Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
» RELUARI SI DEZVOLTARI PRIVIND METODELE DE AMORTIZARE


RELUARI SI DEZVOLTARI PRIVIND METODELE DE AMORTIZARE




Reluari si dezvoltari privind metodele de amortizare

regresive sau degresive

Rezumat:

Pentru alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe durata sa de viata utila pot fi folosite mai multe metode de amortizare cum sunt: metoda liniara, metoda de diminuare a soldului – regresiva, progresiva si accelerata precum si metoda unitatilor de productie.




Metodele de amortizare regresive sau degresive au drept rezultat includerea in cheltuielile de exploatare a unor amortismente in sume descrescatoare si relativ mari in prima parte a procesului de amortizare si a unor sume de egala valoare si mai mici in partea finala a procesului de amortizare. Aceste metode, care se bazeaza pe trecerea timpului, pornesc de la ipoteza ca majoritatea imobilizarilor corporale sunt mai eficiente atunci cand sunt noi, deci ofera servicii mai multe si mai calitative in primii ani ai duratei lor de viata utila.

Cuvinte cheie:

Uzura, depreciere, metoda de amortizare, valoarea amortizabila, anuitatea amortizarii, cota/rata amortizarii, valoarea (neta) contabila

Recuperarea valorii imobilizarilor corporale se realizeaza pe seama amortizarii, iar amortizarea reprezinta recunoasterea uzurii activelor fixe, ca urmare a utilizarii sau prin simpla detinere ('invechirea' imobilizarilor, ca urmare a trecerii timpului si a progresului tehnic). In prezent, doi termeni isi 'disputa' atributul de cauza sau initiator al necesitatii recuperarii valorii initiale a imobilizarilor : uzura si deprecierea.

Prin apel la Standardele Internationale de Raportare Financiara[1] – IFRS, iar in cadrul acestora la Standardul International de Contabilitate – IAS 16 Imobilizari corporale, armonizarea reprezinta alocarea sistemica a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga sa durata de viata utila.

Conform aceluiasi standard, prin urmare in viziune anglo-saxona, amortizarea intruchipeaza conceptul de mentinere a capitalului, prin recuperarea investitiei initiale si pastrarea in acest fel a capacitatii financiare si tehnice a intreprinderii. Deprecierea, in viziunea aceluiasi standard, reprezinta diferenta dintre valoarea contabila neta (valoare de intrare mai putin amortizarea) si valoarea recuperabila (suma pe care intreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala in momentul instrainarii ).

Conform Institutului American al Contabililor Publici Autoritati – AICPA, contabilitatea amortizarii, reprezinta un sistem contabil care urmareste distribuirea costului sau a altei valori fundamentale a activelor corporale de capital, mai putin valoarea lor reziduala (daca exista) pe durata de viata estimata a articolului, in mod sistemic si rational. Acesta este un procedeu de repartizare, nu de evaluare

Costul unei facilitati productive (a unui activ) face parte dintre costurile serviciilor pe care aceasta le ofera pe parcursul duratei sale economice de functionare. Principiile contabile general acceptate impun ca acest cost sa fie repartizat pe toata durata de viata estimata a facilitatii, astfel incat sa permita alocarea sa cat mai echilibrata pe intervale in care sa beneficieze de serviciile oferite de utilizarea facilitatii.

Pot fi folosite o multime de metode de amortizare pentru alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe durata sa de utilizare. Trebuie cunoscut faptul ca metoda de amortizare utilizata va reflecta modul dupa care beneficiile economice viitoare ale unui activ vor fi consumate de catre entitate.

Aceste metode includ metoda liniara, metoda de diminuare a soldului si metoda unitatilor de productie.

Metoda de diminuare a soldului se prezinta in mai multe variante si anume metoda cotelor/ratelor descrescatoare – softy sau insumarea cifrelor anilor duratei de viata utila (regresiva) sau daca se schimba ordinea de luare in calcul a ratelor de amortizare, se ajunge la metoda amortizarii progresive sau varianta crescatoare softy si metoda cotelor/ratelor constante – metoda balantei dublului declin cu varianta balantei reductiei iar in Romania se aplica variantele metoda de amortizare degresiva AD1 fara influenta uzurii morale, AD2 cu influenta uzurii morale si metoda accelerata.

Schematic metoda de diminuare a soldului se prezinta astfel:

Metoda softy sau insumarea

cifrelor anilor duratei de de viata utila

( regresiva sau degresiva)

Metoda

cotelor/ratelor

descrescatoare

Metoda softy sau insumarea

cifrelor anilor duratei de de viata utila

(progresiva)

Metoda de

diminuare a

soldului 

o       Metoda (balantei) dublului declin BDD

cu varianta balantei reductiei BR

Metoda

cotelor/ratelor

constante

o       Metoda degresiva – AD1 si AD2 (Romania)

o       Metoda accelerata (Romania)

Amortizarea liniara are ca rezultat o cheltuiala constanta de-a lungul duratei de viata utila daca valoarea reziduala a activului nu se modifica. Metoda de diminuare a soldului are ca rezultat o cheltuiala descrescatoare sau crescatoare (progresiva) de-a lungul duratei de viata utila. Metoda unitatilor de productie are ca rezultat o cheltuiala variabila pe baza folosintei preconizate sau a produsului.

Entitatea selecteaza metoda care reflecta cel mai credibil modelul preconizat de consum al beneficiilor economice viitoare inglobate in activ. Acea metoda este aplicata consecvent de la o perioada la alta numai daca nu exista vreo modificare in modul preconizat de consum al acelor beneficii economice viitoare.

Potrivit reglementarilor contabile si fiscale din Romania[3], amortizarea se calculeaza conform urmatoarelor regimuri (metode) de amortizare: amortizarea liniara, amortizarea degresiva (AD1 si AD2 ) si amortizarea accelerata. Amortizarea aferenta unei perioade este in mod normal recunoscuta drept cheltuiala.

Atunci insa cand beneficiile economice aduse de un activ sunt consumate de intreprindere in procesul de obtinere a altor active, cheltuiala cu amortizarea este inclusa in valoarea contabila a acelui activ.

In continuarea demersului nostru stiintific prezentam metode de amortizare regresive sau degresive cu aplicarea atat in sistemul contabil din Romania cat si in alte sisteme contabile.

Metodele de amortizare regresive sau degresive au drept rezultat includerea in cheltuielile de exploatare a unor amortismente in sume descrescatoare si relativ mari in prima parte a procesului de amortizare si a unor sume de egala valoare si mai mici in partea finala a procesului de amortizare. Aceste metode, care se bazeaza pe trecerea timpului, pornesc de la ipoteza ca majoritatea mijloacelor fixe sunt mai eficiente atunci cand sunt noi, deci ofera servicii mai multe si mai calitative in primii ani ai duratei lor de functionare.

De asemenea, metodele regresive tin cont si de faptul ca schimbarea continua a tehnologiei determina o pierdere rapida a valorii de utilizare a anumitor echipamente, prin prisma serviciilor oferite de noile echipamente mult mai eficiente. Prin urmare, este mai realista repartizarea unei amortizari mai mari in primii ani de exploatare a activului decat in ultimii ani. Noile inventii si produse au drept rezultat uzura morala a echipamentelor achizitionate in trecut, impunand inlocuirea acestora intr-un ritm mai rapid decat in cazul in care tehnologia ar fi evoluat mai incet.

Un alt argument in favoarea metodelor regresive se refera la faptul ca, in timp, cheltuielile privind reparatiile cresc, fiind mai mari in ultimii ani. Astfel, cheltuielile privind amortizarea si reparatiile (insumate) raman relativ constante in timp. Rezulta in mod normal ca serviciile (beneficiile) oferite de activ sunt aproximativ egale de la un an la altul.

Exista doua metode de calcul pentru amortizarea in sume descrescatoare, pentru prima parte a perioadei de functionare:

aplicarea unor cote (rate) descrescatoare la o valoare constanta;

aplicarea unei cote (rate) constante la o valoare descrescatoare.

In Romania este agreata si se practica cea de-a doua metoda.

1. Metoda cotelor/ratelor descrescatoare

Metoda cotelor/ratelor descrescatoare este o metoda regresiva sau degresiva de amortizare, in care pentru calculul cotei de amortizare sunt insumati anii din durata de viata utila sau durata normala de functionare a activului. Suma lor devine numitorul unei serii de fractii care se inmultesc cu valoarea amortizabila a activului pentru a determina valoarea amortizarii anuale de repartizat asupra duratei estimate de functionare. La numaratorul fractiilor se situeaza cifrele fiecarui an al duratei estimate de functionare, dar in ordine inversa.

In alta ordine de idei aceasta metoda de amortizare cunoscuta sub denumirea de softy (sum of the year’s digits) este specifica sistemului financiar anglo-saxon, si consta in determinarea unei rate anuale, fie descrescatoare (regresiva sau degresiva), fie crescatoare (progrogresiva), care se aplica la o valoare constanta de amortizat, dand amortizarea anuala. Nu este o metoda agreata de sistemul fiscal romanesc.

Varianta descrescatoare (regresiva sau degresiva) a ratelor rezulta din raportarea numarului de ordine „N” al anului, din punctul de vedere a duratei de viata ramase, la suma cifrelor anilor.

De exemplu, pentru o imobilizare corporala cu durata de viata utila de 5 ani, suma cifrelor anilor este 1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 15. O relatie de calcul[4] a sumele anilor de functionare poate fi:

, unde:

S – reprezinta suma cifrelor anilor de functionare (folosinta);

N – reprezinta numarul anilor din durata de viata utila sau normala de functionare.

Exemplu: in cazul unui camion pentru transportul marfurilor, durata de viata utila este de 5 ani si valoarea amortizabila este de 10.000 u.m.

Suma cifrelor anilor de functionare este 1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 15 sau,

Anuitatea amortizarii este apoi calculata prin inmultirea valorii amortizabile (10.000 u.m.), cu fiecare dintre ratele anuale (r) descrescatoare (fractiile) urmatoare:

r1 = 5/15; r2 = 4/15; r3= 3/15; r4 = 2/15; r5 = 1/15.

Planul de amortizare softy - varianta descrescatoare

Anul

Valoarea de intrare

Anuitatea

amortizarii

Amortizarea cumulata

Valoarea ramasa de amortizat

N

N

= 3.333

N + 1

= 2.667

N + 2

= 2.000

N + 3

= 1.333

667

N + 4

10.000 667

10.000

0

Pe baza acestei metode se observa ca anuitatea amortizarii este cea mai mare in primul an de functionare si apoi descreste in fiecare an. De asemenea amortizarea cumulata creste in fiecare an cu o suma mai mica. In sfarsit valoarea ramasa de amortizat se diminueaza in fiecare an cu suma amortizarii anuale pana egaleaza valoarea reziduala in cazul nostru aceasta fiind zero.

Daca se schimba ordinea de luare in calcul a ratelor de amortizare, se ajunge la metoda amortizarii progresive sau varianta crescatoare softy.

Varianta crescatoare (progresiva) foloseste cote (rate sau fractii) crescatoare, rezultate din raportarea numarului de ordine „N” al anului, din punct de vedere a duratei de viata parcurse, la suma cifrelor anilor. Ratele anuale (r) crescatoare vor fi: r1 = 1/15; r2 = 2/15; r3 = 3/15; r4 = 4/15; r5 = 5/15.

In aceste conditii Planul de amortizare softy de la exemplul anterior se prezinta astfel:

Planul de amortizare softy - varianta crescatoare (progresiva)

Anul

Valoarea de intrare

Anuitatea

amortizarii

Amortizarea cumulata

Valoarea ramasa de amortizat

N

N

= 667

667

N + 1

= 1.333

N + 2

= 2.000

N + 3

= 2.667

3.333

N + 4

= 3.333

10.000

0

2. Metoda cotelor/ratelor constante

Metoda cotelor/ratelor constante este o metoda regresiva de amortizare, prin care amortizarea anuala este calculata prin aplicarea unei cote fixe (unice, constante) asupra valorii ramase de amortizat (descrescatoare) a unui activ imobilizat.





Aceasta metoda se bazeaza pe aceeasi ipoteza ca si metoda cotelor descrescatoare. Ambele au drept rezultat cheltuieli mai mari privind amortizarea in prima parte a duratei normale de functionare a activului. Desi poate fi aplicata orice cota constanta, procentul cel mai frecvent utilizat este egal cu cota medie anuala a amortizarii, inmultita cu doi, astfel metoda se mai numeste metoda cotelor constante duble[5].

Metoda este specific economiei de tip anglo-saxon, si se aseamana cu metoda degresiva agreata de sistemul contabil romanesc, numai ca se pastreaza aceeasi cota (rata) pana la finele perioadei de amortizare. Metoda cotelor constante duble mai este cunoscuta si sub denumirea de metoda (balantei) dublului declin[6] BDD (double-declining balance DDB) avand o varianta numita metoda balantei reductiei BR La finele perioadei de amortizare va exista, intotdeauna, o valoare reziduala (valoare ramasa sau de registru).

Relatia de calcul a amortizarii este:

Aa = Vreg Ral = Vreg 100/DNU, unde:

Aa = amortizarea anuala metoda (balantei) dublului declin;

Vreg = valoarea de registru (valoarea ramasa la inceputul perioadei/anului sau valoarea contabila conform IAS 16 Imobilizari corporale);

Vreg = Vi – Acumulata Vi = valoarea de intrare a imobilizarii; Ral = rata amortizarii liniare.

In varianta numita metoda balantei reductiei, relatia de calcul a ratei este:

, unde:

r = rata sau cota de amortizare anuala; Vr = valoarea reziduala a imobilizarii;

Vi = valoarea de intrare a imobilizarii; n = numarul de ani de viata utila.

Rata de amortizare, constanta, se aplica la valoarea ramasa (neta contabila sau valoarea contabila conform IAS 16 Imobilizari corporale) a imobilizarii corporale. Acest amanunt creeaza asemanarea dintre amortizarea pe baza balantei dublului declin si amortizarea degresiva.

Exemplul 1.

In exemplul anterior, camionul pentru transportul marfurilor avea o durata de viata utila de 5 ani. Corespunzator, pentru metoda de amortizare liniara s-a determinat o cota medie anuala a amortizarii de 20% (100% / 5 ani). Pentru aplicarea metodei cotelor constante duble se va determina o cota de 20% x 2 = 40%. Aceasta cota fixa de 40% se aplica asupra valorii ramase de amortizat determinata la sfarsitul fiecarui an. In ultimul an intreaga valoare ramasa de amortizat este trecuta pe cheltuieli sau din aceasta se deduce valoarea reziduala, iar ce ramane este inclusa pe cheltuielile de exploatare privind amortizarea.

Planul de amortizare - metoda cotelor constante duble

Anul

Valoare de intrare

Anuitatea

amortizarii

Amortizarea cumulata

Valoarea ramasa de amortizat

N

N

= 4.000

N + 1

6.000 = 2.400

N + 2

3.600 = 1.440

N + 3

2.160 = 864

N + 4

1.296

0

Remarca: in anul al cincilea al duratei de viata utila (N + 4) intreaga valoare ramasa de amortizat (1.296 u.m.) este trecuta pe cheltuielile de exploatare privind amortizare, in mod contrar, la sfarsitul celor cinci ani valoarea ramasa de amortizat ar fi mai mare decat zero. Daca la inceputul duratei de viata utila se estimeaza valoarea reziduala, sa presupunem 1.000 u.m., atunci anuitatea amortizarii in ultimul an de functionare va fi limitata la suma necesara pentru a reduce valoarea ramasa de amortizat pana la valoarea reziduala: 1.296 u.m. – 1.000 u.m. = 296 u.m.

De observat ca aceasta cota procentuala constanta se aplica intotdeauna asupra valorii ramase de amortizat de la sfarsitul anului precedent. Se observa ca anuitatea amortizarii este mai mare in primul an al duratei de viata utila si apoi descreste in fiecare an. In sfarsit, valoarea ramasa de amortizat la inceputul ultimului an al duratei de viata utila este trecuta, in acel exercitiu financiar, integral, pe cheltuielile de exploatare sau este diminuata cu valoarea reziduala estimata.

Exemplul 2.

S.C. MIORITA S.A. detine o imobilizare corporala avand o valoarea de intrare (amortizabila, fara influenta valorii reziduale) de 5.587 lei, cu specificarea ca valoarea reziduala este de 279,35 lei (5% din valoarea de intrare) si o durata de functionare de 5 ani. Amortizarea anuala se determina prin metoda (balantei) dublului declin – BDD si varianta numita metoda balantei reductiei – BR pentru a determina rata de amortizare anuala.

a) determinarea ratei sau cotei de amortizare anuala:

rata de amortizare anuala in metoda (balantei) dublului declin – BDD:

Rbdd = 2 Ral = 2

rata de amortizare anuala in metoda balantei reductiei – BR:

b) determinarea amortizarii pentru primul an – N:

metoda (balantei) dublului declin:

Abdd = Vi Rbdd = 5.587 lei 40% = 2.234,80 lei

metoda balantei reductiei:

Abr = Vi r = 5.587 lei 45,072% = 2.518,17 lei

c) determinarea amortizarii pentru al doilea an N+1:

metoda (balantei) dublului declin:

Abdd = Vreg Rbdd = (5.587,00 lei – 2.234,80 lei) 40% = 1.340,88 lei

metoda balantei reductiei: 

Abr = Vreg r = ( 5.587,00 lei – 2.518,17 lei) 45,072% = 1.383,18 lei

Nota: Vreg = Vi – Acumulata

d) determinarea amortizarii pentru al treilea an N+2:

metoda (balantei) dublului declin:

Abdd = Vreg Rbdd = ( lei –3.575,68 lei) 40% = 804,52 lei

metoda balantei reductiei:

Abr = Vreg r = (5.587,00 lei – 3.901,35 lei) 45,072% = 759,75 lei

e) determinarea amortizarii pentru al patrulea an – N+3

metoda (balantei) dublului declin:

Abdd = Vreg Rbdd = (5.587,00 lei – 4.380,20 lei ) 40% = 482,71 lei

metoda balantei reductiei

Abr = Vreg r = (5.587,00 lei – 4.661,10 lei) 45,072% = 417,31 lei

f) determinarea amortizarii pentru al cincilea an – N+4

metoda (balantei) dublului declin:

Abdd = Vreg Rbdd = (5.587,00 lei – 4.862,92 lei) 40% = 289,63 lei

metoda balantei reductiei

Abr = Vreg r = (5.587,00 lei – 5.078,42 lei) 45,072% = 229,22 lei.

Planul (tabloul) de amortizare in cazul metodei (balantei) dublului declin se prezinta astfel:

Planul (tabloul) de amortizare - metoda (balantei) dublului declin – BDD

Anul

Valoare de intrare

Valoare de amortizat

Amortizare BDD

Amortizare cumulata BDD

Valoare ramasa BDD

N

N+1

N+2

N+3



N+4

Dupa cum se poate observa, in cazul utilizarii metodei (balantei) dublului declin, amortizarea cumulata la finele duratei normale de utilizare / functionare (sau duratei de viata utila) nu este egala cu valoarea de intrare a imobilizarii corporale. Va ramane neamortizata o parte din aceasta care va fi inclusa pe cheltuieli pana la limita corespunzatoare valorii reziduale a imobilizarii, in cazul de fata : 434,45 lei – 279,35 lei = 155,10 lei

Planul (tabloul) de amortizare in cazul metodei balantei reductiei, cand inca de la inceput se ia in considerare la determinarea ratei de amortizare anuala, valoarea reziduala diferita de zero, se prezinta astfel:

Planul (tabloul) de amortizare metoda balantei reductiei BR

Anul

Valoare de intrare

Valoare de amortizat

Amortizare BR

Amortizare cumulata BR

Valoare ramasa BR

N

N+1

N+2

N+3

N+4

Se observa ca in ambele cazuri amortizarea anuala si cea cumulata prezinta aceleasi tendinte, cu diferente minore. Existenta unei valori reziduale si complexitatea calculelor diminueaza, insa, avantajele comparative fata de alte metode de amortizare. In prezenta sistemelor de calcul, si in contextul unei legislatii permisive, cele doua variante devin interesante.

Plecand de la variantele metodelor regresive sau degresive de amortizare cu cota constanta, in Romania, reglementarile contabile prevad utilizarea metodei degresive in doua variante: AD1 fara influenta uzurii morale si AD2 cu influenta uzurii morale. Varianta a doua se utilizeaza de regula pentru calculul amortizarii imobilizarilor corporale cu o durata normala de functionare mai mare de 5 ani.

o       Elementele de calculul ale amortizarii degresive in varianta AD1

Amortizarea degresiva - varianta AD1 consta in multiplicarea cotei medii anuale liniare cu un coeficient fiscal de corectie.

Determinarea amortizarii se realizeaza pe baza relatiilor astfel:

Cota (rata)

degresiva

Cota (rata) medie anuala liniara

Coeficientul

fiscal

sau altfel spus:

unde:

Rad = rata de amortizare degresiva ;

Ral = rata de amortizare liniara ;

C = coeficient de multiplicare reglementat prin lege ( coeficient fiscal).

Coeficientul fiscal se stabileste in functie de durata normala de functionare a mijlocului fix. Astfel in Romania, reglementarile contabile prevad urmatorii coeficienti:

1,5 pentru o DNF intre 2 – 5 ani

2,0 pentru o DNF intre (5 – 10 ani

2,5 pentru o DNF mai mare de 10 ani.

, unde:

Va = valoarea amortizabila;

VNC = valoarea neta contabila.

Aad = amortizarea anuala in regim degresiv

Calculul anuitatilor amortizarii degresive se face prin aplicarea cotei degresive la valoarea de intrare (valoarea amortizabila) in primul an al duratei normale de functionare – DNF, iar in anii urmatori la valoarea ramasa de amortizat cunoscuta si sub denumirea de valoare neta contabila sau de raportare. Aplicarea se face pana in anul de functionare in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica cu/decat amortizarea anuala determinata prin raportul intre valoarea ramasa de amortizat si numarul de ani de functionare ramasi - . Din acel an se trece la calculul amortizarii liniare pentru valoarea ramasa de recuperat, deci amortizarea anuala va fi egala cu raportul calculat la finele exercitiului precedent.

Exemplu privind calculul amortizarii degresive in varianta AD1:

Un mijloc de transport auto pentru persoane cu o durata normala de functionare de 8 ani si o valoare de intrare de 300.000 lei, incepe sa fie amortizat la 01 ianuarie 2007.

  • determinarea cotei medii anuale liniare:

Cota

liniara

8 ani

  • determinarea cotei degresive:

Cota

degresiva

Planul (tabloul) de amortizare in cazul metodei degresive, varianta AD1 se prezinta astfel:

Planul de amortizare – metoda degresiva, varianta AD1

Anul

Valoarea de intrare

Anuitatea

amortizarii

Amortizarea cumulata

Valoarea ramasa de amortizat

= 75.000,00

75.000,00

= 56.250,00

= 42.188,00

= 31.640,00

94.922 = 23.730,50

228.808,50

71.191,50

94.922 = 23.730,50

252.539,00

94.922 = 23.730,50

23.730,50

94.922 = 23.730,50

300.000,00

0,00

Incepand cu anul 2011 (al cincilea an din durata normala de functionare) anuitatea amortizarii calculata in regim degresiv este egala cu anuitatea calculata in regim liniar. Din acel an se trece la aplicarea metodei de amortizare liniara pentru valoarea si perioada ramase.Test: valoarea ramasa de amortizat la sfarsitul anului 2010 (anul patru din DNF) este 94.922 lei;

anul 2011: amortizarea degresiva:

94.922 lei 25 % = 23.730,50 lei

amortizarea liniara:

DNF ramasa 4 ani

Cota

liniara

4 ani

anuitatea liniara

94.922 lei 25 % = 23.730,50 lei

Pentru cei patru ani ramasi (2011, 2012, 2013 si 2014), amortizarea se determina prin metoda liniara. In acest fel se evita situatia de a nu se realiza recuperarea integrala a valorii amortizabile in cadrul duratei normale de functionare destinata recuperarii.

Momentul trecerii de la metoda amortizarii degresive la cea a amortizarii liniare se poate determina pe baza urmatoarei relatii matematice[7]:



, unde:

ti – momentul trecerii de la metoda amortizarii degresive la cea a amortizarii liniare;

d – durata normala de functionare sau durata de viata utila;

Cd – cota de amortizare degresiva.

in cazul nostru avem:

al DNF care corespunde anului calendaristic 2011.

o       Elementele de calculul ale amortizarii degresive in varianta AD2

In aceasta varianta se tine cont si de influenta uzurii morale care actioneaza asupra activelor fixe. Varianta AD2 permite recuperarea valorii amortizabile a activelor fixe intr-o perioada de timp mai mica decat perioada duratei normale de functionare stabilita in catalog pentru amortizarea liniara. Diferenta in anii pe care nu se vor calcula amortizarea reprezinta influenta uzurii morale.

Aplicarea acestei variante implica determinarea urmatoarelor elemente, in ordine

a) durata de utilizare aferenta regimului liniar, recalculata in functie de cota medie anuala de amortizare degresiva:

, unde:

DURec = durata de viata economica a mijlocului fix, in conditiile uzurii morale, in regim liniar durata de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala a capitalului imobilizat in mijloace fixe

v     sau utilizand alte notatii avem:

durata normala de functionare – Dn; 

durata de functionare, aferenta regimului liniar, recalculata in functie de cota de amortizare degresiva – Cd, care se obtine prin raportarea procentajului 100% la cota de amortizare degresiva – Dr:

b) durata de utilizare in care se realizeaza amortizarea integrala:

DUI = DNU – DURec, unde:

DNU = durata normala de utilizare, fara a se tine cont de influenta uzurii morale;

DUI = durata de timp in care mijlocul fix va fi amortizat integral, cu influenta uzurii morale.

Aceasta durata se defalca in cele doua componente ale sale astfel:

durata de utilizare in regim de amortizare degresiva:

DUD = DUI –DURec = DNU – DURec – DURec = DNU – 2 DURec

DUD = durata de utilizare, in conditiile influentei uzurii morale, pentru care se va utiliza amortizarea degresiva.

durata de amortizare in regim de amortizare liniara:

DUL = DUI – DUD = DUI – DUI – DURec = DURec

DUL = durata de utilizare, in conditiile uzurii morale, pentru care amortizarea se calculeaza liniar.

v     sau utilizand alte notatii avem:

durata de utilizare in care se realizeaza amortizarea integrala – Di, care se calculeaza ca diferenta intre durata normala de functionare – Dn conform catalogului si durata de functionare oferta regimului liniar, recalculata:

Di = Dn – Dr

durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul de amortizare degresiva – Dd, care se calculeaza:

Dd = Di – Dr

durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul de amortizare liniar – Dl, care se calculeaza:

Dl = Di – Dd

c) durata in care nu se mai practica amortizarea, ca efect al luarii in considerare a uzurii morale:

DUM = DNU – DUI = DURec

DUM = durata pentru care nu se mai calculeaza amortizare, ca urmare a influentei uzurii morale.

v     sau utilizand alte notatii avem:

durata de utilizare aferenta uzurii morale, pentru care nu se mai calculeaza amortizare – Dm care se determina:

Dm = Dn – Di

Exemplu privind calculul amortizarii degresive in varianta AD2:

O intreprindere achizitioneaza si pune in functiune un generator de energie electrica in urmatoarele conditii: costul de achizitie si punere in functiune 25.000 lei; durata normala de functionare conform Catalogului este stabilita la 15 ani; data punerii in functiune luna decembrie 2006.

Pentru aplicarea variantei AD2 a metodei de amortizare degresive stabilim urmatoarele elemente:

Dn = 15 ani

ani

Di = 15 ani – 6 ani = 9 ani

Dd = 9 ani – 6 ani = 3 ani

Dl = 9 ani – 3 ani = 6 ani

Dm= 15 ani – 9 ani = 6 ani

Din calcule rezulta ca amortizarea mijlocului fix conform metodei de amortizare degresiva, varianta AD2, se va face pe o perioada de 9 ani, din care 3 ani – degresiv si 6 ani – liniar. Pentru diferenta de 6 ani (15 ani – 9 ani) nu se calculeaza amortizare, intrucat valoarea investita in activul amortizabil a fost recuperata. Planul de amortizare in cazul metodei degresive, varianta AD2 se prezinta astfel:

Planul de amortizare – metoda degresiva, varianta AD2

Anul

Valoarea de

intrare

Anuitatea

amortizarii

Amortizarea cumulata

Valoarea ramasa de amortizat

= 4.175

= 3.478

= 2.897

= 2.410

= 2.408

= 2.408

= 2.408

= 2.408

= 2.408

Amortizarea integrala a imobilizarii corporale se face in mult mai putin timp decat durata normala de functionare, tendinta descrescatoare a amortizarii anuale este mai rapida decat la amortizarea in varianta AD1.

Metoda de amortizare accelerata

Metoda de amortizare accelerata este specifica contabilitatii din Romania, consta in calcularea si includerea, in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare, a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a activului amortizabil. Amortizarile anuale aferente anilor de functionare urmatori sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat, conform metodei de amortizare liniara.

Bibliografie selectiva:

Belverd E. Needles, jr., Henry R. Anderson, James C. Caldwell, Principiile de baza ale contabilitatii, editia a cincea, traducere in limba romana, Ed. Arc, 2001.

  1. Ilincuta Lucian Dorel, Informatia degajata de contabilitatea primara si situatiile financiare privind imobilizarile corporale, doctorat-referatul 3, ASE, Bucuresti, 2007.
  2. Ilincuta Lucian Dorel, Reluari si dezvoltari privind deprecierea imobilizarilor corporale, doctorat-referatul 2, ASE, Bucuresti, 2007.
  3. Ilincuta Lucian Dorel, Recunoasterea si evaluarea initiala si ulterioara a imobilizarilor corporale in cadrul activelor imobilizate ale intreprinderii, doctorat-referatul 1, ASE, Bucuresti, 2006.

Ristea Mihai, Baza si alternativa in contabilitatea intreprinderii, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2003.

Ristea Mihai (coord.), Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ed. Universitara, Bucuresti, 2005.

Ristea Mihai si colab. Politici si tratamente contabile privind activele imobilizate, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2007.

IASB, Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS), Ed. CECCAR, Bucuresti, 2005.



Standardele Internationale de Raportare Financiara la 1 ianuarie 2005, Editura CECCAR, Bucuresti, 2005.

B. E. Needles, Jr., H. R. Anderson si I. C. Caldwell, Principiile de baza ale contabilitatii, editia a cincea, Editura Arc, 2001. p. 476

Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Belverd E. Needles, jr., Henry R. Anderson, James C. Caldwell, Principiile de baza ale contabilitatii, editia a cincea, traducere in limba romana, Ed. Arc, 2001, p. 480.

Belverd E. Needles, jr., Henry R. Anderson, James C. Caldwell, Principiile de baza ale contabilitatii, editia a cincea, traducere in limba romana, Ed. Arc, 2001, p. 481.

Ristea Mihai si colab , Politici si tratamente contabile privind activele imobilizate, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2007, p. 59.

Ristea Mihai (coordonator), Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ed. Universitara, Bucuresti, 2005, p. 157.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Contabilitate




OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII
Aplicatii informatice specifice activitatii financiar – contabile
Pentru obtinerea certificatului de competente profesionale - Tehnician in Activitati Financiare si Contabile - Studiul de calitate , distributie, prom
Preocupari pe plan mondial privind armonizarea documentelor contabile de sinteza cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene (CEE) si cu St
Importanta si rolul bilantului contabil
CONTURILE ANUALE DE EXECUTIE A BUGETELOR PUBLICE CENTRALE
CONSOLIDAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE
CONTABILITATEA TREZORERIEI
PRODUCATORII INFORMATIILOR CONTABILE
Contabilitatea produselor finite la cost antecalculat (prestabilit)














loading...