Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Probele si mijloacele de proba in procesul penal


Probele si mijloacele de proba in procesul penal




PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA IN PROCESUL PENAL

NOTIUNE

Pentru ca organele judiciare sa poata solutiona complet in termen rezonabil este nevoie de date sau informatii care sa conduca la concluzia existentei sau inexistentei infractiunii, vinovatia sau nevinovatia faptuitorului etc.

Datele sau informatiile sunt furnizate prin probe. Legea defineste probele (art.63 c.pr.pen.) aratand ca probele sunt elemente de fapt care servesc la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare ptr. justa solutionarea a cauzei.

In dreptul nostru a fost adoptat principiul liberei aprecieri a probelor, adica probele nu au valoare dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate in scopul aflarii adevarulzi.




CLASIFICAREA PROBELOR

Criterii:

dupa caracterul lor sunt probe in acuzare- servesc la dovedirea vinovatiei inculpatului- si in aparare- dovedesc nevinovatia sau existenta unor circumstante de natura sa atenueze raspunderea penala a acestuia.

Dupa izvoarele din care provin: immediate obtinute din sursa lor originala (declaratia unui martor ocular) sau mediate, sunt secundare, fiind obtinute dintr-o alta sursa decat cea originala (declaratia unui martor care nu a fost de fata la comiterea faptei).

Dupa legatura cu obiectul probatiunii: directe, dovedesc nemijlocit vinovatia sau nevinovatia (prinderea in flagrant delict ) sai indirecte, care nu furnizeza date care pot dovedi in mod direct vinovatia sau nevinovatia, trebuind sa se coroboreze cu alte probe.

3.OBIECTUL PROBATIUNII (THEMA PROBANDUM)

Este ansamblul faptelor sau imprejurarilor de fapt ce trebuie dovedite in vederea solutionarii cauzei penale.

Obiectul generic e format din faptele sau imprejurarile de fapr ce trebuie dovedite in orice cauza penala. Alte fapte trebuie dovedite numai la anumite fapte penale, ele formand obiectul concret.

Ce trebuie dovedit in latura penala:

faptele si imprejurarile de fapt care alcatuiesc latura obiectiva: actiunea sau inactiunea, legatura cauzala, locul, timpul comiterii faptei

autorul faptei sau autorii, rolul fiecaruia, forma de participatie penala

vinovatia

cauzele care inlatura caracterul penal al faptei

circumstantele agravante sau atenuante

date privind caracterizarea persoanei inculpatului

imprejurarile care au favorizat infractiunea.

Obiectul probatiunii in latura civila a cauzei:- trebuie dovedite

1.culpa victimei care reduce din prejudiciu

Daca este introdusa si partea responsabila civilmente, vor trebui dovedite imprejurarile care atrag sau care inlatura raspunderea sa civila.

PERTINENTA, CONCLUDENTA SI UTILITATEA PROBELOR

Probele pertinente sunt acele elemente de fapt care au legatura cu faptele ssau imprejurarile ce trebuie dovedite intr-o anumita cauza penala

Probele concludente sunt acele elemente de fapt care contribuie la aflarea adevarului si solutionarea cauzei penale. Nu orice proba pertinenta este concludenta, dar orice proba concludenta este pertinenta.

Probe utile sunt acele elemente de fapt care, prin informatiile pe care le contin sunt necesare solutionarii cauzei. Proba utila este implicit concludenta. Proba concludenta poate fi inutila. Admiterea sau respingerea probelor se face motivat.

SARCINA PROBATIUNII

Este obligatia administraarii probelor in procesul penal. Potrivit art.65 sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata.

Aprecierea probelor este guvernata de principiul liberei aprecieri a acestora.

5.NOTIUNEA SI IMPORTANTA MIJLOACELOR DE PROBA

Sunt denumite mijloace de proba acele mijloace prin care se dau in vileag probele, mijloacele prin care se administreaza probele. Ele sunt prevazute in art.64 c.pr.pen.

DECLARATIILE INVINUITULUI SAU INCULPATULUI, MIJLOC DE PROBA SI APARARE

Prin intemediul lor se pot obtine probe care sa serveasca aflarii adevarului si justei solutionari a cauzei.Sunt si mijloc de apararea, care pune in lumina un sistem de garantii ale exercitarii dreptului de aparare.

Inainte de a fi ascultat, invinuitul sau inculpatul I se aduc la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei, incadrarea juridica, dreptul de a avea un avocat, dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i-se atentia ca tot ce declara poate fi folosit si impotriva sa.

Este mai intai lasat sa declare tot ce stie, iar apoi I se pun intrebari, iar declaratia e consemnata in scris.

Aceasta declaratie este retractabila, adica se poate reveni asupra celor declarate sau sa faca niste completari. Este divizibila ptr.ca organele judiciare retin numai ceea ce se confirma prin coroborarea cu alte probe. Are valoare probatorie relativa, servind la aflarea adevarului numai daca se coroboreaza cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.

DECLARATIILE MARTORILOR, MIJLOC DE PROBA

Matorul este persoana care, avand cunostinta despre vreo fapta sau imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului, este ascultata de organele judiciare in aceasta calitate.

Nu pot fi ascultate ca martor anumite persoane.

cele obligate la pastrarea secretului profesional cu privire la faptele de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei





persoana vatamata, daca participa in proces in calitate de parte vatamata ori se constituie parte civila.

Nu pot fi obligate sa participe in calitate de martor:

sotul invinuitului sau inculpatului

rudele apropiate ale acestuia.

Martorul are anumite obligatii:

sa se prezinte la chemarea instantei

sa depuna marturie

sa relateze adevarul, fiind sub juramant.

El are si drepturi:

de a depune marturie liber

de a cenzura intrebarile care I se pun

de a solicita consemnarea exacta si completa a declaratiei facute

de ordin patrimonial, vizand cheltuielile de judecata.

Luarea declaratiei presupune parcurgerea unei proceduri reglementate de lege:

prima etapa: date personale, rudenia cu vreuna dinparti, depunerea juramantului

a doua etapa este similara ascultarii partilor.

Declaratia martorilor are o forta probanta egala cu a celorlalte mijloace de proba.

Sunt anumite procedee speciale de obtinere a declaratiilor partilor:

confruntarea care reprezinta un procedeu probatoriu complementar, prin care se urmareste lamurirea contrazicerilor care exista intre declaratiile date anterior de doua sau mai multe pesoane in aceeasi cauza. Declaratiile si raspunsurile date la intrebari se consemneaza in proces-verbal semnat de persoanele confruntate si de organele judiciare.

folosirea interpretilor se impune cand una din parti sau o alta persoana care urmeaza a fi ascultata nu cunoaste limba romana ori nu se poate exprima si atunci cand unele inscrisuri aflate la dosar sunt redactate in alta limba decat cea romana.

INSCRISURILE, MIJLOC DE PROBA

In sens larg, inscrisul e orice act scris, inclusiv formele scrise in care se consemneaza celelalte mijloace de proba.

In sens restrans se intelege numai actul care, prin continutul sau, contribuie la aflarea adevarului in cauza, fara sa reprezinte forma scrisa de exprimare a celorlalte mijloace de proba (chitanta, registrele etc.)

Cel mai important inscris intalnit pe parcursul solutionarii unei cauze penale este preocesul-verbal care este acel mijloc scriptic prin care organele prevazute de lege constata direct faptele sau imprejurarile ce por servi la aflarea adevarului.

Cf. art.90 c.pr. pen. Procesele verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta sunt mijloace de proba.

Inscrisurile nu au o valoare probatorie preferentiala fata de celelalte mijloace de proba, aplicandu-se principiul liberei aprecieri a probelor.

MIJLOACELE MATERIALE DE PROBA

Obiectul care contine sau poarta o urma a faptei savarsite este mijloc material de proba cf. art. 94 c.pr.pen. (martori muti). Acestea pot fi :

obiecte care au fost foflosite sau au fost destinate sa serveasca la comiterea infractiunii

obiecte care sunt produsul infractiunii: monede false, alimene falsificate etc.

Aceste doua categorii se mai numesc corpuri delicte.

obiecte care contin sau poarta o urma a faptei savarsite. Hainele infractorului care poartapete de sange, inscrisuri contrafacute

orice alte obiecte care servesc la aflarea adevarului in cauza penala.

Valoare probatorie: au forta de dovada a oricarui mijloc de proba, potrivit principiukui liberei aprecieri a probelor.

PROCEDEE DE DESCOPERIRE SI RIDICARE A INSCRISURILOR SI MIJLOACELOR MATERIALE DE PROBA



A.    RIDICAREA DE OBIECTE SI INSCRISURI: pot sa se fale in posesia unor persoane fizice sau juridice, iar in baza art. 96 c.pr.pen. organele judiciare le ridica si au acesta obligatie; in plus si persoanele de la care se ridica aceste obiecte sunt obligate sa le predea.

Art.98: in cursul urm.p., la propunerea procurorului, instanta de judecata poate dispune ca orice unitate postala sau de transport sa retina sisa predea scrisorile, telegramele si orice alta corespondenta ori obiectele trimise de catre invinuit sau inculpat ori adresate acestuia fie obiect fie indirect.

Aceasta se poate dispune de procuror in scris in cazuri urgente si temeinis justificate. In cursul judecatii instanta poate dispune toate acestea si din oficiu.

Daca obiectul sau inscrisul serut nu este predat de buna voie, org, de urm .p. sau instanta de judcata dispune ridicarea silita.

B.     Perchezitia

Din economia dispozitiilor legale rezulta: inviolabilitatea domiciliului si resedintei persoenei. In anumite situatii expres prev. de lege se poate patrunde in domiciliul ori resedinta unei persoane chiar fara invoirea acesteia.

Potrivit art. 100 c.pr.pen. cad persoana careia I s-a cerut sa predea un obiect sau vreun inscris dintre cele aratate in art.98 c.pr.pen., tagaduieste existenta lor sau detinerea lor, precum si ori de cate ori exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesara se poate dispune efectuarea acesteia.

Perchezitia poate fi domiciliara sau corporala.

Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai de judecator, iar in cursul u.p. se da in camera de consiliu fara citarea partilor.

Perchezitia domiciliara nu poate fi dispusa inainte de inceperea u.p. In timpul u.p. perchezitia dispusa de judecator se efectueaza de procuror sau de organele de cercetare penala.

In cursul judecatii instanta poate proceda la efectuarea perchezitiei cu ocazia unei cercetari locale.

Timpul de efectuare a perchezitiei: se face intre orele 6-20, iar in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta sau cand perchezitia urmeaza sa se afectueze intr-un local public. Perchezitia inceputa intre orele 6-20 poate continua si in timpul noptii.

Procedura perchezitiei:

organul care urmeaza a efectua perchezitia in prealabil se legitimeaza si arata autorizatia data de judecator

se face in prezenta persoanei de la care se ridica obiectele sau inscrisurile, iar dc. acesta lipseste se face in prezenta reprezentantului, unui membru al familiei, vecin, avand capacitate de exercitiu.

aceste operatiuni se fac in przenta unor martori asistenti.

Efectuarea perchezitiei domiciliare:

organul are dreptul sa deschida incaperi sau alte mijloace de pastrare

este obligat sa se limiteze la ridicarea numai a obiectelor care au legatura cu fapte savarsita, exceptie fiind acele obiecte a caror detinere este interzisa de lege si se ridica oricum

organul judiciar trebuie sa ia masuri ca faptele si imprejurarile din viata personala a celui la care se efectueaza perchezitia sa nu devina publice

Perchezitia corporala poate fi dispusa de org.de cercetare penala, procuror sau de judecator. Se efectueaza de organul judiciar care a dispus-o sau de persoana desemnata de acest organ. Se face numai de o persoana de acelasi sex cu cea perchezitionata.

Obiectele ridicate se eticheteaza si sigileaza.Se incheie un proces verbal cu privire la perchezitie.

CERCETAREA LA FATA LOCULUI: potr. Art 30 alin. 4 c.pr.pe, prin locul comiterii ft. se intelege locul unde s-a desfasuat activitatea infractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia.

Este relevanta prin obiectul sau complex fixat in dispoz. Art.129 c.pr.pen care prevede ca cercet. La fata locului se efectueaza cand:

e necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului savarsirii infractiunii

sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii

sa se stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale de proba si imprejurarile in care s-a comis fapta

se efectueaza in prezenta martorilor asistenti, afara de cazul cand nu pot fi prezenti, si in prezenta partilor cand e necesar

Instanta efectueaza cercet. La fata locului cu citarea partilor si in prezenta procuroruli, cand participarea la judecata este obligatorie.

Fixarea rezultatelor cercetarii la fata locului se face in proces-verbal.

INTERCEPTARILE SI INREGISTRARILE AUDIO-VIDEO SI FOTOGRAFIILE

Inregistrarile pe suport magnetic de sunete ori de imagini din al caror continut rezulta fapte sau imprezurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului. Conditii:

numai cu autorizatia motivata a presedintelui instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima istanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza urm.p.



in cauza sa existe date sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni: trafic de stupefiante, trafic de arme, de persoane

se impun ptr.stabilirea situatiilor de fapt sau ptr. identificarea sau localizarea participantilor ; autorizatia se dispune de instanta prin incheiere motivata si in caz de urgenta dar nu mai mult de 48 de ore de catre procuror prin ordonanta motivata, cu titlu provizoriu.

Durata autorizarii : pana la cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii ptr. motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile. Durata maxima a interceptarilor cu privire la aceeasi fapta si persoana nu poate depasi 120 de zile. Inregistrarile obtinute vor fi consemnate intr-un proces-verbal. Ele au valoare probanta cu celelalte probe.

EXPERTIZELE

Potrivit art.116 c.pr.pen. cand ptr. lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului sunt necesare cunostintele unui expert, org. de u.p. ori instanta de judecata dispune la cerere sau din oficiu efectuarea unei expertize.

Potriviz art. 117 c.pr.pen. expertiza psihiatrica este obligatorie:

in cazul infractiunilor de omor deosebit de grav

cand org. de u.p. sau instanta are indoiala asupra starii psihice a inculpatului

e oblig. si ptr. a se stabili cauzele mortii, dc. nu s-a intocmit raport medico-legal.

Felurile expertizei:

criminalistica

medico-legala

psihiatrica

contabila

tehnica

mixte sau complexe in care, ptr. lamurirea faptelor cauzei sunt necesare cunostinte din mai multe ramuri ale stiintei si tehnicii.

Procedura :

expertul este numit de org.de u.p. sau de instanta. Exceptie: daca se efectueaza de catre un serviciu medico legal, de un laborator de expertiza criminalistica sau de catre orice institut de specialitate, conducerile acestora vor desemna specialistul care va efectua expertiza.

Se dispune prin rezolutie sau incheiere

Fixeaza termen cand sunt chemate partile si expertul

La termenul fixat se aduce la cunostinta partilor si expertului obiectul expertizei, intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul

Li se arata ca au dreptul sa faca observatii cu privire la aceste intrebari si ca pot cere modificarea sau completarea lor

Partilor li se aduce la cunostinta ca au dreptul sa ceara numira si a cate unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.

Pune in vedere expertului termenul la care trebuie sa depuna raportul, care trebuie sa cuprinda: parte introductiva,descrierea operatiunilor efectuate, concluzii.

Daca rapotul nu e cla si complet fie se cere supliment de expertizasau se cer lamuriri suplimentare expertului in scris (O.UG. 1/2000 publicata in M.Of. nr. 22/2000).

Expertiza nu are forta probanta deosebita fata de celelalte probe.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




Situatia copilului nascut in timpul casatoriei
Ultrajul contra bunelor moravuri: continut legal si constitutiv
Teoria generala a dreptului
CONDITIILE ACTIUNII IN CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV IN BAZA LEGII NR. 554/2004
Testamentul secret (mistic)
IPOTECA, GAJUL SI PRIVILEGII MARITIME
MASURILE DE SIGURANTA SANCTIUNI PENALE
Interdictia pactelor asupra succesiunilor viitoare (nedeschise)
Preocupari actuale privind combaterea coruptiei
Formulati si comentati definitia statului














loading...