia, cu 17% Cehia, sau cu 33% Ungaria, mai putin.

1.2.7. PIATA INTERNATIONALA A PRODUSELOR LACTATE

Din analiza evolutiei preturilor internationale ale produselor lactate pe anul 2000 se pot remarca doua perioade distincte: semestrul I s-a caracterizat printr-o involutie a preturilor la toate produsele lactate, urmata, incepand cu lunile de vara, de o evolutie diferita in functie de produse.

Daca la laptele praf, preturile internationale au marcat in semestrul II o inviorare semnificativa, in cazul untului, acestea au atins un anumit nivel de echilibru in luna octombrie iar in cazul branzeturilor au inregistrat unele scaderi pana in luna decembrie inclusive.

Cheltuielile cu agricultura ale U.E., se vor limita la o medie de 40,5 miliarde de tone pentru perioada de reforma de 7 ani.

In acest context de austeritate generala, cheltuielile bugetare in sectorul lactatelor au scazut deja in ultimii ani de la 4 miliarde de Euro la 2,6 miliarde Euro.

Doar specialitatile de lactate destinate exportului vor fi capabile in viitor sa faca fata competitiei externe fara subventii; productia in vrac de unt si lapte praf, va avea in continuare nevoie de restituiri substantiale de export, intrucat costurile de productie in U.E. sunt mai mari decat media mondiala.

Daca U.E. ar mentine un nivel inalt al preturilor interne si deci s-ar mentine diferenta intre preturile practice pe piata interna si preturile internationale, comunitatea ar pierde oportunitatile de export si, pe de alta parte, din tari terte, la preturi mici.

Vor avea deci, surplusuri mari nevandabile de produse lactate pe piata U.E.

Pe termen scurt, U.E. este capabila sa acest surplus, dar, pe termen lung, acest lucru va fi posibil fara schimbari ale politicii comerciale (reducerea panala eliminare a subventiilor de export).

In aceasta situatie, tarile U.E. vor fi nevoite sa reduca preturile garantate si sa accepte preturi mai scazute, practicate pe piata mondiala; pentru produsele lor de export este probabil ca acest obiectiv sa conduca la un nivel al preturilor interne, care ar face ca o continuare a cotelor de productie san u mai fie in interesul sectorului lactatelor.

 


1.3. GRADUL DE PENETRARE PENTRU DIFERITE PRODUSE LACTATE IN ANII 2000-2003

1.3.1. GRADUL DE PENETRARE PENTRU DIFERITE PRODUSE LACTATE

  • * lapte pasteurizat, ultra pasteurizat (UHT), lapte cu arome.
  • S-a inregistrat o crestere semnificativa pentru iaurtul cu fructe (de la 25% in dec. 99 la 37% in dec 2000)

1.3.2. Media consumului saptamanal

  • exista o tendinta de scadere a consumului mediu saptamanl pentru majoritatea produselor lactate
  • confirmand cresterea gradului de penetrare, iaurtul cu fructe a inregistrat de asemenea si valori semnificativ mai mari ale consumului mediu sampamanal (2.9 ori pe saptamana, fata de 2.4 ori in dec 1999).

1.3.3. Consumul mediu lunar pe persoana/comparativ pe grupe de varsta

  • independent de vasta, consumul de lapte nepasteurizat inregistreaza o tendinta de scadere in timp
  • ce mai mare scadere s-a inregistrat pe grupul de varsta 0-6 ani (consumul de lapte nepasteurizat fiind de 2 ori mai mic in dec. 2000 comparativ in dec 1994)

1.3.4. Preferinta pe diferite produse lactate

  • branza topita (8.6) smantana (8.5) inghetata (8.5) si cascavalul de vaca (8.4) sunt cele mai preferate produse.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Alimentatie




TEHNOLOGIA DE OBTINERE A SPIRTULUI
Situatia productiei de lapte
PRELUCRAREA TERMICA A CARNII