URMELE FIZIOLOGICE

URMELE FIZIOLOGICE

Urmele fiziologice se gasesc in general sub forma spermei, salivei, transpiratiei, urinei, fecalelor.[1]

Urmele de sperma constau din lichidul seminal rezultat din secretia glandelor seminale masculine in timpul raporturilor sexuale firesti sau de perversiune sexuala., a masturbarii, polutiei nocturne[2] ori al ejacularii datorita unor stari patologice. Ele se formeaza prin depunerea spermei eliminate pe diferite suporturi din imediata apropriere de locul unde se produce ejacularea, cum ar fi e exemplu: lenjeria intima, prosoapele, cearsafurile, imbracamintea, covoarele, corpul victimei sau al infractorului, mai ales pe coapse, abdomen, perii pubienii, maini, subsiori, sanii victimei, in anus, vagin etc.

In stare uscata, asa cum sunt gasite in cele mai multe dintre cazuri, urmele seminale prezinta un contur neregulat, o culoare gri-albicioasa si sunt aspre la pipait, daca se formeaza pe suporturi absorbante, de tipul tesuturilor din fibre naturale. La suporturile mai putin absorbante, cum sunt cele din tesaturi sintetice, urmele au un aspect de crusta solzoasa si lucioasa.[4]

Valoarea lor criminalistica are o deosebit de mare importanta in ceea ce priveste cercetarea unor infractiuni privitoare la viata sexuala, anumitor infractiuni de omor, in cazurile de sinucidere ale barbatilor prin spanzurare.

Formele si aspectele de prezentare a urmelor de sperma depind in cele mai multe dintre cazuri de natura si forma suportului, modul in care lichidul seminal a venit in contact cu suportul respectiv, durata de timp scursa de la formare si pana la momentul descoperirii lor, bolile de care sufera persoana respectiva, iar in cazul in care sunt lasate de mai multi barbati, influenteaza intr-o buna masura si acest factor.[5]

Cautarea urmelor de sperma, datorita aspectelor sub care se prezinta pe obiectele purtatoare, nu intampina de regula, greutati. Ele pot fi descoperite prin cercetarea obiectelor suspecte chiar cu ochiul liber la lumina naturala, sau folosind lanterna sub diferite unghiuri de incidenta ale razelor pe suprafata obiectului examinat.

Petele sau urmele de saliva sunt formate prin secretii ale glandelor salivare - apa sau celulele descumate.[6] Aspectul si dimensiunile acestora sunt influentate de suport, de timpul scurs de la producerea acestora si pana la descoperire, de mediu si de temperatura.

Urmele de saliva se creeaza prin depunerea lichidului secretat de glandele salivare pe cele mai variate obiecte. Depunerea se produce fie prin contact nemijlocit al buzelor sau limbii cu obiectele respective, fie prin eliminarea salivei sub forma de sputa. Ea se compune in cea mai mare parte din apa - 99%, substante organice - 0,3%, iar restul de 0,7% provine din elemente celulare degenerate provenite din glande, mucoasa bucala, flora microbiana si substante anorganice.

Petele de saliva pot fi intalnite cu ocazia comiterii oricarei infractiuni, insa sunt mult mai greu de descoperit decat alte tipuri de urme datorita faptului ca dispar dupa uscare.[8] Pe obiectele cu suprafete netede saliva nu patrunde in masa acelui suport si din aceasta cauza, atata timp cat e proaspata, urma se prezinta ca o pata umeda, lucioasa, aproape incolora. Pe masura invechirii se transforma intr-o pelicula foarte fina, lucioasa. In cazul obiectelor absorbante, imediat dupa depunere, saliva patrunde in masa acestora, umezindu-le usor. De obicei aceste urme sunt de dimensiuni mici, si fiind aproape incolore, se observa cu multa greutate pe obiectele purtatoare, afara de situatiile in care s-au format prin scuipare, in cantitate relativ mare.

In prezent, pe baza examenelor genetice este intru-totul posibila identificarea persoanei dupa urmele de saliva provenite de la aceasta, in practica fiind semnalate cazuri de stabilire a identitatii persoanei dupa saliva prelevata de pe tigareta.[10]