 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALA = obligatia unei persoane de a repara prejudiciul cauzat altuia printr-o fapta ilicita extracontractuala, sau dupa caz, prejudiciul pentru care este chemata prin lege sa raspunda. Este necesar sa existe o paguba, un fapt generator si o legatura de cauzalitate. Aceasta raspundere nu implica un contract, si rezulta nu numai din fapta personala, ci si din fapta persoanelor pentru care raspundem ori in situatia unor prejudicii cauzate de lucrurile pe care le avem in paza.
RASPUNDEREA CIVILA CONTRACTUALA = indatorirea debitorului unei obligatii nascuta dintr-un contract de a repara prejudiciul cauzat creditorului sau prin faptul neexecutarii prestatiei datorate (executare cu intarziere, necorespunzatoare ori neexecutare totala sau partiala). Este necesar sa existe un contract valabil, un prejudiciu, un fapt generator care consta fie in neexecutarea, fie in executarea necorespunzatoare, din culpa, a contractului si legatura de cauzalitate.
RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALA art.988-999 C.civ. orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara ; omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa
CONDITIILE pentru angajarea raspunderii civile delictuale sunt:
PREJUDICIUL
FAPTA GENERATOARE, ILICITA raspunderea pentru fapta proprie, pentru fapta altuia si pentru fapte cauzate de lucruri, animale si ruina edificiului
RAPORTUL DE CAUZALITATE
PREJUDICIUL: consta in rezultatele daunatoare, de natura patrimoniala sau nepatrimoniala, efecte ale incalcarii drepturilor subiective si interesele legitime ale unei persoane.
Se afirma ca in lipsa unui prejudiciu, nu suntem in prezenta raspunderii civile; atata vreme cat o persoana n-a fost pagubita, ea nu are dreptul de a pretinde nici o reparatie.
CLASIFICARE DUPA CONTINUTUL PREJUDICIULUI:
Material (patrimonial) este cel care poate fi evaluat in bani
Moral (nepatrimonial) este cel ce nu poate fi evaluat in bani
Mixt (atat material, cat si moral) este cel prin care se aduce atingere atat unor drepturi patrimoniale, cat si unor drepturi personal-nepatrimoniale.
CLASIFICARE DUPA CRITERIUL VALORII AFECTATE:
Cauzate direct persoanei umane
Cauzate direct bunurilor sale
CLASIFICARE DUPA CRITERIUL NUMARULUI SUBIECTELOR AFECTATE:
Prejudiciu individual
Prejudiciu colectiv
CLASIFICARE DUPA CRITERIUL APARTENENTEI BUNULUI AFECTAT:
Prejudiciu cauzat domeniului public
Prejudiciu cauzat domeniului privat
CLASIFICARE DUPA CRITERIUL NORMEI DE CONDUITA INCALCATA:
Prejudicii extracontractuale, cand a fost cauzat prin incalcarea unei norme generale de conduita
Prejudicii contractuale, cand a fost cauzat prin incalcarea unor obligatii, preexistente, stabilite intr-o conventie intre autorul sau si persoana pagubita
PREJUDICIUL MATERIAL = orice incalcare a unui drept care are o valoare patrimoniala, economica, putand fi evaluate pecuniar (distrugerea sau degradarea unui bun, sustragerea unui bun, uciderea unui animal, pierderile economice provenite din pricina unei concurente neloiale). Repararea prejudiciului material va cuprinde atat dauna dovedita DAMNUM EMERGENS, cat si castigul nerealizat LUCRUM CESSANS si de regula reparatia se face in natura sau prin echivalent banesc.
PREJUDICIUL MORAL = sunt consecinte daunatoare care nu pot fi evaluate in bani si rezulta din atingerile si incalcarile drepturilor personale, fara continut economic (acestea definesc personalitatea umana: imaginea, reputatia, respectul vietii private, onoarea, calitatea vietii, mediul inconjurator; drepturilor familiale: dreptul de a vizita copilul, diferitelor sentimente, cum ar fi cel privind suferintele unei persoane dragi, ale unui animal, etc.). De regula este reparat prin mijloace morale sau prin echivalent banesc. Plata despagubirilor banesti in aceasta situatie, este o problema controversata in multe sisteme de drept. In dreptul nostru civil, aceasta problema a cunoscut o evolutie sinuoasa. In prezent, instantele judecatoresti acorda frecvent reparatii banesti pentru daune morale, dar este necesar ca acestea sa realizeze erecte strict compensatorii, fara a le transforma in venituri nejustificate pentru victime si poveri pentru autori.
PREJUDICIUL MIXT = se refera la daunele cauzate integritatii fizice a unor persoane in cazul ranirii, provocarii unor boli sau chiar al mortii persoanei, deoarece prejudiciul poate fi si moral (cand are consecinte de ordin estetic, asupra vietii private) si material.
PRINCIPIILE REPARARII PREJUDICIULUI
PRINCIPIUL REPARARII INTEGRALE: reparatia trebuie sa inlature toate consecintele daunatoare, patrimoniale sau nepatrimoniale, ale unui fapt ilicit si culpabil, in scopul restabilirii, pe cat posibil, a situatiei anterioare producerii acestuia. Repararea integrala pp repararea prejudiciului efectiv si a beneficiului nerealizat, a prejudiciului previzibil si a celui neprevizibil la momentul savarsirii faptei ilicite.
PRINCIPIUL REPARARII IN NATURA A PREJUDICIULUI: reparatia trebuie realizata in natura, adica prin mijloacele cele mai adecvate naturii, formei si gravitatii acestuia, intrucat numai astfel se poate restabili situatia anterioara.
PRINCIPIUL REPARARII PROMPTE A PREJUDICIULUI: reparatia trebuie realizata neantarziat, de indata ce prejudiciul s-a produs.
CONDITIILE PREJUDICIULUI:
Sa fie cert, adica sa se fi produs si sa poata fi dovedit se acorda dezdaunare si cand victima A PIERDUT O SANSA, cum ar fi pierderea unui proces din pricina unui avocat slab al apararii, riscul de a te imbolnavi de SIDA prin transfuzii facute fara controalele necesare.
Sa fie determinat, adica sa poata fi apreciat sub aspect pecuniar.
Sa fie actual si nu viitor
Sa fie direct, adica sa fie consecinta directa a faptului generator
Poate fi si indirect (de "ricoseu") cand reparatia nu este ceruta de persoana care a suferit prejudiciul, ci de altcineva (orice persoana care invoca un interes legitim, protejat prin mijloace juridice)
Sa nu fi fost reparat inca
MODALITATI DE REPARARE A PREJUDICIULUI:
PRIN BUNA INVOIALA partile care au cazut de acord asupra acestui mod de reparare nu mai pot sesiza instanta, care va putea verifica numai daca invoiala nu este ilicita, imorala ori facuta cu scopul de a vatama interesele tertilor.
PRIN HOTARARI JUDECATORESTI: ramase definitive; prejudiciile stabilite prin hotarari judecatoresti definitive, pot fi majorate daca prejudiciul s-a agravat ca urmare a aceluiasi fapt prejudiciabil.
PREJUDICIUL POATE FI REPARAT:
INTEGRAL, cand reparatia priveste atat prejudiciul efectiv DAMNUM EMERGENS, cat si beneficiul nerealizat de victima LUCRUM CESENS, atat prejudiciul previzibil, cat si cel neprevizibil, in momentul savarsirii faptei.
IN NATURA sau PRIN ECHIVALENT
DETERMINAREA DESPAGUBIRILOR: unele dispozitii legale, fac pprecizari exprese in legatura cu determinarea despagubirilor:
Pagubele produse fondului forestier si economiei vanatului
Daca este vatamata sanatatea unei persoane, se va acorda o suma globala, iar daca vatamarea este de durata, despagubirea se va acorda prin prestatii periodice
Daca prejudiciul produs este corporal si aduce atingere integritatii fizice a persoanei, poate cuprinde cheltuieli ocazionate de ingrijiri medicale, reducerea veniturilor ca urmare incapacitatii de munca, cheltuirli de inmormantare sau pensii de intretinere ocazionate de decesul victimei
Daca victima moare vor fi cu prinse si cheltuielile medicale, si cele de inmormantare, dar si despagubirile stabilite pentru consecintele pierderii persoanei apropiate victimei
Prejudiciile cauzate din cauza erorilor judiciare-arestarea si condamnarea pe nedrept, se considera ca daunele datorate de stat trebuie sa fie o justa despagubire si sa cuprinda pierderea pe care reclamantul a suferit-o si beneficiul de care a fost lipsit-toate veniturile de care cel arestat si condamnat nedrept a fost lipsit pe perioada detentiei, luandu-se in calcul salariul de baza+sporul de vechime+indexarile survenite pe parcurs+compensarea valorica a concediului de odihna neefectuat+suma cheltuielilor judiciare in procesul penal. Cheltuielile efectuate de stat la locul detentiei nu se deduc din suma despagubirilor.
Acoperirea integrala a prejudiciului material este egala cu valoarea de inlocuire a bunului degradat, distrus ori sustras. Valoarea de inlocuire exprima pretul de cumparare al unui lucru echivalent cu cel care a fost afectat de fapra prejudiciabila.
RASPUNDEREA PARINTILOR PENTRU FAPTA COPIILOR MINORI
art.1000 al. 2 C.civ.: ambii parinti poarta raspunderea pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale copiilor minori ( parinti, indiferent daca e vorba de filiatie din casatorie sau din afara casatoriei sau de adoptie). Nu se aplica tutorilor, curatorilor ori altor institutii de ocrotire, deoarece sunt de stricta interpretare si nu pot fi extinse la alte cazuri.
instituie o tripla prezumtie:
Prezumtia unor deficiente in exercitarea indatoririlor ce reveneau parintilor fata de copiii minori
Prezumtia de cauzalitate intre aceste deficiente si comiterea de catre minori a faptelor care au provocat prejudicii
Prezumtia culpei parintilor in indeplinirea necorespunatoare a obligatiilor lor
Au caracter relativ, putand fi rasturnate prin proba contrarie, dovedindu-se imprejurarea ca parintii nu au putut impiedica faptul prejudiciabil.
CONDITII NECESARE PENTRU ANGAJAREA RASPUNDERII PARINTILOR
Existenta si proba faptei ilicite a minorului, a prejudiciului suferit de victima si a raportului de cauzalitate intre fapta ilicita a minorului si prejudiciul produs. Dupa care se pot invoca si cele treu prezumtii legale.
Copilul sa fie minor la data savarsirii faptei; parintii nu rasound daca minorul dobandeste capacitatea de exercitiu inainte de varsta de 18 ani.
Si sa aiba locuinta la parintii sai exista doua situatii:
Daca nu exista coabitare si aceasta lipsa nu se intemeiaza pe un motiv legitim, avem doua ipoteze:
cand supravegherea poate fi totusi exercitata, raspunderea parintilor poate fi angajata
cand supravegherea nu este posibila, nu va functiona nici prezumtia de raspundere a acestora
Daca intre domiciliu si locuinta nu exista coincidenta, se ia in considerare locuinta;ipoteze:
daca minorul a parasit locuinta parintilor fara voia acestora, este necesara examinarea fiecarui caz pentru a stabili daca aceasta este sau nu imputabila parintilor
daca minorul se afla temporar, cu voia parintilor sai, la o alta locuinta, raspunderea acestora nu va fi inlaturata
daca minorul internat intr-o scoala de reeducare a fugit si a comis o fapta prejudiciabila, nu este inlaturata raspunderea parintilor
daca parintii sunt despartiti, raspunderea nu va reveni totdeauna parintelui caruia I-a fost incredintat copilul, ci va putea fi angajata si raspunderea celuilalt.
INLATURAREA PREZUMTIILOR LEGALE PRIVIND RASPUNDEREA PARINTILOR:
art.1000 al.5 dispune ca parintii sunt aparati de raspundere daca probeaza ca n-au putut impiedica faptul prejudiciabil, adica ei trebuie sa rastoarne prezumtia de culpa in supraveghere, educare si crestere.
EFECTELE RASPUNDERII PARINTILOR PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE MINORI:
Daca sunt indeplinite conditiile, parintii raspund pentru intregul prejudiciu fata de victima.
Daca minorul a avut discernamant in momentul savarsirii faptei, victima are dreptul de a alege impotriva cui indreapta actiunea. Minorul va raspunde pentru fapta proprie, iar parintii pentru fapta minorului. Daca parintii au platit integral despagubirile, au regres impotriva minorului daca acesta a avut discernamant.
RASPUNDEREA INSTITUTORILOR PENTRU FAPTELE ELEVILOR SI A MESTESUGARILOR PENTRU FAPTELE UCENICILOR
art.1000 al. 4 C.civ. prevede ca institutorii si artizanii sunt raspunzatori pentru prejudiciul cauzat de elevii si ucenicii lor, in timpul cat ei se gasesc sub supravegherea lor, si se pot apara daca probeaza ca n-au putut impiedica faptul prejudiciabil (al.5)
doctrina recunoaste o tripla prezumtie (relative):
Prezumtia neindeplinirii corespunzatoare a indatoririi de supraveghere
Prezumtia de cauzalitate dintre neindeplinirea acelor indatoriri si savarsirea faptei care a provocat prejudiciul
Prezumtia de culpa a profesorului sau mestesugarului
INSTITUTORI: invatatorii claselor primare, educatorii prescolari, profesorii din gimnaziu, liceu ori scoli profesionale, pedagogii de internat, supraveghetorii din tabere si colonii de vacanta.
ARTIZANII: mestesugarii care primesc spre pregatire profesionala ucenici.
ELEVI: minorii care frecventeaza institutii scolare, cei cazati in internate sau se afla in tabere sau colonii de vacanta.
UCENICII: minorii care se pregatesc in scoli profesionale.
CONDITII NECESARE PENTRU ANGAJAREA RASPUNDERII PROFESORULUI SAU MESTESUGARULUI:
1. existenta si proba prejudiciului, a faptei ilicite si a raportului de cauzalitate, dupa care se pot invoca cele treu prezumtii legale.
2. Cel care a provocat prejudiciul sa fie elev sau ucenic minor
3. Fapta sa fi fost savarsita in timp ce elevul sau ucenicul erau, ori trebuiau sa fie in supravegherea profesorului sau mestesugarului
Raspunderea lor nu va fi angajata, daca sustragerea de sub supraveghere NU ESTE IMPUTABILA acestora.
EFECTELE RASPUNDERII INSTITUTORILOR SI ARTIZANILOR
Raspund fata de victima pentru intreg prejudiciul
Victima are drept de optiune, putand sa introduca actiunea numai impotriva faptasului sau si a profesorului/mestesugarului (raspunderea profesorului/mestesugarului si elevului/ucenicului e solidara)
Daca profesorul/mestesugarul fac dovada exercitarii supravegherii si neputinta impiedicarii prejudiciului, se exonereaza de raspundere; victima poate angaja in subsidiar, raspunderea parintilor pentru copilul minor.
Daca profesorul/mestesugarul au platit integral despagubirile, se admite actiunea de regres impotriva elevului/ucenicului.
RASPUNDEREA COMITENTILOR PENTRU FAPTELE PREPUSILOR
art.1000 al.3 C.civ.: comitentii raspund de prejudiciul cauzat de prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat. Posibilitatea de exonerare a raspunderii in cazul in care autorii fac proba ca nu au putut impiedica faptul prejudiciabil NU SE APLICA in privinta comitentilor. In sarcina comitentilor opereaza o prezumtie absoluta de culpa pentru faptele prepusilor.
COMITENTUL: pf sau pj indreptatita sa dea instructiuni, sa directioneze, sa indrume si sa controleze prepusul, in temeiul unui raport de prepusenie.
PREPUSUL: pf directionata, controlata si indrumata de comitent.
dependenta functionala este intemeiata pe un raport juridic nascut intre comitent si prepus si are urmatoarele caracteristici:
este fondat pe acordul de vointa realizat expres sau tacit intre comitent si prepus
are ca obiect indeplinirea unei functii sau activitati de catre prepus in folosul comitentului
conduita permisa partilor confera comitentului autoritatea de a exercita controlul, directia, supravegherea prepusului si impune prepusului subordonarea functionala.
(2) apare ocazional intre membrii unui colectiv, ai unei familii, in raporturi scolare, cand prepusii ocazionali accepta, de obicei fara plata, sa faca un serviciu ce pp o subordonare, in interesul celuilalt.
CONDITII NECESARE PENTRU ANTRENAREA RASPUNDERII COMITENTULUI:
GENERALE
existenta prejudiciului
existenta faptei ilicite si prejudiciabile savarsita de prepus in cadrul functiilor incredintate de comitent
existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita a prepusului si prejudiciul incercat de victima.
vinovatia prepusului
Dupa proba existentei conditiilor generale, victima poate invoca tripla prezumtie de culpa a comitentului.
SPECIALE
5. existenta raportului de prepusenie la momentul savarsirii faptei
6. legatura de conexitate intre fapta care a provocat prejudiciul si functia prepusului.
EFECTELE RASPUNDERII COMITENTULUI PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE PREPUSUL SAU:
Raspunderea comitentului se bazeaza pe o prezumtie absoluta de culpa, adica ea nu poate fi rasturnata. Comitentul are insa recurs impotriva prepusului (va face dovada ca acesta a abuzat de functiile sale sau a nesocotit ordinele primite)
Exonerarea comitentului poate interveni numai daca se dovedeste ca nu avea calitatea de comitent in momentul comiterii faptei sau ca singura cauza a prejudiciului a fost forta majora, fapta victimei sau a unui tert.
Victima are la dispozitie doua actiuni:
Una impotriva prepusului
Alta impotriva comitentului
Acestia fiind legati printr-o obligatie IN SOLIDUM
Comitentul poate invoca, daca este actionat, toate exceptiile pe care le-ar fi putut invoca prepusul, si, de asemenea, poate administra toate probele in aparare, DAR NU POATE SUSTINE lipsa sa de culpa.
Actiunea contra prepusului este mai rara si nu va avea succes daca acesta va dovedi ca s-a conformat intocmai instructiunilor comitentului.
CORELATIA DINTRE RASPUNDEREA COMITENTULUI PENTRU FAPTELE PREPUSULUI SAU SI RASPUNDEREA PARINTILOR PENTRU FAPTELE COPIILOR MINORI:
Exista litigii in care prepusul este minor si a savarsit o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii in cadrul unui raport de prepusenie, cu prilejul exercitarii functiilor incredintate de comitent.
In acest caz, raspunderea parintilor este inlaturata, urmand a se aplica regulile raspunderii comitentului, cu exceptia cand calitatea de comitent apartine parintelui minorului, cau in care victima poate invoca la alegerea sa, raspunderea parintilor sau pe cea a comitentului.
RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE LUCRURI IN GENERAL
art.1000 al.1 C.civ.: suntem responsabili de prejudiciul cauzat de lucrurile ce sunt sub paza noastra
CONDITIILE IMPLICA TREI NOTIUNI ESENTIALE:
LUCRUL = lucruri de orice fel, solide, lichide, gazoase, ca si unde sonore, impulsuri electrice, bunuri mobile si imobile (daca nu este vorba de edificii care au produs prejudicii prin ruina lor)
NU se disting in aceasta sfera lucrurile, care prin natura lor, sunt ori nu periculoase, daca au sau nu un dinamism propriu ori daca in momentul producerii prejudiciului erau sau nu in miscare; nu intra in aceasta sfera bunurile prevazute de alte dispozitii legale (aeronave,energie nucleara) sau bunurile care nu apartin nimanui RES NULLIUS, precum si propuneri de LEGE FERENDA .
FAPTA LUCRULUI = nu este necesar contactul material intre lucrul care a cauzat prejudiciul si persoana ori bunul care l-a suferit; interventia lucrului trebuie sa fie cauzala, adica sa fie cauza directa care a generat prejudiciului; fapta lucrului poate coexista cu fapta altui lucru, in sens contrar (coliziunea de vehicule)
PAZA LUCRULUI :
prin PAZA JURIDICA se intelege, din punct de vedere obiectiv, a avea folosinta, conducerea si controlul lucrului, supravegherea acestuia, iar sub aspect subiectiv a avea discernamant. PAZNICUL JURIDIC este PROPRIETARUL LUCRULUI
JURIDICA este puterea de directie, control si supraveghere pe care o
persoana o poate exercita, in mod independent, asupra unui lucru sau animal.
PAZA MATERIALA este tot o putere de directie, control si supraveghere pe
care o persoana o exercita asupra unui lucru sau animal, fiind insa sub auto-
ritatea pazitorului juridic.
dovada ca lucrul se afla in paza materiala a altuia nu este de natura sa inlature calitatea de proprietar care se mentine si daca se pierde lucrul sau nu este folosit.
prezumtia de paza juridica exista si in cazul titularilor unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate
transmiterea pazei juridice se face prin transmiterea puterii de supraveghere si control asupra lucrului, printr-un act juridic, paza juridica revenind unui DETENTOR PRECAR.
pierderea pazei juridice are loc fara vointa proprietarului, acesta incetand de a mai fi paznic, ca de pilda, in cazul furtului. raspunderea va reveni hotului daca in sarcina proprietarului se va dovedi o culpa,acesta VA RASPUNDE IMPREUNA CU HOTUL
existenta unui contract intre paznicul juridic si victima atrage raspunderea contractuala
daca victima a participat la folosirea lucrului , cu acordul paznicului, se inclina spre solutia admiterii invocarii de catre victima a art.1000 al.1. indiferent daca este vorba de o folosire gratuita ori cu titlu oneros
se bazeaza pe doua conceptii:
A. CONCEPTIA SUBIECTIVA intemeiata pe prezumtia de culpa care e considerata fie relativa, fie absoluta s-a formulat conceptia CULPEI IN PAZA JURIDICA , potrivit careia daca s-a produs o paguba existenta culpei este dovedita
B. CONCEPTIA OBIECTIVA implica fie IDEEA DE RISC ( folosirea unui lucru care prezinta un anume potential de risc, atrage automat raspunderea proprietarului lucrului), fie o PREZUMTIE DE RASPUNDERE bazata pe garantia riscului de activitate.
Tendinta este de acceptare a raspunderii obiective intemeiate pe risc, si aceea de impletire a celor doua conceptii intr-un sistem de raspundere limitata.
CONDITIILE RASPUNDERII:
Existenta unui prejudiciu
Existenta actiunii lucrului
Existenta raportului de cauzalitate intre actiunea lucrului si prejudiciu
Lucrul se afla in paza juridica a persoanei de la care se pretinde reparatia
Prejudiciul a fost cauzat de acel lucru
Calitatea de paznic juriidc nu trebuie dovedita, intrucat deriva din prezumtia de paza instituita in posesia proprietarului lucrului ori a titularului unui alt drept patrimonial . Prezumtia fiind relativa, poate fi rasturnata prin proba contrara.
CAUZE DE EXONERARE DE RASPUNDERE:
victima trebuie sa dovedeasca prejudiciul si raportul de cauzalitate dintre fapta lucrului si prejudiciu
exonerarea de raspundere a paznicului lucrului:
Fapta victimei inlatura raspunderea paznicului daca este cauza exclusiva a prejudiciului, iar pentru paznic sa fi fost imprevizibila si irezistibila, adica sa intruneasca trasaturile fortei majore.
Fapta unei terte persoane produce exonerarea de raspundere in aceleasi conditii
Cazul fortei majore (imprejurarea externa, care intervine in mod exceptional, este imprevizibila si irezistibila, invincibila, fara relatie cu lucrul respectiv sau cu caracteristicile acestuia) trebuie sa constituie singura cauza a prejudiciului
Lipsa de culpa nu constituie cauza de exonerare de raspundere.
Paznicul lucrului care a platit despagubiri va putea introduce o actiune in regres impotriva paznicului material pe temeiul raspunderii delictuale pentru fapta proprie a acestuia.
RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE ANIMALE
art.1001 C.civ prevede ca proprietarul unui animal sau cel ce se serveste de acesta in timpul serviciului raspunde de prejudiciul cauzat de animal, fie ca acesta se afla in paza sa, fie ca a scapat de sub paza.
animale domestice si salbatice captive ori aflate in rezervatii sau parcuri inchise, deci animale care pot fi supravegheate
raspunderea revine persoanei care in momentul producerii prejudiciului avea paza juridica a animalului, iar pana la proba contrarie paza juridica este prezumata a fi a proprietarului; daca o persoana are paza materiala a animalului va raspunde cel care avea paza juridica, avand, daca a platit el despagubirile, drept de regres impotriva acelei persoane
daca paza juridica a unui animal este exercitata de mai multe persoane, in comun, raspunderea lor este solidara
FUNDAMENTUL RASPUNDERII se bazeaza pe mai multe teorii:
B. PREZUMTIA DE CULPA in supraveghere, in exercitarea pazei juridice, considerata fie relativa, fie absoluta
C. TEORIA GARANTIEI , pentru justificarea raspunderii paznicului juridic si in ipoteza in care animalul a scapat de sub supravegherea acestuia sau a provocat un prejudiciu desi era supravegheat
PREJUDICIUL poate fi constituit din ranile provocate de animal sau din diferite stricaciuni, o boala, un soc nervos, etc .
CONDITIILE RASPUNDERII
Dovada ca prejudiciul a fost produs de animal care se afla in paza juridica a persoanei de la care se pretinde despagubiri
Paznicul juridic nu se poate exonera dovedind lipsa sa de culpa, ci numai daca
face dovada ca producerea prejudiciului de catre animal s-a datorat faptei victimei,
faptei unui tert pentru care cel care are paza juridica a animalului nu este tinut sa raspunda sau
fortei majore
EFECTELE RASPUNDERII:
victima are dreptul sa pretinda despagubiri de la paznicul juridic
victima se poate indrepta, la alegerea sa, si impotriva celui care are paza materiala, insa in temeiul raspunderii instituite de art.998-999 c.civil
paznivul juridic care a despagubit victima are actiune in regres impotriva celui ce are paza materiala, ori a celui din vina caruia animalul a fost in situatia de a produce prejudiciul.
RASPUNDEREA PENTRU RUINA EDIFICIULUI
art.1002 C.civ. precizeaza ca proprietarul unui edificiu este responsabil de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie
cel raspunzator de prejudiciul cauzat este proprietarul , chiar daca nu are folosinta edificiului; in cazul coproprietatii raspunderea este fie solidara dupa unii, fie divizibila intre coproprietari dupa altii
Prin EDIFICIU se intelege orice lucrare care devine imobil prin natura si implica munca omului, materiale durabile si asezarea lucrarii pe fundatii fixate in sol.
RUINA EDIFICIULUI este daramarea completa ori dezagregarea materialului din edificiu
FAPTA GENERATOARE consta in ruina edificiului, adica o daramare sau desprindere de material care provoaca prejudicii si care se datoreaza lipsei de intretinere sau unui viciu de constructie.
FUNDAMENTUL RASPUNDERII opinii:
PREZUMTIA DE CULPA a proprietarului care era obligat sa verifice constructia si sa-I asigure intretinerea prezumtie absoluta in acest caz, proprietarul va trebui sa dovedeasca interventia fie a faptei victimei, fie a faptei unui tert pentru care proprietarul nu are raspundere sau a fortei majore exonerare totala daca una din cele trei cauze a fost cea care a provocat in mod exclusiv prejudiciul si partiala in functie de masura in care a participat la producerea prejudiciului
INTEMEIATA PE RISC , raspunderea proprietarului fiind obiectiva
IDEEA UNEI OBLIGATII LEGALE DE GARANTIE care nu implica deci culpa proprietarului
CONDITIILE RASPUNDERII:
Dovada existentei elementelor generale ale raspunderii si
Faptul ca prejudiciul a fost cauzat de ruina edificiului
Ruina sa fi fost urmarea lipsei de intretinere ori a unui viciu de constructie
EXONERAREA DE RASPUNDERE:
Fapta victimei insasi
Fapta unui tert pentru care proprietarul nu este tinut sa raspunda
Cazul de forta majora
EFECTELE RASPUNDERII:
Daca se face dovada existensei conditiilor, proprietarul edificiului va fi tinut sa plateasca toate despagubirile pentru prejudiciul cauzat.
Proprietarul care a despagubit victima va avea actiune in regres pe baza contractelor incheiate, dupa caz, cu cel de la care a cumparat constructia, cu locatarul imobilului sau cu constructorul ori proiectantul imobilului.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
