Clasificarea actelor juridice civile

Clasificarea actelor juridice civile

Clasificarea actelor juridice se face in functie de anumite criterii, dintre care mai importante sunt:

A.  Dupa numarul partilor care isi manifesta vointa, actele juridice sunt: unilaterale si bilaterale.

Actele unilaterale sunt acelea care se nasc din manifestarea vointei unei singure persoane, cum ar fi: testamentul, promisiunea de rasplata, renuntarea la un drept, confirmarea unui act anulabil, recunoasterea paternitatii unui copil, revocarea mandatului etc.

Actele bilaterale, sunt rezultatul unui acord de vointa dintre doua parti, cum sunt: vanzarea‑cumpararea, schimbul, locatiunea, imprumutul etc.

B.  Dupa scopul urmarit de parti la incheierea lor, actele juridice pot fi: acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit.

Actul cu titlu oneros este acela prin care o parte procura alteia un folos patrimonial echivalent, cum ar fi: vanzarea‑cumpararea, transportul, locatiunea, imprumutul cu dobanda etc.

Actul cu titlu gratuit, acela prin care o parte procura alteia un folos patrimonial fara a urmari un folos patrimonial echivalent si prin care are loc o micsorare a patrimoniului dispunatorului, cum ar fi donatia. Acestea se mai numesc si "liberalitati", spre deosebire de alte acte juridice, care nu produc micsorarea patrimoniului dispunatorului si care se numesc "acte dezinteresate", cum ar fi comodatul sau mandatul gratuit.

Actele cu titlu oneros, la randul lor, se subimpart in acte comutative si aleatorii:

acte comutative - sunt cele in care la momentul incheierii lor, partile cunosc intinderea obligatiilor. De exemplu: vanzarea‑cumpararea, imprumutul, mandatul etc.

actele aleatorii - presupun ca la momentul incheierii lor, partile nu cunosc intinderea obligatiilor, acestea depinzand de realizarea unui eveniment viitor incert. De exemplu: asigurarea, prinsoarea, loteria etc.

C.  Dupa modul de formare, actele juridice se clasifica in: acte juridice consensuale, acte juridice solemne si acte juridice reale.

Actele juridice consensuale sunt acelea care se incheie prin simpla manifestare de vointa - solo consensus. De exemplu: vanzarea‑cumpararea, schimbul, locatiunea, mandatul etc.

Actele juridice solemne - numite si formale, se socotesc incheiate numai dupa ce au fost indeplinite anumite formalitati impuse de lege - ad validitatem - (donatie, ipoteca, vanzarea‑cumpararea de imobile etc.).

Actele juridice reale - se socotesc a fi incheiate in mod valabil, numai dupa ce a avut loc remiterea lucrului cu privire la care s‑a incheiat actul juridic, cum sunt: gajul, imprumutul, depozitul.

D.  Dupa efectele pe care le produc, actele juridice pot fi constitutive, translative si declarative.

Actele constitutive sunt acelea care dau nastere la drepturi subiective care n‑au existat anterior, de exemplu, constituirea unui drept de uzufruct, a unui drept de ipoteca, a unei pensii de intretinere etc.

Actele translative sunt acelea prin care drepturi subiective existente se transmit la alte persoane (vanzarea, schimbul, donatia etc.).

Acte declarative sunt acelea care au ca efect definitivarea ori consolidarea unor situatii juridice preexistente cum ar fi de exemplu, recunoasterea unor datorii, actul de imparteala etc.

E.   Dupa importanta lor asupra patrimoniului, actele juridice pot fi: de conservare, de administrare si de dispozitie.

Actele de conservare - urmaresc sa se previna pierderea unui drept subiectiv, cum ar fi o actiune in justitie in vederea intreruperii prescriptiei.

Actele de administrare sunt acelea prin care se urmareste exploatarea normala a unui patrimoniu, cum ar fi incasarea veniturilor, culegerea recoltelor, efectuarea unor reparatii etc.

Actele de dispozitie - au drept rezultat iesirea din patrimoniu a unor bunuri, ori grevarea cu sarcini a unor elemente patrimoniale (gaj, ipoteca).

F.   Dupa continutul lor, actele juridice civile pot fi: patrimoniale si nepatrimoniale.

Actul patrimonial este acela care are un continut economic, adica poate fi evaluat in bani (vanzare‑cumparare, schimb, imprumut etc.).

Actul civil nepatrimonial este acela care are un continut neevaluabil in bani, care se refera la un drept personal nepatrimonial (intelegerea parintilor privind numele copilului din afara casatoriei).

G.  Dupa momentul in care produc efectele, actele juridice pot fi: acte intre vii si acte pentru cauza de moarte.

Actele intre vii - "inter vivos" - produc efecte in timpul vietii persoanelor care le‑au incheiat, (vanzare‑cumparare, donatie, imprumut, locatiune, depozit, mandat etc.).

Acte pentru cauza de moarte - "mortis causa" - cum ar fi testamentul.

H.    Dupa raportul dintre ele, actele juridice sunt: principale si accesorii.

Actele principale, sunt acelea a caror existenta nu depinde de alt act juridic, de exemplu, vanzarea, imprumutul.

Actele accesorii, depind de un act juridic principal, de exemplu: arvuna fata de vanzare‑cumparare sau gajul ori ipoteca fata de imprumut.

I.     Dupa modul de executare, actele juridice pot fi: acte juridice cu executare dintr‑o data si acte juridice cu executare succesiva.

Actele juridice cu executare dintr‑o data sau instantanee sunt acelea a caror executare presupune o singura prestatie din partea debitorului, de exemplu, donatia.

Actele juridice cu executare succesiva, sunt acelea in care prestatia debitorului se face in transe, in mod succesiv, cum este contractul de inchiriere sau renta viagera.

J.    Dupa legatura cu modalitatile (termenul si conditia), actele juridice pot fi: acte pure si simple si acte afectate de modalitati, adica de termen si/sau de conditie.

Actele pure si simple, produc efecte fara a depinde de vreun termen, de vreo conditie ori vreo sarcina.

Actele afectate de modalitati sunt acelea ale caror efecte se produc la implinirea unui anumit termen sau atunci cand se realizeaza un eveniment viitor incert (se va plati despagubirea daca bunul asigurat piere ca urmare a unei calamitati naturale).