Evolutia istorica a alimentatiei in Romania

Evolutia istorica a alimentatiei in Romania

De-a lungul istoriei, in fixarea tipului de alimentatie a unui popor, o mare insemnatatea a avut-o factorii naturali: geografici, climatici, geologici, geobotanici, geozoologici, factori ce alcatuiesc impreuna substratul fenomenelor sociale si economice. Dar in afara de acesti factori statici, trebuie sa avem in vedere si schimbarile pe care evolutia, civilizatia le pot aduce alimentatiei. Schimbarile in timp ale alimentatiei sunt datorate deci si unor factori sociali, care fac ca alimentatia sa fie mai putin dependenta de factorii geografici.

Particularitatile etnice ale alimentatiei pot fi puse in legatura cu ,fiziologia rasiala' , notiune misterioasa inca, ce rezista cu incapatanare analizei stiintifice. Ele sunt, incontestabil, legatura, privind evolutiv alimentatia, cu ceea ce s-a numit ,momentele culturale'.

Poporul Roman face parte din zona rasariteana si sudica a Europei, unde s-au pastrat, mult mai bine ca in Occident, caracterele arhaice ale hranei. Dar chiar si in aceasta zona culturala si economica, alimentatia poporului roman conserva anumite particularitati care o deosebesc de cea a popoarelor vecin.

Tinuturile Romaniei de astazi au fost in trecut yone de cultura pentru grau, orz si mai ales pentru mei. Meiul pare sa fi fost temelia hranei locuitorilor din tarile romane pana adanc in timpurile modene, cand papusoiul vine sa inlocuiasca aceasta antica cereala.

Ocupatia de capatenie a daciilor a fost agricultura. ,Doua sunt caracterele dominante ale alimentatiei poporului roman, acolo unde el s-a pastrat mai putin modificat de influiente recente: hrana predominant vegetala si cerealiera; lipsa obiceiului panificatiei in alimentatia sa zilnica' asa cum afirma I.Claudian in ,Alimentatia in cadrul antropogeografiei'.

In sec. I dupa Hristos, getii apar in cronicile vremii ca ,o natiune cunoscatoare de grane'. Cu secole mai tarziu, dupa marele gol care exista in istoria noastra la inceputurile Evului Mediu, romanii apar ca un popor de ciomani, fara nici o urma de agricultura.

Acest mod de viata s-a repercurtat asupra alimentatiei acestui popor, hrana avand caractere propri impuse de cei doi factori ai vietii pastorale: abundenta laptelui si sedentarismului precar. Laptele fermentat satisface si astari in Transilvania, nevoia de acru; ,borsul' nepatrunzand inca la acea vremein alimentatia celei regiuni.