Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Caile ordinare de atac


Caile ordinare de atac




Caile ordinare de atac

1. Apelul

Consideratii generale. Apelul este mijlocul procedural prin care partea nemultumita de hotararea primei instante sau procurorul solicita instantei ierarhic superioara, in conditiile prevazute de lege, reformarea hotararii atacate392.

Este o cale de atac ordinara, suspensiva de executare, de refor­mare si devolutiva.




Apelul este o forma de manifestare a actiunii civile, astfel ca pentru exercitarea dreptului de apel trebuie indeplinite conditiile generale de exercitare a dreptului la actiune (drept, interes, calitate procesuala, capacitate procesuala), dar si unele conditii speciale (partea sa nu fi renuntat la dreptul de apel, sa nu fie o hotarare nesusceptibila de apel, sa se achite taxele de timbru legale etc.).

1.1. Elementele apelului

a. Partile. Pot avea calitatea de parti, reclamantul si paratul, succesorii lor in drepturi, tertii care au intrat in proces din proprie initiativa ori la cererea reclamantului sau paratului, precum si procurorul.

Intervenientul accesoriu poate formula apel numai daca partea in interesul careia a intervenit a facut si ea apel, in caz contrar apelul urmand a se respinge ca neavenit (art. 56 din Codul de procedura civila).

Partea care introduce cererea de apel se numeste apelant, iar cealalta parte se numeste intimat.

Partea trebuie sa justifice un interes pentru a putea exercita dreptul de apel. Nu exista interes pentru partea care a castigat procesul

in prima instanta sau daca o parte invoca savarsirea unei neregularitati procedurale fata de cealalta parte.

Poate introduce apel numai cel care are capacitate procesuala de exercitiu deplina. Apelul il promoveaza fie personal, fie prin mandatar.

Partea care are capacitate de exercitiu restransa trebuie sa fie asistata de ocrotitorul legal, iar cea lipsita de capacitate de exercitiu sta in judecata numai prin reprezentantul sau legal.

Daca partea a fost reprezentata de avocat la judecarea pricinii la prima instanta, avocatul respectiv poate exercita apelul, chiar si fara mandat in acest sens, dar el nu poate sustine apelul daca nu primeste un nou mandat de la partea pe care a reprezentat-o la instanta anterioara.

Cand la judecata in prima instanta a existat o coparticipare procesuala, tinand cont de principiul independentei procesuale, oricare dintre coparticipanti poate declara apel pentru apararea intereselor sale.

Pentru coparticipantul care a renuntat la dreptul de apel, nu a declarat apel, si 1-a retras, s-a constatat ca apelul sau e perimat sau ia fost anulat, hotararea primei instante este definitiva, iar efectele admiterii apelului unuia dintre coparticipanti nu se vor extinde, in principiu, si asupra sa.

Dar, in situatia in care intre coparticipanti exista raporturi de solidaritate sau indivizibilitate, apelul declarat de unul dintre coparticipanti foloseste si celorlalti (art. 48, alin. 2 din Codul de procedura civila).

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 138/2000 s-a introdus art. 293 in Codul de procedura civila, care arata ca, in caz de coparticipare procesuala, precum si atunci cand la prima instanta au intervenit terte persoane in proces, intimatul este in drept, chiar dupa implinirea termenului de apel, sa declare apel impotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal, daca acesta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice in proces.

De asemenea, s-a reintrodus art. 293 prin care se acorda intimatului dreptul, chiar dupa implinirea termenului, sa adere la apelul facut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie, pana la prima zi de infatisare care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante. In

situatia in care apelantul principal isi retrage apelul, cand apelul acestuia e respins ca tardiv, ca inadmisibil sau pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, aderarea la apel a intimatului ramane fara efecte, cu exceptia situatiilor in care aderarea s-a facut in interiorul termenului de apel, cand se va considera a fi apel principal.

Uneori si tertii neparticipanti la proces in prima instanta au dreptul de a face apel393. Astfel, art. 974 din Codul Civil permite creditorilor chirografari dreptul de a exercita toate drepturile si actiunile debitorilor lor, cu exceptia celor strict personale.

Dobanditorul cu titlu particular al unui drept care formeaza obiectul litigiului poate introduce apel in situatia in care i s-a transmis bunul dupa pronuntarea hotararii.

Procurorul are dreptul sa formuleze apel impotriva oricarei hotarari nedefinitive, chiar si atunci cand instanta s-a pronuntat intr-o cerere cu caracter strict personal si indiferent de faptul ca a participat sau nu la judecata la prima instanta394.

b. Obiectul apelului. Conform art. 282, alin. l din Codul de procedura civila, hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotararile date in prima instanta de tribunal sunt supuse apelului la Curtea de Apel. Dispozitiile textului mentionat au o dubla semnificatie: determinarea obiectului apelului si a instantei competente a se pronunta asupra caii de atac395. Exista si hotarari pronuntate in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Astfel, art. 282' prevede ca nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere; litigii al caror obiect are o valoare de pana la l miliard lei, inclusiv, atat in materie civila, cat si in materie comerciala, actiunile posesorii, precum si cele referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, luarea masurilor asiguratorii si in alte cazuri prevazute de lege.

Nu sunt supuse apelului, daca legea nu prevede altfel, nici hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile

impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si altor organe cu astfel de activitate.

De asemenea, pentru unele hotarari ale primei instante, legea prevede expres ca se dau fara drept de apel, cum ar fi: hotararile pronuntate in actiunile in care reclamantul renunta la dreptul pretins (art. 247, alin. 4 din Codul de procedura civila) hotararile care consfintesc invoiala partilor (art. 273 din Codul de procedura civila) etc., iar pentru alte hotarari se prevede calea recursului, nu si a apelului, cum sunt hotararile pronuntate in conflictele de competenta (art. 22, alin. 5 din Codul de procedura civila), hotararile date in cereri de revizuire pentru contrarietate de hotarari (art. 328, alin. 2 din Codul de procedura civila), hotararile pronuntate in materia contenciosului administrativ (art. 14, alin. l din Legea nr. 29/1990).

Hotararile pronuntate in contestatie, in anulare sau in revizuire se supun acelorasi cai de atac ca si pentru hotararea atacata, conform prevederilor art. 320, alin. ultim si art. 328, alin. l din Codul de procedura civila, cu exceptia hotararilor date in cereri de revizuire pentru contrarietate de hotarari, care pot fi atacate numai cu recurs.

O problema asupra careia se poarta discutii in literatura juridica este referitoare la faptul daca obiect al apelului este numai dispozitivul hotararii, ori si considerentele pot fi atacate cu apel396.

Art. 282 Codul de procedura civila face referire la hotarare si din acest motiv s-a considerat ca numai dispozitivul poate fi supus apelului, iar practica judecatoreasca interbelica a fost in acelasi sens.

Sunt autori care apreciaza ca este bine ca intr-o reglementare viitoare sa se prevada expres posibilitatea atacarii cu apel a considerentelor hotararii397.

Conform dispozitiilor art. 282, alin. 2 din Codul de procedura civila, incheierile premergatoare nu pot fi atacate cu apel decat o data cu fondul, in afara de cazul in care prin ele s-a intrerupt sau s-a suspendat cursul judecatii.

c. Cauza apelului. Legea nu prevede expres motivele de exercitare a apelului, partea putand sa invoce orice motiv de





nemultumire cu privire la nelegalitatea sau netemeinicia hotararii primei instante.

Dar, in cererea de apel partea trebuie sa arate motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul.

Conform prevederilor art. 292 din Codul de procedura civila (asa cum a fost modificat si completat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000), partile nu se pot folosi in instanta de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat cele invocate la prima instanta sau aratate in motivarea apelului ori in intampinare, dar instanta de apel poate incuviinta sa se administreze si alte probe, a caror necesitate rezulta din dezbateri.

Daca apelul nu se motiveaza, ori in motivarea apelului sau in intampinare nu se cuprind motivele, mijloacele de aparare ori dovezile noi, instanta se pronunta in fond numai pe baza celor invocate la prima instanta.

Instanta de apel este obligata sa verifice stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, dar numai in limitele cererii de apel. insa, daca exista motive de ordine publica, ele pot fi invocate in instanta de apel de catre partea interesata sau chiar de catre instanta din oficiu (art. 295, alin. l din Codul de procedura civila, asa cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000).

1.2. Termenul de apel

Termenul de apel reprezinta intervalul de timp inauntrul caruia se poate exercita calea de atac a apelului, fiind un termen imperativ, legal si absolut.

Art. 284, alin. l din Codul de procedura civila, prevede ca termenul de apel este de 15 zile, daca legea nu dispune altfel.

Termenul de apel se socoteste pe zile libere, neluandu-se in calcul nici ziua in care el incepe sa curga si nici ziua in care se implineste. Cand termenul se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat, el se prelungeste pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.

in unele situatii expres prevazute de lege se aplica principiul echipolentei. Astfel, cand o parte introduce apelul inainte de a i se

comunica hotararea, termenul de apel se considera ca va curge de la data depunerii cererii de apel (art. 284, alin. 3 din Codul de procedura civila).

De asemenea, termenul de apel curge chiar daca s-a facut comunicarea hotararii o data cu somatia de executare (art. 284, alin. 2 din Codul de procedura civila). Se are in vedere situatia in care pana la acea data partii debitoare nu i s-a comunicat hotararea, dar atunci cand i se inmaneaza somatia de executare, acesteia i se ataseaza si copia titlului care se executa. Este cazul hotararilor primei instante cu executie vremelnica, dar din eroare este posibil ca si hotarari nedefinitive sa fie investite cu formula executorie.

O alta aplicare a principiului echipolentei e prevazuta de art. 102, alin. 2 Codul de procedura civila, care stabileste ca termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de la data cand a cerut-o. S-a interpretat ca acest text se refera la situatia in care partea a cerut sa i se faca aceasta comunicare celeilalte parti, nu si atunci cand solicita a i se face ei comunicarea, imprejurare in care prezumtia de cunoastere a cuprinsului hotararii nu mai opereaza, fiind necesar a i se comunica hotararea si de la data comunicarii va curge termenul de apel398.

Termenul de 15 zile mentionat mai sus este termen general, de drept comun. Dar, art. 284, alin. l din Codul de procedura civila ingaduie derogari de la acest termen de 15 zile.

Astfel, art. 619 din Codul de procedura civila prevede ca termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotararii de divort, de exemplu.

Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, mai putin atunci cand a participat la proces, cand termenul va curge de la comunicarea hotararii, pentru ca a avut calitatea de parte in proces.

De principiu, termenul de apel este continuu, curgand de la prima si pana la ultima zi fara intrerupere, chiar si impotriva celor lipsiti de capacitate de exercitiu, pentru ca ei sunt aparati prin reprezentantii legali.

Dar, legea prevede ca termenul de apel poate fi intrerupt in unele situatii.

Astfel, art. 285 din Codul de procedura civila stabileste ca termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa atace hotararea, in aceasta situatie, se va face o noua comunicare a hotararii la cel din urma domiciliu comun al partilor, pe numele mostenitorilor, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor, iar de la data noii comunicari va curge un nou termen de apel. Cand mostenitorii lipsiti de capacitate de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restransa sunt disparuti, ori cand mostenirea este vacanta, termenul va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu.

Termenul de apel se mai intrerupe cand a murit mandatarul caruia i s-a facut comunicarea hotararii, art. 286 din Codul de procedura civila prevazand ca in aceasta situatie se va face o noua comunicare partii la domiciliul ei si de la data acestei comunicari va incepe sa curga din nou termenul de apel.

Un al treilea caz de intrerupere a termenului de apel este cel general prevazut de art. 103 din Codul de procedura civila, si anume atunci cand partea nu a putut exercita calea de atac a apelului dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. in aceasta situatie, ea are posibilitatea ca, in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii, sa ceara repunerea in termen, dar sa faca si cererea de apel.

in aceste trei situatii va curge un nou termen de apel; in primele doua termenul va avea o durata egala cu a celui intrerupt, iar in cea de-a treia termenul va fi de 15 zile.

Nerespectarea termenului de apel se sanctioneaza cu decaderea, instanta urmand sa respinga apelul ca tardiv introdus.

Aceasta exceptie se poate invoca de partea interesata, de procuror sau de instanta din oficiu.

Daca s-a respins apelul ca tardiv, hotararea atacata va fi considerata ca fiind definitiva la data expirarii termenului de apel. nu la cea in care apelul a fost respins ca tardiv399.

Cand apelul nu se motiveaza, instanta de apel se va pronunta numai pe baza motivelor invocate la prima instanta.

1.3. Cererea de apel

Continutul cererii de apel. Conform art. 287 din Codul de procedura civila (asa cum a fost modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 138/1998) cererea de apel trebuie sa cuprinda:

1.    numele,   domiciliul   sau   resedinta   partilor   ori,   pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar;

2.    aratarea hotararii care se ataca;

3.    motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul;

4.    dovezile invocate in sustinerea apelului;




5.    semnatura.

La cererea de apel, respectiv la motivarea apelului se vor depune atatea copii cati intimati sunt.

Daca cererea a fost introdusa de un reprezentant al apelantului, obligatoriu trebuie sa se faca mentiunea in acest sens si sa se depuna inscrisul doveditor al calitatii de reprezentant legal.

in afara conditiilor intrinseci mentionate mai sus, trebuie indeplinite si alte conditii extrinseci pentru valabilitatea apelului: sa fie introdus in termen, sa se timbreze corespunzator (cand este cazul), sa fie respectate conditiile privind depunerea cererii de apel etc.

Sub sanctiunea nulitatii, cererea de apel va fi timbrata cu 50% din taxa judiciara de timbru si din timbrul judiciar achitate pentru cererea de chemare in judecata, iar pentru cererile evaluabile in bani, taxa judiciara de timbru va fi raportata la suma contestata.

Depunerea cererii de apel. Cererea de apel se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii (art. 288, alin. 2 C. proc. civ.).

Dupa primirea cererii, presedintele instantei dispune inregis­trarea ei.

Dosarul va fi inaintat instantei de apel numai dupa ce a expirat termenul de apel pentru toate partile, insa, in cazul in care s-a facut si cerere pentru suspendarea executarii hotararii primei instante, apelul se va trimite de indata instantei care este competenta sa-1 solutioneze.

Efectele cererii de apel. Introducerea cererii de apel produce unele efecte, cum ar fi 40°:

a)    Investeste instanta de apel cu judecarea apelului. Numai dupa ce s-a depus cererea de apel, in baza acesteia, instanta de apel va putea trece la judecarea apelului, pe care apoi este obligata sa-1 solutioneze.

b)   Apelul declarat in termen suspenda executarea hotararii pri­mei   instante,   cu   exceptia   cazurilor  anume   prevazute   de   lege (art. 284, alin. 5 C. proc. civ.). Efectul suspensiv nu mai subzista daca prima instanta a pronuntat o hotarare cu executie vremelnica. Dar, daca prima instanta a respins cererea de incuviintare a executiei vremelnice, aceasta cerere poate fi reiterata in apel si instanta de apel o poate incuviinta. Daca cererea nu s-a facut la instanta de fond, ea nu poate fi invocata direct in apel pentru ca are caracterul unei cereri noi.

c) Efectul devolutiv al cererii de apel, care consta in aceea ca provoaca o noua judecata in fond a cauzei, atat cu privire la problemele de fapt, cat si cu privire la cele de drept.

Efectul devolutiv are totusi doua limite, si anume:

-  Instanta de apel nu poate judeca decat in limitele stabilite de apelant, care poate ataca hotararea primei instante in totalitate ori numai pentru unele capete de cerere, sau numai cu privire la unele parti din proces, conform adagiului "tantum devolutum quantum apellatum'. Cand hotararea a fost atacata numai partial, ceea ce nu s-a apelat trece in puterea lucrului judecat, neputand fi modificat de catre instanta de apel.

-  Efectul devolutiv e limitat si de regula, potrivit careia prin apel nu se poate largi cadrul procesual stabilit in fata primei instante de judecata. Uneori apelul nu are caracter devolutiv, si anume atunci cand  prin   cererea  de  apel   se   solicita  desfiintarea  hotararii   si respingerea actiunii pentru ca a intervenit prescriptia; exista putere de lucru judecat, cand cererea iii constatare este inadmisibila, lipseste plangerea   prealabila   administrativa   sau   se   invoca   alte   exceptii procesuale peremptorii, ori cand se cere declinarea competentei in favoarea altei instante.

Instanta competenta sa solutioneze apelul

Conform dispozitiilor art. 2, pct. 2, art. 3, pct. 2 si art. 282, alin. l din Codul de procedura civila, instanta competenta sa solutioneze apelul este cea ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea apelata, si anume: tribunalul, pentru hotararile date in prima instanta de judecatorie si curtea de apel, pentru hotararile date in prima instanta de tribunal.

l .4. Procedura de judecata a apelului

Procedura prealabila judecatii consta in fixarea termenului de judecata si citarea partilor.

Dupa primirea dosarului de la instanta de fond, presedintele instantei de apel (sau inlocuitorul acestuia) va fixa termenul de jude­cata, dispunand totodata citarea partilor. Odata cu citatia, intimatului i se va comunica o copie de pe cererea si de pe motivele de apel, impreuna cu copii de pe inscrisurile noi atasate de apelant la cererea sa.

Intimatului i se va pune in vedere ca are obligatia de a depune la dosar intampinarea cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.

Termenul de judecata se va fixa in asa fel incat intimatul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile de la primirea citatiei, pentru a depune intampinarea, iar in cazuri urgente cel putin 5 zile.

Cand mai multi intimati au un singur reprezentant ori daca intimatul sta in proces si in nume propriu, si ca reprezentant al altui intimat (sau altor intimati), i se vor comunica o singura citatie si o singura copie de pe cererea de apel si de pe inscrisuri.

Conform art. 289, alin. ultim si art. 290 din Codul de procedura civila, apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la o singura sectie a instantei de apel, iar atunci cand s-au repartizat la sectii diferite, presedintele ultimei sectii investite va trebui sa dispuna trimiterea apelului la sectia cea dintai investita.

Prin modificarile aduse art. 289 din Codul de procedura civila de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 s-a prevazut obligativitatea depunerii intampinarii de catre intimat. Nedepunerea intampinarii nu este sanctionata

poate invoca probe in apararea sa, insa se poate opune admiterii apelului si sa conteste dovezile pe care acesta se poate sprijini401.

Judecarea apelului. Completul de judecata care solutioneaza cererea de apel este format din 2 judecatori, conform dispozitiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 republicata.

Conform prevederilor art. 298 din Codul de procedura civila, judecarea apelului se face dupa regulile de procedura stabilite pentru judecata in prima instanta, in masura in care acestea nu sunt potrivnice celor cuprinse in titlul care reglementeaza apelul.

La termenul stabilit pentru judecarea pricinilor, acestea vor fi strigate, de regula, in ordinea prevazuta in lista de sedinta, care se afiseaza pentru luare la cunostinta cu cel putin o ora inaintea inceperii sedintei de judecata.



Se va trece la judecarea cauzelor numai daca se constata ca procedura de citare cu toate partile a fost legal indeplinita, in caz contrar, se va acorda un nou termen pentru cand urmeaza sa fie citate partile lipsa.

Daca intimatul nu a primit in termen legal comunicarea, mo­tivele de apel si dovezile invocate, poate cere la prima zi de infatisare, un nou termen de judecata pentru a putea depune intampinarea.

Cand intimatul lipseste la prima zi de infatisare si se constata de catre instanta ca nu i s-au comunicat motivele de apel, se va dispune amanarea cauzei si comunicarea acestora, iar cand motivele nu s-au comunicat in termen legal, se va amana, de asemenea, cauza.

Asa cum am mentionat anterior, la instanta de apel partile nu se pot folosii de alte motive, mijloace de aparare sau dovezi decat cele invocate la prima instanta sau aratate in motivarea apelului sau in intampinare, dar instanta poate sa incuviinteze sa se administreze si alte probe a caror necesitate rezulta din dezbateri.

Motivele de ordine publica, neindicate in cererea de apel sau in intampinare, se pot invoca in tot timpul in care se solutioneaza cererea de apel si de oricare din partile din proces, chiar si de instanta.

Conform art. 294 din Codul de procedura civila, in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi.

Nu se considera cereri noi exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare. Dar, la instanta de apel se vor putea cere dobanzi, rate, venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri aparute dupa pronuntarea hotararii primei instante si se va putea solicita compensatia legala.

in instanta de apel se va putea incuviinta refacerea probelor ori completarea lor, precum si administrarea de probe noi, mentionate in motivarea apelului sau in intampinare, dar numai daca acestea ajuta la solutionarea cauzei.

Instanta de apel are, deci, posibilitatea sa refaca toate probele administrate la prima instanta, sa le refaca numai partial, ori sa administreze probe noi sau sa pronunte hotararea numai pe baza dovezilor administrate la instanta de fond.

Este posibil ca instanta de apel sa dispuna administrarea de noi probe chiar daca partile se opun.

Judecarea apelului se suspenda, ca si in cazul judecatii in prima instanta, in conditiile prevazute de art. 242-244 din Codul de procedura civila.

Daca apelul a ramas in nelucrare, din culpa partii, cel putin un an in materie civila si sase luni in materie comerciala, se perima de drept, perimare ce va fi constatata de catre instanta printr-o hotarare, urmare cererii intimatului, pe cale de exceptie sau chiar din oficiu.

Si in apel se poate renunta la judecata actiunii ori la dreptul subiectiv dedus judecatii, sau la cererea de apel, sau se poate achiesa la hotararea primei instante.

De asemenea, se poate lua act de invoiala partilor, situatie in care se va desfiinta prima hotarare, care va fi inlocuita cu o hotarare de expedient.

1.5. Hotararea instantei de apel

Dupa ce a constat incheiate dezbaterile asupra cauzei dedusa judecatii, instanta se retrage pentru deliberarea si pronuntarea hotararii.

Conform dispozitiilor art. 296 din Codul de procedura civila, instanta de apel poate pastra ori schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata.

Art. 296 a fost completat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 138/2000 si prin Legea nr. 219/2005, in sensul ca apelantului nu i se poate insa crea in propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata.

Hotararile pronuntate de instanta de apel se numesc decizii.

Daca se mentine hotararea primei instante, prin decizie se va respinge apelul ca nefondat, urmand ca in motivarea hotararii sa se analizeze si motivele invocate de apelant si sa se arate considerentele pentru care acestea nu au fost primite.

Cand se admite apelul, hotararea primei instante va fi schimbata in tot sau in parte.

Potrivit art. 297 alin. (1) din Codul de procedura civila, in cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante.

Alineatul (2) al aceluiasi articol prevede ca, daca prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste ca a fost necompetenta, anuland hotararea atacata, va trimite cauza spre rejudecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, afara de cazul cand constata propria sa competenta, in acest caz, precum si atunci cand exista un alt motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat in fond, instanta de apel, anuland in tot sau in parte procedura urmata si hotararea pronuntata, va retine procesul spre rejudecare.

Solutiile prevazute de art. 297 alin. (1) sunt mai rationale fata de solutiile formale introduse prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 59/ 2001, deoarece ele impun respectarea principiului celor doua grade de jurisdictie402.

Dispozitiile art. 297 alin. (2) din Codul de procedura civila, prezinta si unele particularitati sub aspectul regimului juridic al hotararilor pronuntate in urma admiterii apelului. Astfel, textul de lege

vizeaza ipoteza anularii hotararii pentru necompetenta, cand instanta de apel este obligata sa trimita cauza spre rejudecare la instanta competenta sau la organul cu activitate jurisdictionala competent. Referitor la aceasta ipoteza este de remarcat ca dispozitiile art. 297 alin. (2) Codul de procedura civila se refera la anularea hotararii, iar nu la desfiintarea ei, astfel cum prevede primul alineat al articolului 297 C. proc. civ., desi efectele sunt identice, iar distinctia intre "desfiintarea' si "anularea' hotararii atacate nu este intru totul justificata403.

Instanta de apel poate sa dea si decizii prin care respinge apelul ca tardiv formulat sau ca introdus de o persoana fara calitate procesuala, sa-1 anuleze ca netimbrat ori sa constate ca este nul.

Hotararea instantei de apel este definitiva si poate fi pusa, de regula, in executare de indata.

Hotararile instantei de apel sunt supuse recursului, revizuirii sau contestatiei in anulare, impotriva lor se poate introduce si contestatie la titlu, iar daca nu s-a folosit procedura prevazuta de art. 2811 din Codul de procedura civila, se poate face contestatie pentru a se lamuri intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu.

Partea interesata poate face si cerere pentru indreptarea erorilor materiale din hotararea pronuntata de catre instanta de apel, in temeiul art. 281 din Codul de procedura civila.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Drept




INTERPRETAREA DREPTULUI NATIONAL IN CONFORMITATE CU DREPTUL COMUNITAR
Contaminarea venerica si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit: continut legal, subiecti, continut constitutiv
INCRIMINARI IN VECHIUL DREPT ROMANESC
Nerespectarea hotararilor judecatoresti: continut legal si examinarea variantei tip
Masuri luate pe plan national pentru combaterea traficului si consumului ilicit de stupefiante
BUNURILE SOTILOR
Notiunea de fals si sistematizarea infractiunilor de fals in Codul penal
Raportul juridic penal
Producerea inscrisurilor
Preocupari actuale privind combaterea coruptiei