Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Ineficacitatea actului juridic civil


Ineficacitatea actului juridic civil




INEFICACITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

Sectiunea I – Notiuni introductive.

Scopul urmarit de parte sau parti prin manifestarea vointei lor este, de cele mai multe ori atins, prin aceasta neintelegandu-se insa ca nu pot sa apara situatii in care, din cauze concomitente sau subsecvente incheierii actului juridic civil, acesta sa nu-si produca efectele ori daca acestea s-au produs, sa nu poata fi desfiintate.

Ineficacitatea actelor juridice civile subsumeaza toate acele situatii juridice in care, din diferite motive, acestea nu isi produc efectele (total sau partial, definitiv sau temporar). Aceasta situatie poate reprezenta rezultatul vointei partilor dar poate fi datorata si unui fapt independent de aceasta vointa iar ineficacitatea poate opera de drept iar in unele situatii doar daca este pronuntata de justitie.




Sfera notiunii de ineficacitate este destul de larga, un act juridic putand sa nu-si produca efecte, din diverse cauze, care pot fi grupate, aceasta operatiune permitand si o clasificare a actelor juridice civile a caror viata este intrerupta cu mult inainte de momentul avut in vedere de parti:

-o prima cauza care determina ineficacitatea actelor juridice este aceea a nesocotirii conditiilor de validitate la incheierea acestora, ceea ce determina o categorie aparte ce cuprinde actele juridice civile nule sau anulabile, adica lovite de nulitate absoluta sau relativa;

-exista apoi imprejurari ce au fost avute in vedere de parti sau prevazute de lege in momentul incheierii actului juridic civil a caror aparitie poate face ca acesta sa nu produca, provizoriu, efecte, din aceasta categorie facand parte actele juridice civile afectate de termen suspensiv sau conditie suspensiva;

-pot fi intalnite imprejurari intervenite dupa incheierea valabila a actelor juridice civile dar inainte de executarea acestora sau pe parcursul ei ce impiedica producerea efectelor sau duc la desfiintarea actelor ce poarta denumirea de acte juridice civile atacabile; astfel de imprejurari sunt rezolutiunea, rezilierea, revocarea si caducitatea.

Sectiunea II – Nulitatea actului juridic civil

# 1.Notiunea si evolutia conceptiei privind nulitatea

Nulitatea este o sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic de efectele contrare regulilor de conduita cuprinse in norme juridice, edictate pentru incheierea sa valabila.

Evolutia conceptiei despre nulitate a cunoscut mai multe etape. Astfel, in dreptul roman a operat conceptia simpla si rigida potrivit careia orice act juridic care nesocoteste regulile de drept nu poate sa produca efecte. Practic, in perioada respectiva se suprapuneau notiunile de nulitate si cea de inexistenta a actului juridici civil, sanctiunea fiind absoluta si totala.

Un moment important il constituie etapa clasica, in care teoria nulitatii este fundamentata pe ideea ca actul juridic civil incheiat cu nerespectarea normelor de validitate poate fi, in anumite conditii, vindecat, exact ca si in cazul unui organism bolnav, facandu-se distinctia intre conditiile de existenta – cele pe care insasi natura actului le cere si fara de care fiinta acestuia ar fi de neconceput – si cele de validitate. Lipsa unei conditii de existenta determina nulitatea absoluta a actului, in timp ce lipsa unei conditii de valabilitate determina doar o nulitate relativa.

Consecinta imediata a fost aceea ca doctrina a contracarat teoriile care propuneau lipsirea in intregime de efecte a actului „bolnav”, dezvoltandu-se conceptia nulitatii sanctiune. Potrivit acesteia nulitatea nu se mai socoteste o masura indreptata impotriva intregului act ci doar impotriva acelor efecte care sunt contare scopului dispozitiei legale incalcate, fiind lasate intacte celelalte, neexistand nici o justificare ce sa determine inlaturarea tuturor efectelor unui act juridic ce reprezinta acordul subiectelor de drept intervenit exact pentru a produce efecte respectiv pentru a da nastere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil.

Nulitatea ca sanctiune este si conceptia dominanta in dreptul civil roman.

Aceasta problema si-a dovedit pe deplin actualitatea in contextul modificarilor legislative si doctrinare ce au avut loc dupa anul 1990, una dintre cele mai disputate chestiuni fiind aceea a efectelor ce pot fi produse de acte translative de proprietate avand ca obiect terenuri, incheiate in perioada 1974 – 1989. Este evident ca si in prezent campul de cercetare este deschis, multe intrebari asteptandu-si inca raspunsul din partea teoreticienilor, acest aspect evidentiindu-se pe deplin printr-o practica neunitara vizand aspectele legate de ineficacitatea actelor juridice civile.

# 2.Trasaturile si functiile nulitatii

Pot fi retinute urmatoarele trasaturi esentiale ale nulitatii actelor juridice civile:

-nulitatea este o sanctiune de drept civil;

-sfera de aplicare a nulitatii cuprinde actele juridice civile, neafectand celelalte izvoare ale raportului juridic civil;

-continutul nulitatii consta in lipsirea actului juridic civile de efecte,

-sanctiune intervine doar in cazul incalcarii legii civile ce reglementeaza incheierea valabila a actului juridic civil;

-in aprecierea neconcordantei cu prevederile legale a efectelor actului juridic civil se are in vedere finalitate a legii, efectele de care este lipsit actul fiind doar cele contrare scopului urmarit de legiuitor prin adoptarea actului normativ incalcat;

-momentul in raport cu care se apreciaza conformitatea actului juridic civil cu legea este cel al incheierii actului.

Ca sanctiune de drept civil, nulitatea actului juridic civil indeplineste urmatoarele functii:

-functia preventiva, prin care se realizeaza atentionarea subiectelor de drept civil asupra consecintelor pe care le atrage nesocotirea legii ce reglementeaza conditiile de valabilitate a actelor juridice civile; perspectiva lipsirii actului juridic civile de efecte poate determina o inhibitie a celor ce sunt tentati sa incheie actul - constient- in astfel de conditii;

-functia sanctionatorie consta in lipsirea de efecte a actului juridic civil incheiat in pofida regulilor stabilite de lege;

-functia de mijloc de garantie a realizarii principiului legalitatii in domeniul incheierii actelor juridice civile, ce reprezinta o sinteza a primelor doua functii.

# 3.Criteriile de clasificare a nulitatilor

In functie de natura interesului ocrotit – general ori individual – prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului juridic civil nulitatea este de doua feluri: absoluta si relativa.

3.1.Nulitatea absoluta si nulitatea relativa.

3.1.1.Nulitatea absoluta este acea forma de ineficacitate care intervine in cazul incalcarii, la incheierea actului juridic civil, a unei dispozitii legale care ocroteste un interes general, de ordine publica.

Sanctiunea nulitatii absolute prezinta urmatoarele trasaturi distincte care, impreuna, exprima regimul juridic al aceste forme de ineficacitate a actului juridic civil.

1.Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata, de procuror si chiar din oficiu de instanta de judecata, prin persoana interesata se intelege subiectul de drept ce invoca un interes ocrotit din punct de vedere juridic in stransa legatura cu cauza nulitatii.

2.Nulitatea absoluta poate fi invocata oricand, actiunea respectiva fiind imprescriptibila.

3.Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare sau in alt mod, acesta fapt fiind explicat de natura interesul ocrotit prin norma juridica a carei incalcare atrage nulitatea absoluta.

Cauzele care atrag nulitatea absoluta a actului juridic civil sunt urmatoarele: lipsa consimtamantului datorata unei erori obstacol; incalcarea regulilor privind capacitatea civila sub aspectul depasirii capacitatii speciale de folosinta a persoanei juridice sau nerespectarii unei incapacitati speciale impuse pentru ocrotirea unui interes public; nevalabilitatea obiectului actului juridic civil (lipsa acestuia sau caracterul lui ilicit sau imoral); lipsa cauzei sau caracterul ei ilicita sau imoral; nerespectarea formei cerute ad validitatem; nerespectarea unei conditii prealabile obligatorii; incalcarea ordinii publice si fraudarea legii.

3.1.2.Nulitatea relativa este acea cauza de ineficacitate a actului juridic civil care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil a unei norme care ocroteste un interes particular.

Regimul juridic al nulitatii relative se exprima prin urmatoarele reguli:

1.Nulitatea relativa poate fi invocata, in principiu, numai de persoana ocrotita prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului juridic civil.

2.Nulitatea relativa poate fi invocata doar in termenul de 3 ani de prescriptie extinctiva.

3.Nulitatea relativa poate fi confirmata, expres sau tacit, de cel indreptatit sa o invoce.

Cauzele nulitatii relative sunt: lipsa consimtamantului (cand acesta se datoreaza lipsei de discernamant); vicierea consimtamantului (prin eroare, dol, violenta sau leziune); nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu; nerespectarea dreptului de preemtiune (atunci cand el este reglementat de lege).

3.2.In functie de intinderea efectelor sale nulitatea poate fi partiala sau totala.

In cazul nulitatii totale intinderea efectului distructiv al sanctiunii este globala, ea desfiintand actul juridic in intregime. Aceasta forma a nulitatii intervine atunci cand nu pot fi mentinute in nici un mod efectele care s-au produs ori care urmeaza se produca in temeiul actului juridic civil incheiat cu nerespectarea unor prevederi legale.





Nulitatea partiala desfiinteaza numai o parte din efectele actului juridic civil, cele care nu contravin legii fiind mentinute in intregime. Nulitatea partiala nu trebuie confundata cu alte situatii juridice care determina, de asemenea, lipsirea actului juridic civil de efecte.

Trebuie mentionat ca in sistemul nostru de drept nulitatea totala are un caracter de exceptie, nulitatea partiala fiind regula.

3.3.Dupa felul conditiei de validitate nerespectata distingem nulitate de fond de nulitatea de forma.

Nulitatea de fond sanctioneaza nerespectarea reglementarilor legale privitoare la conditiile de fond ale actului juridic civil, adica cele care reglementeaza capacitatea, consimtamantul, obiectul si cauza.

Nulitatea de forma este acea cauza de ineficacitate care sanctioneaza nerespectarea conditiei de forma cerute pentru valabilitatea actului juridic civil.

3.4.Dupa modul de consacrare legislativa se distinge nulitatea expresa de nulitatea virtuala.

Se poate vorbi de nulitate expresa (explicita sau textuala) atunci cand ea este prevazuta ca atare intr-o dispozitie legala, adica rezulta explicit dintr-un text legal.

Nulitatea virtuala este aceea care rezulta in mod indirect, dar neindoilenic, din textul legal, fie din modul de redactare a acestuia, fie din finalitatea sa. Ea se nai numeste si nulitate implicita sau tacita.

3.5.Dupa modul de valorificare, nulitatile pot fi de drept sau judiciare.

Nulitatea de drept loveste actul juridic civil de la sine, prin efectul legii, instanta fiind chemata doar sa o constate, in caz de litigiu.

Nulitatea judiciara nu opereaza de plin drept, ci numai daca este pronuntata printr-o hotarare judecatoreasca.

In cazul nulitatilor care opereaza de drept, in masura in care partile sunt de acord in privinta sanctiunii si nici una nu pretinde executarea actului sau fiecare este de acord sa restituie ceea ce a primit in temeiul actului nul, nu mai este nevoie sa se faca apel la instanta de judecata. Aceasta va interveni insa ori de cate ori exista un litigiu intre parti, urmand a constata nulitatea si a dispune restabilirea situatiei anterioare incheierii nevalabile a actului juridic civil.

# 4.Modalitatile de invocare a nulitatii

Nulitatea poate fi invocata pe trei cai:

Calea amiabila este intelegerea dintre parti prin care ele recunosc faptul ca actul incheiat nu poate si nu produce efecte juridice pentru nerespectarea conditiilor de validitate la incheierea lui, ia in masura in care a produs partial sau total efecte, ca acestea se desfiinteaza. Varianta este admisibila in temeiul art. 969 alin. 2 Cod civil, care prevede ca partile pot revoca actul incheiat prin consimtamant mutual.

Actiunea in nulitate (in constatarea nulitatii absolute sau pronuntarea nulitatii relative) este mijlocul procedural prin care partea indreptatita si care are un interes in acest sens solicita instantei judecatoresti desfiintarea actului juridic civil pentru nerespectarea conditiilor de validitate la incheierea actului. Prin aceasta actiune se urmareste restabilirea ordinii de drept incalcate.

Exceptia nulitatii este acel mijloc procedural prin care parte indreptatita sau interesata se opune actiunii in executarea actului juridic civil nul sau anulabil.

# 5.Efectele nulitatii actului juridic civil

Prin efectele nulitatii actului juridic civil se inteleg consecintele pe care le antreneaza nulitatea, ca sanctiune civila, impotriva acelor efecte ale actului juridic civil care contravin finalitatilor urmarite de legiuitor prin normele legale incalcate la incheierea actului.

Efectele nulitatii sunt identice, indiferent ca este vorba de nulitate absoluta sau de nulitate relativa.

In ambele situati, acestea conduc la desfiintarea raportului juridic civil nascut in baza actului juridic in intregime sau in privinta acelor clauze care contravin scopului urmarit de legiuitor.

In masura in care actul juridic nu si-a produs inca efectele, nefiind deci executat pana in momentul in care se constata sau se dispune sanctiune, el nu si le va mai putea produce ulterior acestui moment. Partile se afla exact ca si in situatia in care nu ar fi incheiat niciodata actul juridic respectiv.

Daca actul si-a produs, total sau partial, efectele, tot ceea ce s-a executat in temeiul sau urmeaza a fi restituit, in acest mod restabilindu-se situatia anterioara incheierii actului.

Daca partea sau partile au incheiat acte juridice cu terte persoane, prin care au constituit sau transmit dreptul, in urma anularii actului juridic dintre ei se vor desfiinta si cele incheiate cu tertii.

5.1.Efectele nulitatii intre parti.

Acestea sunt guvernate de doua principii: cel al retroactivitatii si cel al repunerii in situatia anterioara.

Principiul retroactivitatii insumeaza ideea ca efectele nulitatii actului juridic civil se produc din ziua in care actul a fost incheiat, deci si pentru trecut (ex tunc), urmarindu-se in acest mod restabilirea ordinii de drept incalcate prin incheierea actului juridic civil in dispretul conditiilor sale de validitate.

Exceptii – cazuri in care, pentru anumite ratiuni, efectele produse intre momentul incheierii actului juridic civil si cel al anularii sale sunt mentinute, in aceasta varianta efectele nulitatii producandu-se numai pentru viitor (ex nunc):

-nulitatea contractelor cu executare succesiva, in cazul carora se mentin in vigoare efectele produse pana in momentul anularii acestora;

-pastrarea fructelor culese anterior anularii (art. 485 Cod civil; exceptia se bazeaza pe ideea protectiei posesorului de buna credinta, care pastreaza intotdeauna fructele).

Principiul repunerii in situatia anterioara – restitutio in integrum – in temeiul caruia tot ce s-a executat in baza unui act juridic civil nul sau anulat trebuie restituit. Daca aceasta operatiune nu ar avea loc desfiintarea retroactiva a actului juridic civil nu ar avea nici o semnificatie. Temeiul restituirii prestatiilor il reprezinta imbogatirea fara justa cauza (fapt juridic civil licit).

Exceptii:

-situatia posesorului de buna credinta – aceasta exceptie este o reflectare a celei similare fata de principiul retroactivitatii efectelor nulitatii;

-cazul persoanelor incapabile (art. 1164 cod civil) care nu vor putea fi obligate sa restituie prestatia de care au beneficiat in temeiul actului anulat, decat in masura in care au profitat de aceasta prestatie (in acest caz se percepe intentia legiuitorului de a-l feri pe incapabil de consecintele lipsei sale de experienta, fara a-i crea insa posibilitatea obtinerii unor foloase necuvenite);

-excluderea restituirilor ca sanctiune a raspunderii delictuale – persoana care a determinat in moc culpabil pe celalalt contractant sa incheie actul juridic lovit de nulitate pierde dreptul de a obtine, in baza hotararii de anulare, restituirea prestatiilor pe care le-a executat. Solutia decurge din principiul raspunderii civile, consacrat de art. 998 Cod civil, fiind consacrat expres prin art. 1162 Cod civil care nu permite minorului exercitarea actiunii in resciziune daca obligatia executata rezulta din delictele sale. Practic, intr-un astfel de caz, nerestituirea prestatiilor constituie sanctiunea cea mai adecvata a delictului civil savarsit, partea indusa in eroare si prejudiciata prin anulare, putand in acest mod sa pastreze valoarea respectiva si obtinand, indirect, dar integral despagubirea ce I se cuvenea;

-cazul aplicarii principiului dupa care nimanui nu ii este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept (nemo auditur propriam turpitudinem allegans). Aceasta exceptie de la principiul repunerii in situatia anterioara se intemeiaza pe „nedemnitatea reclamantului” de a solicita restituirea prestatiei executate in baza unui act lovit de nulitate absoluta din cauza caracterului imoral al obiectului actului juridic civil ori cauzei acestuia.

5.2.Efectele nulitatii fata de terti.

Aceste efecte sunt guvernate de principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis). Acest principiu se bazeaza pe ideea ca daca transmitatorul nu putea transmite un drept, deoarece s-a desfiintat titlul prin care el l-a dobandit, este evident ca nici subdobanditorul nu putea dobandi dreptul respectiv.

Aplicarea acestui principiu se concretizeaza in doua situatii specifice:

-in cazul actelor autorizate, anularea autorizatiei administrative care precede actul juridic civil determina anularea actului care se intemeia pe autorizatia respectiva;

-situatia actului accesoriu, care va lipsit de efecte in cazul anularii actului principal (accesorium sequitur principalem).

Exceptii – cazuri in care desi dreptul transmitatorului este desfiintat, cel al subdobanditorului va fi mentinut; acestea sunt justificate de principiul ocrotirii bunei credinte a subdobanditorului cu titlu oneros a unui bun si de cel al asigurarii stabilitatii circuitului civil:

-cazul posesorului de buna credinta a unui bun mobil care, datorita acestei posesii, dobandeste proprietatea bunului corporal, individual determinat;



-actele de conservare si de administrare ale bunului;

-actele de dispozitie cu titlu oneros incheiate cu un subdobanditor de buna credinta, inclusiv cazul special reglementat de art. 20 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954, care se refera la efectele anularii hotararii judecatoresti declarative de moarte.

5.3.Alte principii care inlatura efectele nulitatilor.

5.3.1.Conversiunea actului juridic civil.

In temeiul acestui procedeu actul juridic nul – inapt de a produce efecte juridice – este inlocuit cu unul valabil. Principiul se bazeaza pe ideea ca orice act juridic reprezinta o manifestare de vointa realizata in scopul de a produce efecte juridice motiv pentru care aceasta trebuie interpretata intr-un sens in care sa fie susceptibila dea produce aceste efecte (art. 978 Cod civil).

Este vorba, in esenta, de inlocuirea actului juridic nul cu altul valabil, inlocuirea nefiind materiala deoarece manifestarea de vointa isi pastreaza forma in care ea s-a realizat, dar va produce efectele unui alt act juridic, cu conditia sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

-sa existe o identitate de parti in cele doua acte juridice;

-sa se individualizeze un element de diferenta intre actul nul si cel valabil (sub aspectul naturii juridice, al continutului, al efectelor sau al formei acestora);

-sa se produca anularea efectiva si totala a unuia dintre cele doua acte;

-conditiile de validitate privind actul valabil sa se regaseasca in cuprinsul actului juridic anulat;

-manifestarea de vointa expresa a partilor sa nu excluda conversiunea.

5.3.2.Principiul validitatii aparentei in drept (error communis facit jus) reprezinta acea idee potrivit careia nulitatea actului juridic civil se inlatura daca acesta a fost incheiat intr-o situatie de eroare comuna si invincibila.

Sectiunea III – Alte cauze de ineficacitate si delimitarea acestora fata de nulitate

1.Rezolutiunea consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic, cu executare dintr-o data, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti.

Asemanarile dintre nulitate si rezolutiune sunt urmatoarele: ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil; produc efecte retroactiv; sunt in principiu, judiciare, presupunand o hotarare a organului de jurisdictie competent.

Deosebirile dintre cele doua cauze de ineficacitate sunt urmatoarele: in cazul nulitatii actul nu a fost niciodata valabil, pe cand rezolutiunea presupune un act valabil incheiat; nulitatea se aplica oricarui act juridic civil, in timp ce rezolutiunea priveste doar contractele sinalagmatice, cu executare dintr-o data; in cazul nulitatii motivele ce determina ineficacitatea sunt contemporane momentului incheierii actului, ori in cazul rezolutiunii neexecutarea culpabila de catre una dintre parti este ulterioara acestui moment; in cazul rezolutiunii instanta poate acorda un termen de gratie debitorului, posibilitate pe care nu o are daca actul este nul sau anulabil; prescriptia extinctiva este supusa unor reguli diferite, in ceea ce priveste inceputului ei, in cele doua cazuri.

2.Rezilirea consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic cu prestatii succesiune pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una dintre parti.

Pe langa asemanarile si deosebirile specifice nulitatii si rezolutiunii, in cazul rezilierii se adauga un element caracteristic, si anume faptul ca aceasta isi produce efecte doar pentru viitor.

3.Revocarea reprezinta acea sanctiune civila care consta in inlaturarea efectelor actului juridic civil datorita ingratitudinii gratificatului ori neexecutarii culpabile a sarcinii.

4.Caducitatea consta in lipsirea de efecte a actului juridic civil datorita unor evenimente care intervin ulterior incheierii valabile a actului, independent de vointa sau de culpa partilor.

5.Inopozabilitatea este sanctiunea aplicabila in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti sau a lipsei ori depasirii puterii de a reprezenta.

CAIET DE SEMINAR 13

1.Cauze de ineficacitate si categorii de acte juridice lovite de ineficacitate.

a. Nerespectarea cerintelor legale privind capacitatea de folosinta sau capacitatea de exercitiu determina nulitatea sau anulabilitatea actului.

b. Stabilirea unui termen sau a unei conditii suspensive intarzie producerea efectelor actului juridic civil pentru actele afectate de asemenea modalitati.

c. Neexecutarea culpabila a contractului poate sa determine atacarea actului care altminteri s-a nascut valabil.

2.In legatura cu problema valabilitatii actelor prin care s-au transmis drepturi reale, avand ca obiect terenuri, incheiate in perioada 1974 – 1989, argumentele utilizate de adeptii uneia sau alteia din cele doua variante care au fost exprimate in doctrina s-au bazat atat pe conceptii diferite despre nulitatea actului juridic civil cat si pe abordarea diferita a aspectelor generate de aplicarea legii civile in timp, mai ales a modului in care se aplica principiile acestora in legatura cu nulitatea actului juridic civil.

Concluziile au fost, evident, doar doua si anume o parte a doctrinei a apreciat ca aceste acte nu pot sa produca efecte, in timp ce cealalta parte a doctrinei si practica judiciara (intr-un final) au dat un raspuns favorabil acestei probleme.

Disputele au cunoscut o amploare care a depasit cadrul unui schimb de idei datorita implicatiilor pe care solutia adoptata urma sa o aiba asupra intregii proceduri de constituire si reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor in temeiul Legii 18/1991.

3.ATENTIE! In cazul nulitatii absolute actul este NUL iar prin actiune in justitie se solicita constatarea nulitatii acestuia, in timp ce in cazul nulitatii relative actul este ANULABIL iar prin actiune se solicita instantei sa dispuna anularea actului.

4.Prin persoana interesata, care poate invoca nulitatea absoluta, nu trebuie inteleasa orice persoana, ci doar cea care invoca ea insasi un interes legat de actul a carui lipsire de efecte o solicita. Pot cere constatarea nulitatii absolute partile, avanzii-cauza sau terti care isi pot prezenta interesul protejat. Ceea ce este important este faptul ca nulitatea poate fi invocata din oficiu de organul de jurisdictie, situatie in care aceasta va fi pusa obligatoriu si din oficiu in discutia partilor.

5.Inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute nu trebuie confundata prin validarea actului ca urmare a indeplinirii ulterioare a cerintei legale ce nu fusese respectata in momentul incheierii actului. Astfel, actul de instrainare a unui teren arabil, pentru amenajarea unei plantatii viticole si pomicole va fi valabil chiar daca autorizarea pentru schimbarea categoriei de folosinta va fi obtinuta ulterior din partea organului agricol de specialitate. Insa, de exemplu, contractul de vanzare-cumparare intre soti nu poate fi confirmat de nici una dintre parti, si nici de eventuale alte persoane al caror interes este legat in vreun anume fel de acest contract si care declara ca nu inteleg sa il atace.

6.Cauze de nulitate absoluta:

-o parte doreste sa incheie un contract de intretinere, iar cealalta doreste sa incheie un contract de cumparare; datorita erorii obstacol acordul de vointa nu s-a realizat;

-o asociatie care a fost infiintata pentru a asigura protectia si ingrijirea animalelor in captivitate cumpara uraniu pentru producerea unei bombe atomice;

-se instraineaza un imobil in schimbul uciderii asociatului din firma;

-incheierea unui contract de donatie prin act sub semnatura privata;

-incheierea unui act juridic exclusiv pentru a inlatura o creanta datorata bugetului statului.

7.In cazul nulitatii relative invocarea acesteia poate fi facuta atat personal de subiectul de drept protejat prin norma incalcata la incheierea actului, cat si de reprezentantul legal al acestuia, daca cel dintai este lipsit de capacitate de exercitiu. Mai mult, nulitatea relativa va putea fi invocata pe calea actiunii oblice chiar si de creditorii chirografari ai partii ocrotite.

8.Confirmarea nulitatii relative este un act juridic unilateral prin cel indreptatit sa invoce nulitatea renunta la acest drept. Confirmarea poate fi expresa sau tacita, in acest din urma caz rezultand inexecutarea actului si din neinvocarea anulabilitatii inauntrul termenului de prescriptie.



9.Cauze de nulitate relativa vizand nerespectarea regulilor privind capacitatea de e Mai mult, nulitatea relativa va putea fi invocata pe calea actiunii oblice chiar si de creditorii chirografari ai partii ocrotite.

8.Confirmarea nulitatii relative este un act juridic unilateral prin cel indreptatit sa invoce nulitatea renunta la acest drept. Confirmarea poate fi expresa sau tacita, in acest din urma caz rezultand inexecutarea actului si din neinvocarea anulabilitatii inauntrul termenului de prescriptie.

9.Cauze de nulitate relativa vizand nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu:

-actul s-a incheiat de cel lipsit de capacitate de exercitiu;

-a lipsit incuviintarea autoritatii tutelare, daca aceasta era obligatorie potrivit legii;

-actul nu putea fi incheiat nici cu incuviintarea autoritatii tutelare, chiar daca aceasta s-ar fi obtinut;

-actul a fost incheiat de minorul cu capacitate de exercitiu restransa, fara incuviintarea ocrotitorului sau legal, iar acesta i-a produs o leziune;

-actul s-a incheiat cu nerespectarea unei interdictii privind capacitatea, care ocroteste un interes personal.

10.Dreptul de preemtiune reprezinta dreptul unui subiect de drept de a avea prioritate la incheierea unui contract, respectiv dreptul de a cere proprietarului, care si-a manifestat intentia de a vinde terenul, sa incheie contractul cu el, la pret egal. O reglementare a dreptului de preemtiune este cea care se regaseste in art. 5 din Legea 54/1998 privind instrainarea terenurilor agricole situate in extravilan.

Legile 64/1991 si 129/1992 reglementeaza un drept de preferinta al societatii comerciale pentru incheierea contractului de cesionare a inventiei sau a desenului ori modelului industrial.

11.Nulitatea totala intervine atunci cand actul juridic civil cuprinde o singura clauza sau este lovita de nulitate clauza esentiala in act, care le determina pe toate celelalte. In masura in care actul juridic civil isi poate produce efecte si prin inlaturarea clauzei prin care a fost incalcata o norma, in momentul incheierii acestuia, vor fi pastrate celelalte clauze in urma inlaturarii celei nelegale.

12.Nulitatea partiala nu trebuie confundata cu alte situatii juridice care duc tot la lipsirea actului juridic civil de efecte: de exemplu, cand din mai multe acte juridice distincte, dar aflate in stransa legatura, este anulat numai unul; conversiunea actului juridic; indeplinirea ulterioara a conditiei a carei lipsa determina nulitatea actului; cazul in care nulitatea priveste mijlocul probator si nu operatiunea juridica in sine.

13.Exemple de nulitati exprese: art. 803, 1308 Cod civil.

Exemple de nulitati virtuale: art. 813, 858 Cod civil.

14.Actul juridic civil este considerat valabil pana in momentul ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, ulterior el fiind desfiintat retroactiv.

15.Prin actiunea in nulitate A solicita instantei in contradictoriu cu B sa se constate nulitatea/sa se dispuna anularea unui anume act juridic, incheiat anterior de A si B.

In cazul invocarii nulitatii pe exceptie situatia este urmatoarea: A formuleaza o actiune in justitie prin care obligarea lui B la executarea obligatiei asumata printr-un contract. B se apara invocand nulitatea actului (deci el nu mai are motiv sa execute o prestatie in conditiile in care aceasta are la baza un act nul).

16.Exceptii de la principiul anularii actului subsecvent.

a. A ii vinde lui B un imobil, iar cumparatorul incheie cu C un contract de antrepriza de lucrari pentru renovarea casei. Ulterior contractul dintre A si B este lipsit de efecte juridice, A restituind pretul si B restituind imobilul. A va fi obligat sa-i achite lui B contravaloarea reparatiilor necesare si utile, efectuate in temeiul contractului incheiat de acesta cu C deoarece reparatiile efectuate ii profita.

b. La decesul lui A, B, in calitate de legatar universal, il inlatura pe C – verisor – de la succesiune si, inscriindu-si dreptul de proprietate, cu titlu de mostenire, in cartea funciara, instraineaza imobilului lui D. In urma actiunii exercitate de C, instanta constata ca testamentul de care s-a prevalat B nu a fost scris, semnat si datat de A, fiind lovit de nulitate absoluta, astfel incat C este mostenitorul legal al lui A. Chiar daca transmisiunea este desfiintata iar dreptul de proprietate a lui B este radiat din CF, D isi va pastra dreptul de proprietate asupra imobilului respectiv deoarece l-a dobandit printr-un act cu titlu oneros si a fost de buna credinta.

Articolul 20 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954 reglementeaza in mod expres situatiile actelor juridice incheiate de mostenitori cu terti in cazul in care persoana declarata moarta prin hotarare judecatoreasca este in viata si obtine anularea acestei hotarari.

17.Conversiunea actului juridic.

a. Contractul autentic de vanzare-cumparare, lovit de nulitate absoluta, din cauza unei neregularitati strecurate cu ocazia autentificarii actului poate produce efectele unei promisiuni sinalagmatice de vanzare-cumparare.

b. Art. 923 Cod civil: orice instrainare a obiectului legatului, facuta cu orice mod sau conditie, revoca legatul pentru tot ce s-a instrainat, chiar cand instrainarea va fi nula, sau cand obiectul legat va fi reintrat in starea testatorului.

Daca A redacteaza un testament prin care ii lasa lui B un autoturism si un imobil iar ulterior acestei date incheie un contract de vanzare-cumparare privind imobilul respectiv, acest contract determina automat revocarea legatului particular privind imobilul, chiar daca contractul de vanzare-cumparare nu isi va produce efecte, el fiind lovit de nulitate absoluta, iar imobilul va reintra in patrimoniul testatorului.

c. Daca mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala, chiar daca acest contract de vanzare-cumparare este nul sau anulabil, actul isi produce efecte deoarece cuprinde vointa mostenitorului de a accepta succesiunea.

Nu suntem in cazul conversiunii daca:

-unele clauzele sunt anulate iar altele sunt mentinute;

-actul apare ca nul numai datorita denumirii gresite data de parti;

-daca intervine novatia;

-daca se procedeaza la refacerea actului;

-daca actul este validat prin confirmare sau prin indeplinirea ulterioara a cerintei legale nerespectate la incheierea actului juridic civil.

18.Principiul validitatii aparentei de drept.

In primul rand, o aplicatie a acestui principiu o gasim consacrata in art. 7 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, potrivit caruia actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila, cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt valabile, chiar daca acea persoana nu avea aceasta calitate.

In al doilea rand trebuie mentionat ca, de principiu, in sistemul publicitatii imobiliare bazat pe cartile funciare, este considerat de buna credinta cumparatorul ce dobandeste imobilul de la persoana al carui drept este inscris in cartea funciara, deoarece modalitatea cea mai eficienta de verificare a situatiei juridice a unui imobil este cea a verificarii cartii funciare a acestuia. Tocmai de aceea, ori de cate ori titlul vanzatorului este desfiintat ulterior contractului prin care tertul a dobandit imobilul, acesta din urma va pastra bunul, adevaratul proprietar urmand a fi despagubit de cel care si-a inscris in mod fraudulos dreptul in cartea funciara.

Pe de alta parte, in cazul dobandirii unor imobile din fondul locativ de stat practica judiciara a apreciat ca sunt de buna credinta chiriasii care au cumparat astfel de imobile, deoarece este de notorietate ca societatile comerciale care au ca obiect de activitate gospodaria comunala administreaza imobile din fondul locativ de stat, ceea ce creeaza o aparenta suficient de consistenta pentru a nu mai impune verificarea situatiei de carte funciara, a carei identificare este si foarte dificila pentru chiriasi. De asemenea, toate actele normative care au permis instrainarea unor asemenea imobile au impus organelor administratiei de stat si societatilor comerciale care au incheiat contractele sa verifice situatia imobilelor inainte de a trece la vanzarea lor, astfel incat chiriasul care a cumparat a avut reprezentarea ca imobilul ce face obiectul contractului este liber de orice sarcini si procese.

19.Ceea ce distinge nulitatea de orice alta cauza de ineficacitate este faptul ca motivul care determina lipsirea actului de efectele sale - in cazul nulitatii – exista in chiar momentul in care se realizeaza acordul de vointa al partilor, astfel incat se poate spune ca actul nu se naste valabil, pe cand in toate celelalte cazuri avem de-a face cu acte perfect valabile care ulterior, fie datorita culpei uneia dintre parti, fie din motive independente de culpa si vointa acestora, nu-si mai produc efectele.

-rezolutiune – A ii vinde lui B un imobil, prevazandu-se in contract ca plata integrala a pretului se va face in 15 zile de la data realizarii acordului de vointa iar predarea imobilului se va face in 20 de zile. Deoarece B nu achita pretul A solicita instantei rezolutiunea contractului (sau, in alta varianta, B solicita instantei obligarea lui A sa predea imobilul iar acesta ridica exceptia de neexecutare de catre B a obligatiilor ce-i reveneau si solicita sa se dispuna rezolutiunea actului);

-rezilierea – A ii inchiriaza lui B o garsoniera pentru un an; B achita chiria trei luni iar ulterior nu isi mai indeplineste obligatiile. A va solicita instantei rezilierea contractului, reziliere ce-si va produce efecte numai pentru viitor deoarece folosinta garsonierei pentru perioada in care nu s-a platit chiria dar inca nu se obtinuse evacuarea paratului nu poate fi restituita, eventual B putand fi obligat la plata unor despagubiri;

-caducitatea – in cazul in care A instituie ca legatar cu titlu universal pe B, iar acesta din urma moare inaintea lui A, testamentul va fi caduc.



Ernest Lupan , op. cit.. p. 285

Pentru prezentarea parerilor exprimate, Ernest Lupan, op. cit. p. 286




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




Masuri luate pe plan national pentru combaterea traficului si consumului ilicit de stupefiante
COMBATEREA TERORISMULUI - INSTRUMENTE JURIDICE
Actul juridic civil
ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR DIN FRANTA
Clasificarea actelor juridice civile
Componenta masei partajabile in prezenta liberalitatilor raportabile. Raportul donatiilor
CONCURENTA. DREPTUL DE PROPRIETATE INDUSTRIALA
PRINCIPII DE FUNCTIONARE SI EVOLUTIA ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE IN ROMANIA
Actul sexual cu un minor
Reductiunea liberalitatilor excesive. Notiune














loading...