Conceptul de izvor al
dreptului. Contractul normativ ca
izvor al dreptului
In dezvoltarea istorica a izvoarelor de drept, contractul normativ ocupa
un loc secundar in comparatie cu celelalte izvoare -
obiceiuri, acte normative. Contractul este un act
individual care stabileste drepturile si obligatiile unor subiecte précis
determinate. In cazul in care contractul nu vizeaza un
raport juridic concret, ci stabileste, in urma acordului intre doua sau mai
multe parti o regula dupa care se vor conduce aceste parti, el poate capata
valoare de izvor de drept.
In dreptul intern, contractul normativ
s-a mai folosit si ca un instrument juridic de drept
constitutional, cu prilejul formarii statelor confederative si federative.
Contractele, diferitele conventii incheiate cu aceasta ocazie, stabileau
drepturile si competenta formatiunilor statale, a statului federal si, respectiv,a statelor membre ale federatiei sau confederatiei.
Contractul normativ,
ca izvor de drept, isi gaseste o larga aplicabilitate in dreptul international.
Subiectele principale ale dreptului international, statele, isi reglementeaza
relatiile reciproce prin diferite acte, purtand denumirea de acord, carta, pact, tratat, conventie etc. Contractul normativ este in principiu un act juridic individual,
opera vointei a doua sau mai multe persoane, care convin cu privire la
nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice concrete, din care
rezulta drepturi si obligatii ale partilor.
Exista totusi o anume
categorie de contracte, care nu privesc nemijlocit drepturile si obligatiile
unor subiecte de drept determinate, ele nereglementand raporturi juridice
concrete, ci au in vedere reglementarile cu caracter generic. Acestea sunt contractele normative si in aceasta calitate sunt
considerate ca izvor de drept, cu deosebire in dreptul constitutional, dreptul
international public sau dreptul muncii si protectiei sociale.
In materia dreptului
constitutional, contractele normative pot fi concretizate pe scheletul
tratatelor incheiate intre statele ce urmeaza sa
compuna o federatie, constituind izvor de drept in organizarea si functionarea
structurii federative a statelor.
In dreptul constitutional,
contractele normative pot aparea sub forma tratatelor internationale,
care reprezinta expresia consimtamantului statelor semnatare si in aceasta masura este considerat izvor de
drept.
In dreptul muncii si
securitatii sociale, contractul normativ apare sub forma contractelor colective
de munca in care se prevad conditiile generale ale organizarii procesului
muncii, iar pe baza lor se incheie contractele individuale de munca.
