Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
Pentru obtinerea certificatului de competente profesionale - Tehnician in Activitati Financiare si Contabile - Studiul de calitate , distributie, promovare si inregistrarea in contabilitate a produselor finite


Pentru obtinerea certificatului de competente profesionale - Tehnician in Activitati Financiare si Contabile - Studiul de calitate , distributie, promovare si inregistrarea in contabilitate a produselor finite




COLEGIUL ECONOMIC ARAD

Profil : SERVICII

Specialitatea : Tehnician in Activitati

Financiare si Contabile

PROIECT

Pentru obtinerea certificatului de competente profesionale




Studiul de calitate , distributie,

promovare si inregistrarea in

contabilitate a produselor finite .

Argument

Am ales aceasta tema deoarece mi se pare destul de interesanta mai ales pe viitor o sa imi foloseasca sa stiu cum sa imi aleg o mobila de calitate, care ii modul de pastrare a mobilei, defectele ce apar, cum se distribuie, care sunt factorii care influenteaza distrugerea mobilei, cum o pot proteja de factorii care o pot distruge. Dar mai ales sunt interesata de lemnul din care este facuta mobila care este cel mai bun lemn. Esentele diferitelor lemne care fac mobile mai deosebita la culoare, la calitate, la aspect.

Ceea ce m-a atras la aceasta tema este si moda. Care este moda anului acestuia sa vad care a fost moda altor ani din ce s-a facut mobila in antichitate cum era pastrat un mobilier.

Cu aceasta ocazie am aflat foarte multe lucruri care pe viitor ma vor ajuta in alegerea mobilei si probabil ii voi ajuta si pe ceilati cu informatii despre mobila.

Mi-a placut la aceasta tema si faptul ca mai aflu din ce este facuta mobile felul cum este facuta speciile lemnoase care se folosesc la fabricarea mobilei.

Arhitectura mobilei din antichitate m-a atras cel mai mult deoarece curiozitatea felului cum arata m-a uimit. Culorile si stilul bizantin a fost fascinant. Stilurile contemporane a fost ceea ce a dat farmecul si curiozitatea oricarei mobile deoarece stilurile implicau multa imaginatie eleganta stil si bun gust.

Sunt bucuroasa ca am ales aceasta tema deoarece am fost informata de foarte multe lucruri despre mobile si nu numai.Sper sa va starensc interesul de a citi aceste pagini care sigur va vor fi folositoare pentru mobila dumneavoastra si a fiecaruia.

I Mobila

Factorii care influenteaza calitatea mobilei.

Procesul de curbare a lemnului este infuentat de o gama larga de factori . Cunoasterea  lor este necesara pentru a conduce in asa fel procesul de curbare incat pierderile de material lemnos sa fie minime .  Umiditatea lemnului .Procesul de curbare are loc sub actiunea presarii neuniforme a lemnului pe grosimea piesei ce se incovoaie .Deacea cu cat cantitatea de apa libera din golurile celulare va fi mai mare cu atat mai greu decurge procesul de curbare .

    Umiditatea optima pentru curbarea transversala a lemnului este de 25-30% adica in jurul punctului de saturatie a fibrei deoarece la aceasta umiditate lemnul opune cea mai mica rezistenta la compresiune si pe langa aceasta el va realiza cea mai mare deformare prin  compresiune . Pentru curbarea frontala datorita posibilitatilor diferite  deplasare a apei in lungul fibrelor umiditatea optima a lemnului variaza intre 15-18 %. In cazul unor variatii prea mari a umiditatii lemnului se produc ruperi de fibre datorita presiunii interne a aburului cat si rezistentelor reduse la intandere si compresiune.Temperatura lemnului . Dat fiind faptul ca odata cu cresterea temperaturii lemnului are loc scaderea rezistentei la compresiune si la atare lemnu; se curbeaza mai usor este necesar ca temperatura sa fie cat mai  ridicata dar la o expunere indelungata a lemnului la temperaturi inalte si la valori mari ale umiditatii se produce o scadere brusca a stabilitatii fibrelor . Pentru a evita aparitia cutelor este necesara o scurta racire de 5-10 minute la atringerea temperaturii de 288-293k. Incalzirea optima a lemnului in vederea curbarii se realizeaza atunci cand distributia campului de temperatiri in sectiunea piesei este identica cu distributia tensiunilor de intandere si compresiune aceasta fiind mai mare in zonele extreme si mai mic in stratul neutru . Se vrecomanda ca temperatura de tratare a lemnului in vederea curbarii sa fie in jur de 373 k . Duratade tratare si presiunea . Pe langa umiditatea si temperatura lemnului o influenta deosebita asupra calitatii operatiei de curbare o au durata de tratare termica  cum si presiunea la care se realizeaza acest complicat proces fizico-chimic. Un rol important in procesul de curbare il prezinta  si procedeul util;izat pentru plastifierea lemnului respectivb natura agentului termic : apa , anur , solutii ureice , a apei amoniacale ,moniac gazos , curenti electrici de inalta frecventa .

     Gradul de comprimare a lemnului . In timpul curbarii gradul de comprimare are o influenta considerabila asupra aparitiei crapaturilor in piesele ce se prelucreaza . Gradul de prelucrare este dependent de sistemul de cubare si de specia lemnoasa utilizata . Gradul de comprimare in cazul curbarii tranzversale este de 0,25-0,30 pentru speciile foioase tari 0,5-0,6 pentru speciile  foiose moi si rasinoase . In cazul curbarii frontale si a celei longitudinale gradul de comprimare atinge valori maxime de 0,4-0,6 la foioasele tari si de 0,7 la foioasele moi si la rasinoase .

     

Viteza de curbare este influentata in mare masura de umiditatea si dimensiunile lemnului . La randul sau viteza de curbare influenteaza productivitate masinilor si instalatiilor de curbat ca si variatiile de umiditate si temperatura ale lemnului in  cazul in care aceste  sunt mici., In ultimul timp s-au realizat masini de curbat a caror viteza de lucru atinge 150-160 grade pe secunda . din experienta unor sectoare de curbat din cadrul fabricilor de mobila s-a ajuns la concluzia ca viteza optima de curbare pentru piese din lemn de fag este  de 40-60 de grade pe secunda in functie de forma si dimensiunile sectiunii  transversale ale pieselor cat si raza de curbura R.

Gradul de plastifiere . Parametrul de baza care sintetizeaza cele aratate mai sus in cazul curbarii este gradul de plastifiere a lemnului. Acesta se cracterizeaza prin marimea deformatiei totale elastice si plastice a lemnului astfel incat in piesa supusa incovoierii sa nu apara crapaturi iar forma pe care o ia in timpul curbarii sa ramana constanta pentru o perioada cat mai ndelungata.  Deformatiile lemnului in timpul curbarii pot fi locale sau de ansamblu pentru intreaga piesa .  
 

Factorii care inflenteaza caltatea materialelor pe baza de lemn 
 Rezistentele lemnului si ale materialelor pe baza de lemn au constituit obiectul unor ample studii efectuate in tara si in strainatate .

   In cele ce urmeaza se  vor face cateva referiri sumare la factorii care influenteaza rezistentele lemnului si ale materialelor pe baza de lemn scotandu-se in evidenta factorii care au un rol important in operatiile de presare ,densificare ,curbare si mulare.

   Unghiul dintre directia eforturilor si directia fibrelor sau inelelor anuale are o influenta considerabila asupra rezistentelor lemnului ,cresterea acestui unghi duce la scaderea accentuata a rezistentelor .Aceasta face ca debitarea riglelor in vederea curbarii sa se faca in asa fel incat fibrele sa fie paralele cu muchiile riglei iar abaterile sa fie de maximum 5mm.

   Viteza de aplicare a sarcinilor influenteaza in mod pozitiv cresterea rezistentei . Aceasta trebuie corelata si cu viteza de deformare de realizare efectiva a curgerii plastice astfel incat sa nu se produca ruperi sau smulgeri de fibre .

   In cazul furnirelor grposimea acestora , umiditatea temperatura si directia fibrelor sunt cei mai importanti factori care influenteaza si determina rezistenta acestor materiale . Furnirele subtiri sunt mai rezistente decat cele groase iar o variatie mica a unghiului subtiri sunt mai rezistente decat cele groase iar o avariatie mica a unghiului dintre directia fibrelor si a efortului determina o scaderea pronuntata a rezistentei ,influenta densitatiii si a umiditatii si a umiditatii asupra rezistentelor placilor aglomerate din aschii de lemn . 
 

Materii prime si materiale utilizate pentru obtinerea mobilei .

In obtinerea mobilei se folosesc numeroase materii prime si auxiliare.
Dintre materiile prime principale mentionam:cheresteaua, semifabricatele din lemn,
alte materii prime (metal, piele, mase plastice, textile, sticla etc.). Materiile prime
principale s-au tratat anterior. Se mai folosesc si materii prime si materiale secundare
care au rol tehnologic.

Principalele materiale secundare folosite in obtinerea mobilei:
1 Cleiuri Materiale cu proprietati adezive care, aplicate intre doua
suprafete prin uscare sau polimerizare, realizeaza o
coeziune puternica.
2 Baituri Materiale cu ajutorul carora se da culoarea. Se prepara
dupa anumite retete, din coloranti organici de sinteza
dizolvati in apa distilata cu adaos de diferite substante.
3 Lacuri Formeaza pe suprafata mobilierului o pelicula solida,
elastica, cu sau fara luciu. Se utilizeaza lacuri pe baza de
derivati celulozici, lacuri poliesterice, carbamidice etc.
4 Articole de feronerie cuprind accesorii si articole marunte ca: manere,
broaste, balamale etc. Sunt realizate din otel, fonta
cenusie, aluminiu, materiale plastice etc. Sau acoperite
anticoroziv prin nichelare, cromare etc.
5 Materiale pentru tapiterie cuprind materiale pentru:
- tapiteria fetelor: stofe de mobila, piele,
inlocuitori ai pielii, plusuri, goblenuri etc.
- Captusirea interioara: zegras, vata de bumbac,
panza de sac, sifon, sfoara, materiale pentru
cusutul si formarea cantului etc.

Principalele operatii in obtinerea mobilei cuprind:
- obtinerea reperelor simple si complexe;
- finisarea reperelor si panourilor;

obtinerea subansamblelor si montarea lor;
- finisarea finala a piesei de mobila (ansamblu).

Materii prime si materiale utilizate pentru obtinerea mobilei :

cherestea de fag aburita,fasin,platin ulm,stejar,carpen,mesteacan,artar,jugastru si lemn exotic. Cherestea de rasinoase,anin,plop,salcie;

pal presate, pal extrudate,placi agglomerate din puzderii (pap),pal melaminate,pal emailate,texturate panel ;

placi din fibre de lemn dure;

placi din fibre de lemn emailate si melaminate;

placi din fibre de lemn cu pasta mecanica;

placaj de fag,rasinoase,de plop,de tei,de platin,frasin si ulm;

furnire estetice indigene,furnire exotice,furnir lamelin(furnir stratificat decorative)furnirom(hartie decorative inlocuitoare de furnir),folii din materiale plastice(pvc)sau inlocuitori de furnir de suport celulozic(hartii)cu sau fara imitatii de furnir;

furnire tehnice de fag sau alte specii;

piese sau accesorii din metal sau materiale plastice.

II Lemn studiu de caz

Specii si recunoasterea lemnului de diferite esente.

1. Brad Lemn fara duramen, de culoare alb-galbui cu nuante albastrui-cenusii, fara luciu. Inelele anuale sunt clar distincte, cu contur regulat, cu lemn tarziu pronuntat, ceea ce determina o textura fina pana la mijlocie.

2. Molid Lemn fara duramen, colorant alb-galbui deschis, slab vargat cu luciu pe sectiunea radiala. Inelele anuale slab distincte cu contur reg textura fina si un id lemn fara duramen, colorant alb-galbui deschis, slab varg ulat.

3. Tisa Lemn cu duramen clar distinct brun-rosiatic, uneori cu dungi mai inchise. Alburnul este foarte ingust, alb-galbui. Inelele anuale clar distincte, inguste, ondulate fin, cu textura fina si uniforma, fara canale rezinifere. Nodurile numeroase dau aspect deosebit, prin desenele frumoase care apar la debitarea furnirelor tangentiale.

4. Cires Lemn cu duramen brun-galbui-cenusiu, pana la rosiatic-brun, cu dungi ciocolatii si verzi. Alburn alb-cenusiu-rosatic. Inele anuale vizibile. Razele medulare fine formeaza oglinzi joase pe sectiunea radiala. Porii, vizibili cu lupa, sunt dispusi semiinelar. Prezinta textura mijlocie.

5. Fag Lemn alb-rosiatic, fara duramen colorant distinct. Prin aburire culoarea se uniformizeaza si devine mai inchisa. Razele medulare clar vizibile formeaza oglinzi mari pe sectiunea radiala. Inele anuale vizibile usor retrase in dreptul razelor medulare. Porii uniform imprastiati sunt nevizibili cu ochiul liber. Prezinta textura fina.

6. Frasin Lemn cu duramen brun-deschis pana la brun-cenusiu sau brun-roscat.

Alburn lat alb-galbui. Inele anuale vizibile datorita porilor mari din lemnul timpuriu. Razele medulare nu se vad cu ochiul liber (lemn mat ) . Are textura grosiera, aspra. Prezinta des fibra ondulata, care formeaza

desene foarte apreciate pe sectiunile longitudinale.

7. Nuc Lemn cu duramen brun inchis, cu dungi negricioase. Alburn lat albcenusiu. Porii sunt uniform imprastiati, mari, usor vizibili cu ochiul liber si umpluti cu substante negricioase. Razele medulare fine formeaza oglinzi numeroase, joase, pe sectiunea radiala. Are textura fina, cu desene frumoase.

8. Paltin Lemn fara duramen, alb sau alb-galbui, cu luciu pronuntat pe sectiunea radiala, dat de razele medulare care formeaza oglinzi numeroase, joase si foarte lucioase. Inelele anuale sunt vizibile. Are textura fina si uniforma.

Prezinta des fibra ondulata si noduri mici, grupate, care dau desene deosebit de apreciate (paltin cret, mazarat, coada de paun, ochi de vulture etc.)

9. Par Lemn fara duramen, alb-galbui-rosiatic. Razele medulare dese, fine formeaza pe sectiune radicala oglinzi jose. Porii uniform imprastiati sunt mici, nevizibili cu ochiul liber. Inelele anuale usor vizibile. Are textura fina si uniforma.

10. Plop tremurator Lemn alb cenusiu, mat, cu inele anuale vizibile. Textura fina, fara desene.

11. Salcam apreciat. Lemn cu duramen galben auriu pana la brun-verzui. Alburn ingust albgalbui.

Razele medulare foarte fine dau un luciu auriu sectiunii radiale,foarte apreciat. Porii dispusi tipic inelar sunt mari, vizibili cu ochiul liber si apar ca zgarieturi evidente pe sectiuni longitudinale . Inelele anualesunt delimitate de porii din lemnul timpuriu. Are textura grosiera.

12. Stejar Lemn cu duramen brun-galbui pana la brun-rosiatic. Alburn alb-galbuibrun. Razele medulare bine vizibile, inalte formeaza oglinzi mari pe sectiunea radiala. Porii dispusi tipic inelar sunt bine vizibili cu ochiul liber. Inelele anuale sunt delimitate de porii mari din lemnul timpuriu.

Are textura uniforma, dar aspra, cu desene frumoase pe sectiunile longitudinale (in special pe sectiunea radiala).

13. Tei Lemn fara duramen, alb-galbui-rosiatic. Raze medulare rare, mici. Porii mici nevizibili cu ochiul liber sunt uniform imprastiati. Inelele anuale nu sunt distincte. Are textura fina, fara desene caracteristice.

14. Ulm Lemn cu duramen brun-ciocolatiu. Alburn alb-galbui-rosiatic. Raze medulare numeroase, slab vizibile cu ochiul liber, formand oglinzi brunroscate, joase pe sectiunea radiala. Inelele anuale sunt delimitate de porii mari din lemnul timpuriu. Are textura grosiera cu desene frumoase pe sectiunile longitudinale.

Specii lemnoase exotice

   

     Stejar

     Stejar Rosu

                    

    Fag

    Paltin                     

Paltin European

    Mesteacan

    Cires

    Frasin

    Molid

    Merbau

    Iroko

    Doussie

    Jatoba

    Nuc

    Jarrah

    Wenge

                      

Sub actiunea razelor solare, culoarea lemnului poate varia in timp, decolorandu-se. Acest fenomen e mai evident la unele specii exotice cum ar fi tauri sau jatoba, dar nu e scutit nici, mai cunoscutul la noi, lemn de cires.

Esente de lemn exotic:
- Africa : Ayous, Bahia/ Abura, Frake alb, Frake negru, Framire, Mutenie/Amazokue, Doussie, Dibetou, Iroko, Sapele, Sipo, Okoume, Niangon, Wenge;
- Brazilia: Marupa, Tauari, Cerejeira;
- Indonezia: Seraya/Meranti, Teak Burma.

Esente nobile pentru interior: IPE (mahon), cabreuva (trandafir), eucalipt, jatoba (cires brazilian),
cumaru (tek), sucupira (nuc brazilian), peroba, marfim (artar)
Esente de exterior, pentru terase si piscine: deck, IPE (mahon) si cumaru (tek)

Exista cateva esente care merita mentionate:

Yesquero Colorado: galben maro cu fibre inchise. Are o terxtura fina cu nervure rosiatice, cu nuante in degrade de la maro deschis la maro inchis, adecvat spatiilor de relaxare. Are o lungime de 400 - 1000 mm, o latime de 102 mm si o grosime de 15 mm.

Verdolago - galben maro cu fibre inchise. Are o textura cu fibra evidentiata distinct in nuante graduale de la deschis spre inchis, potrivit in spatii de birouri.

Karelia - esente de lemn - Merbau

Full Plank
Un lemn exotic inchis la culoare
cu nervuri si noduri usoare.

Full Plank Twin Plank Natur Merbau are caracter distinctiv si durabil. Odata cu trecerea timpului, frumusetea, duritatea si maturitatea acestuia pot fi mentinute cu un efort minim.

Lemnul merbau este rosiatic- maroniu cand este tanar, insa devine mai inchis la culoare datorita luminii soarelui, chiar si

pana la maro inchis. Structura fibrei este dreapta si foarte des impletita.
Specia (Intsia Bijuga) se gaseste in cateva tari ecuatoriale din sud vestul Asiei pana in Malaesia si Indonezia. Merbau creste pana la o inaltme de doar 15 m, insa diametrul trunchiului poate fi de pana la 150 cm.
Densitatea arborelui merbau este de 800 kg/m³, duritatea lui fiind mare: duritate Brinell- 4.1 - 4.9.

   

 Karelia - esente de lemn - iroko

Parchetul din lemn de iroko este unul valoros, exotic. Timpul si lumina zilei ii dezvaluie structura naturala, intensificandu-i nuanta galbuie inspre o nuanta mai intensa de maro.

Arborele tanar are o nuanta galbuie, insa la lumina soarelui tinde spre o nuanta de rosu- maroniu inchis cu dungi maro inchis. Structura fibrei este dreapta sau usor ondulata.

Specia (Chlorofora excelsa) este raspandita in padurile ecuatoriale din Guineea pana in Mozambic. Iroko creste pana la o inaltime de 50 m, avand un diametru al trunchiului de 300 cm. Un alt nume des intalnit pentru iroko este kambala.

Densitatea lui iroko este de 600 kg/m³, iar duritatea este medie spre mare: duritate Brinell - 3.2 - 3.8.

    

 Karelia - esente de lemn - Jatoba

Suprafata sa dura foarte buna rezista la trafic intens si creaza un aspect de patina, care intensifica atat culoarea cat si nuanta, tranformand Jatoba intr-o frumusete neintrecuta. Jatoba apartine categoriei de parchet din lemn "lux".

Lemnul este maro rosiatic pronuntat si se inchide si mai mult dupa montare. Alburnul este mai deschis la culoare decat inima rosie. Doar inima rosie este folosita pentru parchetul din lemn. Structura fibrei este medie spre macrogranulara si este, de cele mai multe ori impletita.

Ciresul brazilian - Jatoba (Hymenaea courbaril) este folosit pentru parchetul din lemn Karelia. Specia este raspandita in America Centrala si America Latina. Jatoba creste pana la o inaltime de aprox. 40 m, avand un diametru al trunchiului de 150 - 180 cm.

Densitatea este de 710 kg/m³, iar duritatea este mare, duritate Brinell - 7,1 - 7,8.


Jatoba nu este recomandat pentru locatii unde a fost instalata incalzire in pardoseala si nici nu se comercializeaza in tarile nordice.

Structura compozitia chimica a lemnului

Structura si compozitia chimica a lemnului reflectate in calitatea mobilierului
Lemnul prezinta o macrostructura si o microstructura.
In structura microscopica a lemnului deosebim celule de forme si dimensiuni diferite in functie de rolul pe care il au, de ex: de rezistenta, de conducere a substantelor nutritive, etc.
In structura macroscopica deosebim urmatoarele zone, din centrul lemnului spre exterior, astfel: maduva, duramenul, alburnul, cambiul si coaja (scoarta). Tot in macrostructura se mai cuprind inele anuale, raze medulare si pori.

Cambiu Maduva este pozitionata central si are
Alburn o culoare mai inchisa decat restul lemnului. duramen Ea prezinta proprietasi mai scazute fata de restul lemnului si de aceea in operatiile de debitare (taiere) se elimina.
Duramenul este partea cea mai importanta din lemn care asigura rezistenta lemnului, are un tesut dens foarte rezistent si putin permeabil la lichide. La unele specii este distins colorat de alburn (ex: nuc, plop, stejar, salcam, ulm.)
Alburnul este zona formata dintr-un tesut mai poros, mai putin rezistent si cu un continut mai mare de apa. Cu timpul alburnul se transforma in duramen prin procesul de duramenificare.
Cambiul este format dintr-un strat generator de celule vii care inconjoara tulpina.
Coaja are rol de protectie si de conducere a substantelor nutritive. Din ea se extrag diferite substante (ex: substante tanante).
Inelele anuale sunt cercuri de lemn aproximativ concentrice care formeaza maduva, duramenul si alburnul. Fiecare inel anual este format din 2 zone:
-zona de lemn timpuriu care este formata dintr-un tesut mai poros de culoare mai deschisa, se afla inspre interiorul inelului anual si corespunde primei perioade de vegetatie (primavara, vara);
-zona de lemn tarziu formata dintr-un tesut mai dens, de culoare mai inchisa, situandu-se la exteriorul inelului anual si format in a doua perioada de vegetatie (toamna, iarna).
Razele medulare apar sub forma unor linii continue sau intrerupte cu latimi diferite pe directie radiala si difera in functie de specie. Se observa cu ochiul liber si dau luciul lemnului. Sectiunile radiale ale lemnului evidentiaza luciul mai mult decat sectiunile tangentiale. Luciul lemnului se evidentiaza sub forma de benzi la speciile exotice: mahon, limba, sapeli.
Porii apar sub forma de goluri mici, iar numarul si marimea lor determina porozitatea lemnului. Porii sunt mai mari la lemnul timpuriu decat la zona de

lemn tarziu.
Compozitia chimica a lemnului
Lemnul este format din celuloza in proportie de 50-70%, de aceea lemnul este materia prima pentru hartie, fibre textile, etc.
Contine hemiceluloza care ca si celuloza este un polizaharid si se cuprinde intre 15-30%.
Lignina este o substanta amorfa care insoteste celuloza si se gaseste in proportie de pana la 30%.
Rasina este o substanta furnizata de anumite specii de rasinoase. Sunt extrase si prelucrate pentru obtinerea multor produse.
Substantele tanante se gasesc in coaja si lemn: stejar, molid, brad, castan si sunt folosite in industria tabacirii pieilor si blanurilor.
Uleiuri eterice sunt extrase in special din esentele exotice, folosite in cosmetica, parfumerie.
Gume se gasesc in special la lemnul exotic cu intrebuintari industriale.





Caracteristicile si proprietatiile lemnului reflectat in calitatea produselor din lemn

Proprietatile lemnului reflectate in calitatea produselor din lemn si mobila
Culoarea difera dupa specie, dupa modul de debitare si variaza in limite foarte largi de la alb-galbui (plop), alb-crem (paltin), cafeniu deschis (stejar), brun cafeniu cu nervuri negre inchise (nuc), brun-roscat sau rosu inchis (mahon, kasip, trandafir, palisandru), pana la negru (abanos).
Dupa culoare deosebim specii:
-unicolore la care duramenul are aceeasi culoare ca si alburnul;
-bicolore la care duramenul este destinct colorat fata de alburn.
Prezinta importanta pentru produsele din lemn si furnirele estetice.
Luciul este dat in principal de razele medulare si debitarea radiala evidentiaza cel mai bine luciul.
Desenul este dat de forma si marimea elementelor anatomice, respectiv inele anuale, raze medulare, pori, marimea fibrelor, anomalii de crestere (nodul, fibra creata). Desenul prezinta importanta pentru mobila deoarece mareste valoarea acestora prin desenul frumos.
Desenul cel mai valoros este dat de debitarea tangentiala.Debitarea tangentiala da desenul cel mai frumos comparativ cu debitarea radiala, la care desenul este simplu evidentiindu-se inelele anuale ca linii paralele.
Speciile de foioase dau un desen mai frumos decat cele de rasinoase, datorita structurii lor mai neuniforme.
Specii indigene cu desen frumos: nuc, cires, frasin, mesteacan. Desenul frumos se obtine si prin anomaliile de crestere: noduri, fibra creata.
Textura este data de forma, dimensiunile si gruparea elementelor anatomice, in special data de pori si raze medulare. Textura se apreciaza organoleptic prin

palpare si se apreciaza cu calificative ca: foarte fina (mahon, tisa, lamai), fina (nuc, sapeli, trandafir, palisandru, teak), aspra (stejarul). Se mai poate aprecia prin textura fina matasoasa, textura semifina fibroasa.
Umiditatea lemnului este o proprietate foarte importanta deoarece lemnul "lucreaza" si sub forma prelucrata. Lemnul in general are umiditatea de 16-18%, dar poate ajunge si pana la 30%. Cand umiditatea relativa a aerului (Ur) este mai mare, lemnul absoarbe vaporii de apa, se produce fenomenul de umflare manifestat prin marirea dimensiunilor, dezlipirea de furnire la mobila, etc. Cand Ur este mica lemnul cedeaza o parte din umiditatea sa mediului, se produce si fenomenul de contragere manifestat prin aparitia de crapaturi. De aceea conditiile de pastrare, ambalare si depozitare a mobilei prezinta o importanta foarte mare.

Proprietati mecanice
Se refera la rezistenta la tractiune, la compresie, la uzura, la despicare, duritatea lemnului.
Proprietatile mecanice sunt influentate de directia de aplicare a fortei fata de orientarea fibroasa, de continutul de umiditate, de specia lemnoasa si de defectele lemnului.
Valoarea rezistentelor la solicitarile perpendiculare pe fibre este mai mare decat a celor aplicate la sarcini paralele cu fibrele. Aceasta arata ca lemnul este un material anizotrop.
Proprietatile termice ale lemnului
Prezinta importanta pentru lemnul de constructii. Proprietatile termice difera in functie de directie si conductibilitatea lemnului este mica datorita porozitatii. Desi coeficientul de conductibilitate esten mic, el este de 2 ori mai mare pe directie paralela cu fibrele, fata de directia perpendiculara pe fibre.
Proprietati acustice caracterizate de proprietatile de absortie, de transmisie si reflexie sonora, ceea ce face ca lemnul sa fie un material folosit in acustica salilor si confectionarea de instrumente muzicale. Izolatia sonora depinde de frecventa sunetului si creste odata cu aceasta. Placajele absorb mai bine sunetele joase, iar PAL, PFL, PAF sunetele inalte. Pe aceasta proprietate se bazeaza folosirea lemnului la lucrarile de colectare acustica.

Principalele defecte ale lemnului reflectate in calitatea produselor din lemn si mobila

Defectele lemnului si influenta lor asupra calitatii mobilei
1.Defecte de forma ale lemnului rotund, brut
2.Defecte de structura anatomica
3.Defecte datorate factorilor biologici
4.Defecte datorate factorilor externi
1.Curbura consta in devierea axei de la linia verticala in unul sau mai multe planuri. Se intalneste mai ales la foioase, influenteaza proprietatile mecanice, randamentul in debitare si constituie cauza formarii unui alt defect numit fibra

inclinata.
Ovalitatea - dezvoltarea in forma ovala in sectiune transversala a lemnului. Aceasta se exprima in procente si se calculeaza prin raportul dintre diferenta dintre diametre fata de diametrul cel mai mare:
Canelura reprezinta formarea de valuri longitudinale a suprafetei laterale a lemnului, astfel ca sectiunea transversala nu are un contur circular, ci un contur ondulat, sinuos. Este insotit de un alt defect, coaja infundata in lemn.
Conicitate anormala - consta in descresterea pronuntata si continua a diametrului lemnului de la baza la varf peste limitele prevazute normative. Acest defect apare mai ales la foioase, afecteaza proprietatile mecanice si determina pierderi mari la debitare.
2.Excentricitatea maduvei - deplasarea laterala a maduvei fata de centrul sectiunii transversale. Piesele obtinute dintr-un astfel de lemn au o deformare mare si afecteaza proprietatile mecanice.
Devierea fibrelor cuprinde fibra rasucita, creta si incalcita.
-Fibra rasucita este un defect grav deoarece piesele din lemn se pot prelucra foarte greu sau chiar nu se pot prelucra. De aceea acest lemn este declasat in lemn de foc.
-Fibra creata (ondulata) consta in devierea fibrelor de lemn si a celorlalte elemente anatomice (inele anuale, raze medulare) dupa linii ondulate relativ regulate. Acesta nu este un defect deoarece prezenta ei in lemn mareste valoarea estetica a lemnului. Se intalneste la paltin, frasin si mahon.
Nodurile sunt cele mai frecvente defecte si apar la locul de legatura a ramurilor cu trunchiul. Din cauza acestor defecte lemnul se prelucreza greu si chiar nu poate fi prelucrat. Uneori nodurile nu sunt defecte marind valoarea estetica. Ex: cand sunt foarte mici (noduri ochi cu diametrul de 3-5 mm) se numesc ochi in cuib, ochi de pasare si se intalnesc la paltin si artar.
Noduri mari se intalnesc la nuc si maresc valoarea estetica.
Dupa modul de legatura a ramurilor cu trunchiul distingem:
-noduri concrescute la care inelele anuale ale ramurei sunt in legatura continua cu inelele anuale ale trunchiului;
-noduri partial concrescute sunt partial in legatura continua cu inelele anuale ale trunchiului;
-noduri cazatoare cand inelele anuale ale ramurei nu sunt in legatura cu inelele anuale ale trunchiului si cad.
Dupa marime nodurile sunt:
-nod punct pana la 3mm;
-nod ochi intre 3-5 mm;
-nod foarte mic intre 6-7 mm;
-nod mic intre 8-19 mm;
-nod mijlociu intre 20-40 mm;
-nod mare peste 40 mm.
Dupa coloratie si starea de sanatate:
-nod putred;

-nod sanatos;

-nod negru;
-nod normal colorat;
-nod intens colorat.
3.Datorita compozitiei chimice formata din celuloza, hemiceluloza si lignina si a umiditatii relativ mari, lemnul constituie mediul prielnic dezvoltarii microorganismelor, insectelor, ciupercilor.
Coloratiile lemnului - coloreaza lemnul producand schimbari in componenta chimica;
-inima rosie a fagului (duramen fals). Influenteaza flexibilitatea lemnului, de aceea lemnul cu acest defect nu poate fi utilizat la mobilierul curbat;
-albastreala lemnului - prezenta unei coloratii albastre cu nuante cenusii sau verzui, datorita actiunii unor ciuperci. Nu afecteaza proprietatile mecanice, ci numai aspectul exterior dupa finisare.
Putrezirea apare in diferite stadii si determina aparitia de crapaturi, devine uneori sfaramicios si din aceasta cauza lemnul este declasat ca lemn de foc.
4.Se manifesta prin aparitia crapaturilor in lemn care sunt defecte grave din cauza discontinuitatii. Sunt datorate gerurilor, vanturilor, caldurilor puternice.
Cadranura (inima stelata) se manifesta sub forma de crapaturi din interior spre exterior ca urmare a putrezirii maduvei.
Rulura poate fi totala sau partiala si se manifesta prin crapaturi pe directia inelelor anuale.
Gelivura - crapaturi de la periferie spre interior datorita gerurilor puternice.

Defectele de forma apar in timpul cresterii arborelui.

Aparitia a doua sau mai multe ramificatii (fig. 10) poarta numele de infurcire; in aceasta zona lemnul nu este adecvat pentru utilizare.

Infurcirea trunchiului

Din aceeasi categorie a defectelor de forma fac parte curbura, conicitatea, labartarea, excentricitatea, ovalitatea, canelura:

Defecte de forma

a - curbura intr-un singur plan, simpla ; b - insabierea ; c - curbura intr-un singur plan, multipla ; d - curbura in planuri diferite ; e - conicitatea ; f - ovalitatea ; g - canelura.

Defectele de structura constau in fibre rasucite, crete, incalcite, inimi concrescute, noduri, lemn mort

Intalnite in mod frecvent, nodurile [81] constituie defecte deoarece au insusiri diferite de cele ale lemnului din jurul lor, chiar si atunci cand sunt sanatoase. Clasificarea nodurilor se face dupa o varietate de criterii: dupa duritatea lemnului si gradul de sanatate, dupa forma sectiunii nodului, dupa pozitie si grupare sau dupa gradul de legatura cu masa lemnului

Noduri

a - nod concrescut; b - nod partial concrescut; c - nod cazator.

Aceste defecte conduc la reducerea proprietatilor mecanice, dar au avantajul ca se poate obtine furnir cu proprietati estetice deosebite.

Defectele cauzate de factori biologici - sunt datorate mediului prielnic dezvoltarii microorganismelor, ciupercilor si insectelor. Aparitia galeriilor, a gaurilor de insecte si schimbarea culorii (albastreala, inima rosie a fagului) sunt cateva din defectele ce pot sa apara datorita acestor factori. Putregaiurile reprezinta stadiul la care a ajuns lemnul, in stare avansata de descompunere, cand sunt modificate compozitia chimica, culoarea, proprietatile mecanice ale lemnului

Defectele cauzate de clima sau intemperii - sunt datorate gerului, vantului sau temperaturilor ridicate cand uscarea nu se face corespunzator. Din aceasta categorie fac parte :

gelivura - crapatura cauzata de gerul timpuriu ce apare de la exterior la interior;

cadranura - se prezinta sub forma unor raze, de la centru spre exterior si este provocata de putrezirea maduvii.

rulura - crapaturi inelare

Defecte din timpul prelucrarii lemnului - acestea apar la debitare, cand poate avea loc rasucirea busteanului la gater, fetele sau canturile nu sunt paralele sau pot sa apara franjuri la muchiile de jos ale busteanului.

Defecte aparute in timpul depozitarii - se manifesta prin curbare, arcuire, rasucire sau bombare. In realitate este un defect de forma, grav, prin faptul ca influenteaza proprietatile lemnului brut ca si pe cele ale pieselor de cherestea si ale produselor finite care se obtin din acestea.

III Semifabricate din lemn

Calitatea si sortimentul semifabricatelor brute si ameliorate din lemn

Calitatea si sortimentul de semifabricate brute si ameliorate din lemn

Calitatea si sortimentul semifabricatelor brute

Acestea se obtin printr-un proces de industrializare mai redus, cu unelte mecanice sau manuale. Cele mai importante sortimente sunt: cherestea

furnirul.

Cheresteaua obtinuta din diferite esente, De diferite specii pe directie longitudinala radiala semiradiala si tangentiala la masini speciale, iar produsele de baza rezultate sunt: scanduri, dulapi, grinzi, sipci s.a.

Caracterizarea merceologica a produselor din lemn si mobila

La debitarea radiala inelele anuale formeaza cu fata piesei un unghi intre 60-90; la cea semiradiala intre 45-60 , iar la debitarea tangentiala un unghi intre 0-45

Moduri de debitare a cherestelei: 1) debitare radiala; 2) debitare

semiradiala; 3) debitare tangentiala

Clasificarea cherestelei se poate face dupa gradul de prelucrare, continutul

de umiditate, dimensiuni, specie lemnoasa si prezenta defectelor

Principalele tipuri de cherestea

Criterii de clasificare Sortimente:

1. Grad de prelucrare

        neecarisata (netivita)

        ecarisata sau tivita

2. Um - verde (peste 30% apa)

        zvantata (24-30%)

iditate

        uscata (15-18%)

3. Dimensiuni 3 m)

(0,3-0,9 m)

rasinoase: lunga (min. 1,80 m)

scurta (1-2,7

subscurta 5 m)

foioase: lunga (m

scurta (1-1,70 m)

subscurta (0,4-0,9)

4. Specia lemnoasa, prezenta

defectelor naturale si de

prelucrare

        rasinoase: clasa Extra (E), Tombant (T), clasa III, IV si V

        foioase: clasa A,B,C si Ddiferit prin decup nului brut,rotund

indigene (nuc, cires, paltin, frasin etc.) cat si de la speciile exotice

Furnirul este o placa de lemn subtire cu grosimea de la 0,03-6 mm de diferite dimensiuni, obtinuta prin decupari plane sau delurarea lemnului brut, rotund .

Din punct de vedere al aspectului destinatiei, furnirele pot fi: estetice si

tehnice. Furnirele estetice se obtin din esente cu desen si culori deosebite atat de la speciile indigene (nuc, cires, platin, frasin etc) cat si de la speciile exotice (palisandru, par african, mahon etc.), in grosime de 0,2-1 mm si servesc la acoperirea panourilor de lemn din specii comune. Furnirele tehnice se obtin dinesente commune, cu desene simple, in grosimi de la 0,5-6 mm si sunt utilizate la fabricarea placajelor, panelelor, lemnului stratificat, la fabricarea mobilei. Furnirele tehnice dupa destinatie sunt: furnire de fata, de miez si de baza (numite si blinduri).

Dupa modul de obtinere:

        furnire derulate (centric si excentric);

        furnire decupate (tangential, radial si semiradial).

Dupa desen: furnir cu flacari, inflorat, cu dungi late, cu ochiuri etc.

Dupa specia lemnoasa: foioase tari, foioase moi, rasinoase.

Semifabricatele brute din lemn ameliorat

Placajul se obtine prin incleierea unui numar impar de straturi de furnir, care se aseaza in asa fel incat directia fibrelor (dintr-un strat) sa fie perpendiculara (in plan) pe directia fibrelor din stratul urmator. Caracteristicile fizico - mecanice ale placajelor sunt influentate de specia lemnoasa, grosimea straturilor de furnir, adezivul folosit, conditiile de presare. Controlul calitatii placajelor determina impartirea dupa numarul si marimea defectelor in 5 clase de calitate A, B, C, D, E.

Placajul

Marcarea trebuie sa indice specia lemnoasa, clasa de calitate, dimensiunile, grosimea (in mm), numarul de straturi de furnir.

Panelul - este compus dintr-un miez de sipci acoperite cu furnir pe ambele fete. Directia fibrelor furnirului este perpendiculara pe directia fibrelor miezului.

Panelul

Prezenta defectelor naturale sau datorate prelucrarii fac sa existe diferite calitati de panel (calitatea I si II).

Placile celulare - prezinta o rama de lemn de rasinoase sau foioase, iar in interior un miez cu goluri. Pe cele doua fete ale ramei se aseaza placaje sau placi din fibre de lemn (PFL).

Lemnul stratificat (LS) sau lemn lamelat se obtine prin incleierea cu rasini sintetice a unui numar mare de straturi de furnir din aceeasi specie. Se caracterizeaza prin proprietati superioare lemnului masiv (densitatea este superioara).

Calitatea si sotimentul de Semifabricate ameliorate din lemn

fizico - chimic

Aplicarea tratamentelor de ameliorare in cazul unor specii lemnoase de slaba calitate (plop, salcie, mesteacan) si pentru valorificarea rumegusului de lemn, a aschiilor sau fibrelor lemnoase face sa putem diferentia urmatoarele tipuri de semifabricate:

v     semifabricate din lemn ameliorat fizico - mecanic ;

v     semifabricate din lemn ameliorat fizico - chimic;

Din prima categorie fac parte placajul, panelul, placile celulare, lemnul densificat si stratificat.

Din aceasta categorie fac parte placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) si placile din fibre de lemn (PFL). Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) se obtin prin presarea la cald a aschiilor de lemn incleiate cu rasini sintetice. Placile din aschii de lemn au o rezistenta mecanica buna, capacitate de izolare fonica si termica, planeitate buna. Prezinta insa si un dezavantaj - absorbtie de apa destul de ridicata in primele 24 ore si, din acest motiv, uneori, ridica probleme privind stabilitatea, in timp, a unor piese de mobilier. Defectele ce pot sa apara impart aceste sortimente in clasa A, B sau C.

Placile din fibre de lemn (PFL) se obtin prin incleierea fibrelor rezultate din defibrarea deseurilor din lemn sau stuf, in sau canepa. Se poate adauga rumegus, in proportie de pana la 20 %, fara ca produsul sa-si diminueze caracteristicile de calitate.

In cazul in care se aplica o serie de procedee ca melaminarea, emailarea, acoperirea cu folii din materiale plastice sau metalice se obtin semifabricatele din lemn innobilat.

Astfel, in cazul produselor melaminate, placile de PAL sau PFL se acopera cu filme dintr-o hartie speciala impregnata cu o rasina sintetica (melamino - formaldehidica, ureo - formaldehidica, fenol - formaldehidica). Produsele capata un aspect estetic deosebit, dublat de o rezistenta mecanica superioara, precum si o rezistenta buna la agenti fizico - chimici.

Emailarea - consta in acoperirea suprafetei semifabricatului de lemn cu unul sau mai multe straturi de email (o suspensie de pigmenti si materiale de umplutura in solutii ce contin substante peliculogene.

Imprimarea si lacuirea - consta in imprimarea pe suprafata placii a unui desen decorativ si acoperirea lui cu un lac incolor.

Dupa cum se poate observa incadrarea in clase diferite de calitate depinde de materia prima utilizata.

Semifabricate din lemn innobilat

Lemnul masiv, grinzile duo si lemnul stratificat folosite la case reprezinta un pas inainte din punct de vedere tehnic si calitativ fata de lemnul de constuctie clasic. Printr-o sortare calitativa bazata pe norme foarte stricte, in procesul de productie se obtin elemente din lemn innobilat cu calitati exceptionale privind rezistenta si stabilitatea formelor.

Semifabricate din lemn innobilat: furnir, paleti, panouri, panel, placaje, podele laminate, placi innobilate, PAL, PFL & MDF, utilaje, intermediere.

IV Distributia si promovarea

Conform situatiei prezentate, scopul efectuarii acestei cercetari selective este stabilirea oportunitatii extinderii distributiei prin deschiderea unei filiale pe piata germana. In prealabil se va proceda la cunoasterea imaginii mobilierului romanesc in ochii consumatorului german.
Considerandu-se ca toate firmele romanesti ce exporta mobilier pe piata germana ofera in linii mari aceleasi tipuri de mobilier, ce raspunde unor standarde identice, cercetarea nu va viza o marca anume, incercandu-se mai degraba conturarea unei marci nationale de mobilier, asa cum este Fabricat in Romania, desi aceasta include mult mai multe categorii de produse si se adreseaza deocamdata numai pietei interne.
3.Stabilirea obiectivelor, ipotezelor si variabilelor cercetarii
Obiectiv: Determinarea gradului de cunoastere a mobilierului romanesc pe piata germana.Ipoteza: Mobilierul romanesc este putin cunoscut pe piata germana datorita tarii sale de provenienta si mai mult prin intermediul caracteristicilor sale.
Variabila conceptuala: Gradul de cunoastere reprezinta masura in care un individ cunoaste produsul - dupa tara de provenienta sau dupa caracteristicile acestuia.
Variabile operationale: Gradul de cunoastere a mobilierului romanesc de catre cumparatorii germani variaza de la necunoastere totala la o foarte buna cunoastere, existand si posibilitatile intermediare ale unei cunoasteri slabe sau a uneia bune.Conform situatiei prezentate, scopul efectuarii acestei cercetari selective este stabilirea oportunitatii extinderii distributiei prin deschiderea unei filiale pe piata germana.
In prealabil se va proceda la cunoasterea imaginii mobilierului romanesc in ochii consumatorului german. Considerandu-se ca toate firmele romanesti ce exporta mobilier pe piata germana ofera in linii mari aceleasi tipuri de mobilier, ce raspunde unor standarde identice, cercetarea nu va viza o marca anume, incercandu-se mai degraba conturarea unei marci nationale de mobilier, asa cum este Fabricat in Romania, desi aceasta include mult mai multe categorii de produse si se adreseaza deocamdata numai pietei interne.

PROMOVAREA VANZARILOR DE MOBILIER

Promovarea
O mare parte din produsele de mobilier realizate in Romania sunt destinate exportului. In cazul acestora, o modalitate de promovare foarte uzitata este Internetul. Mobila fabricata in Romania este foarte cautata in afara granitelor

tarii, iar o pagina web bine realizata (preferabil si in una/doua limbi de circulatie internationala) poate atrage numerosi clienti externi, dar si locali.
O alta modalitate de promovare accesibila este presa scrisa, in special cea locala, mai ales la inceput, cand piata vizata este de cele mai multe ori una restransa.
Costurile de inceput pentru o fabrica axata exclusiv pe mic mobilier, este suficient un spatiu (hala de
productie) mai restrans. Se efectueaza deplasari in tara, pentru promovarea imaginii societatii, in general si in cazuri speciale pentru promovarea unui anume produs, in functie de problemele de desfacere de la momentul respectiv:dormitoare, sufragerii, biblioteci etc. 

Promovarea se face utilizand urmatoarele mijloace:

MASS-MEDIA -ziare locale, posturi TV si radio locale: sunt publicate machete publicitare cu prezentarea produselor din mobila in general sau cu ocazia lansarii si promovarii unui anumit produs.

PUBLICITATE RADIO-TV

Sprijinirea procesului de vanzare prin publicitate, radio, TV, se face de catre Compartimentul Relatii Publice din subordinea Directorului General.

La solicitarea Compartimentului Relatii Publice sunt realizate machetele publicitare necesare in conformitate cu forma si continutul acestora precizate de Compartimentul Relatii Publice in cererea inaintata.

Elaboreaza corespondenta cu firmele din tara si strainatate, in functie de cererile si informatiile cerute:

. CM primeste pe adresa de e-mail diverse cereri de oferta din tara si strainatate, pentru diverse produse. Mesajele si cererile primite prin e-mail sunt dirijate Directiilor sectoarelor interesate, respectiv Director General, Comercial.

. Se primesc cereri de oferta si prin fax sau se solicita informatii despre produse, la care, daca intra in competenta sa, CM raspunde fie prin fax, fie telefonic, dupa caz.

INTERNET

. pagina de prezentare a produselor de mobilier

. site de prezentare a produselor de mobilier

ANUARE

. Anuarul Europages 2001-

. Anuarul international de marketing J+W International Busines

. Anuarul "The Dun & Bradstreet Central & Eastern Europe".




. Pagini Aurii

MATERIALE DE PROMOVARE

. Fise tehnice de produs

. Mape de prezentare a societatii

. Pliante de produs

. Flyers pentru produsele noi

. Mostre de produse prezentate cu ocazia participarii la targuri si expozitii.

PARTICIPARI LA TARGURI SI EXPOZITII

V Inregistrarea in contabilitate a materiilor prime

In cadrul planului de conturi general, din clasa a 3-a face parte grupa 30 " Stocuri de materii prime si materiale" , cu urmatoarele conturi sintetice :

. 301 " Materii prime " (materiile prime sunt bunuri care participa direct la fabricarea produsului , in care se regasesc integral sau partial , fie in starea lor initiala , fie transformate.

. 302 " Materiale consumabile " ( bunuri care participa sau ajuta la procesul de productie sau de exploatare, fara a se regasi de regula in produsul finit )

. 303 " Materiale de natura obiectelor de inventar " ( bunuri care nu indeplinesc cumulativ conditiile pentru a fi incluse in categoria imobilizarilor corporale, echipamente de lucru, de protectie,
piese de schimb, baracamente si amenajari provizorii, etc)

. 308 " Diferente de pret la materii prime si materiale " (cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime si materialelor care tine evidenta diferentelor nefavorabile - in plus sau
favorabile - in minus dintre costul de achizitie si pretul standard aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar)

Conturile de stocuri si productie in curs de executie sunt conturi de activ. Se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea entitatii prin achizitionare de la furnizori , realizate din productia proprie si din alte surse si se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea unitatii patrimoniale prin consum, vanzare si alte destinatii.
Continutul conturilor de stocuri se evindetiaza diferit in functie de metoda inventarului folosit permanent sau intermitent, astfel:
a. in cazul folosirii metodei inventarului permanent, conturile de stocuri si

comenzi in curs de executie se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori materiale pe masura ce se realizeaza aceste operatiuni;
b. in cazul folosirii metodei inventarului intermitent, la incheierea exercitiului, in debitul conturilor se inregistreaza stocurile de la sfasitul perioadei, determinate prin inventariere, iar la deschiderea exercitiului, in credit, stocurile de la inceputul perioadei in categoria cheltuielilor, pentru perioada urmatoare de gestiune in cazul materialelor si marfurilor si ca venituri, in cazul produselor si productiei in curs de fabricatie.

Monografii contabile :

A. In cazul utilizarii inventarului permanent

Exemplu 1 : O entitate care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie detine un stoc initial de 200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 ron/kg. In cursul lunii cumpara materii prime astfel: 600 kg la1 ron/kg plus TVA achitate prin banca, la care s-au platit in numerar cheltuieli de transport in valoare de 60 ron plus TVA. S-a efectuat un consum de materii prime de 700 kg, evaluat dupa metoda LIFO.

o achizitionare de materii prime conform facturii:

% = 401 714
301 600
4426 114
o cheltuieli de transport achitate in numerar:

% = 5311 71
301 60
4426 11

o achitare cu ordin de plata a materiilor prime :

401 =5121 714

o consum de materii prime conform bonului de consum

601 = 301 740
Nota: Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este : (600+60):600 =1,10 lei/ kg
Valoarea consumului avand in medere metoda utilizata este : 600*1,10 +100*0,80 =740


Exemplu 2: O entitate care tine evidenta stocurilor la prêt standard prezinta la inceputul lunii noiembrie urmatoarea situatie privind materiile prime :
- stoc initial : 200 kg * 2 ron/kg (pret standard);
- diferente de pret aferente stocului intial : 20 ron;
- achizitie in numerar : 500 kg la pret 2,10 ron/ Kg plus TVA, conform facturii;
- consum de materiale : 600 kg

o achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 2 ron/kg.

% = 401 1.249
301 1.000
308 50 ( (2,10- 2 )*500=50)
4426 199 (1050 *0,19 = 199)

o achitarea in numerar a facturii :

401 = 5311 1.249

o consum de materiale inregistrate la pret standard

(600 kg * 2 roni/kg= 1.200 ron)

601 = 301 1.200

Coeficientul privind diferente de pret

K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05

o diferente de pret aferente consumului de materiale :

1.200* 0,5 = 60 ron

601 = 308 60

Ce se intampla atunci cand pretul de achizitie este sub valoare pretului standard ?

- presupunem acelasi exemplu ca si mai sus , cu deosebirea ca pretul de achizitie este 1,8 ron/kg.

Monografiile contabile in acest caz vor fi:


o achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 1,8 ron/kg.


% = 401 1.071
301 1.000
308 100
4426 171

-achitarea in numerar a facturii :

401 = 5311 1.071

-consum de materiale inregistrate la pret standard

(600 kg * 2 ron/kg= 1.200 ron)

601 = 301 1.200

-Coeficientul privind diferente de pret

K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= -0,0571

-diferente de pret aferente consumului de materiale :

1.200 * -0,0571

601 = 308 68,52

B. In cazul utilizarii inventarului intermitent
Exemplu1: O entitate care utilizeaza metoda inventarului intermitent tine evidenta stocurilor la cost de achizitie . Stocul initial de combustibil evaluat la costul de achizitie, care se include in cheltuieli este de 200 ron . S-a efectuat o cumparare de combustibil de 500 ron plus TVA cu plata in numerar.
La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibil de 100 ron.

-includerea in cheltuieli a a soldului initial de combustibil pornind de la premisa ca se vor consuma in cursul perioadei :

6022 = 3022 200 ron

-achizitionarea de combustibil cu plata in numerar :

% = 5311 595 ron
6022 500
4426 95
-inregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere:


6022 = 3022 100

Exemplu2:
Presupunem un stoc initial de materii prime evaluate la cost de achizitie de 0,90 ron/l, 400 l, care se include in cheltuieli. S-a efectuat o cumparare de de materii prime : 600 l, la pret de facturare de 1 ron plus TVA , achitate dintr-un avans de trezorerie. Cheltuieli de transport : 60 ron plus TVA care se achita in numerar. La inventariere s-a constatat un stoc de materii prime de 200 l, care se evalueaza conform metodei costului mediu ponderat.

-includerea in cheltuieli a soldului initial :

0,90 ron/l * 400 l =360 ron

601 = 301 360 ron

-receptia materiilor prime achitate printr-un avans de trezorerie:

% = 542 714
601 600
4426 114

-cheltuieli de transport achitate in numerar :

% = 531 71
601 60
4426 11

Nota :Costul efectiv unitar al materiilor prime intrate (600+60):600= 1,10 ron/l
Costul unitar mediu ponderat (360 + 660) :1000 = 1,02 ron/l

-inregistrarea stocului final de materii prime stabilit prin inventariere : 200 * 1,02 ron/l=204 ron

601 = 301 204

Exemplu de registru jurnal :

1.      Achizitie de materii prime in valoare de 900 lei ; tva 19 %;

2.      Prestari de servicii catre clienti in valoare de 1000 lei; tva 19 %;

3.      Achizitie marfuri in valoare de 2000 lei ; tva 19 % pe baza avizurilor de insotire a marfurilor ;

4.      primire factura pentru marfuri achizitionate;

5.      Vanzare marfuri la pret de vanzare 2500 lei ; tva 19 % pe baza avizului de insotire a marfii ;

6.      descarcarea din gestiune a marfurilor vandute la cost de achizitie ;

7.      eliberarea facturii pentru marfurile vandute;

8.      regularizare tva ;

9.      inchiderea conturilor de venituri;

10.  inchiderea conturilor de cheltuieli.

Stabilirea rezultatului exercitiului .

Registru jurnal

Nr.crt

Data operatiei

Explicatie

Simbol conturi

Sume

 

 

 

Debitoare

Creditoare

Debitoare

Creditoare

1

 

Achizitie materii

 

401

 

171

 

 

Prime

301

 

900

 

 

 

 

4426

 

 

 

2

 

Prestari servicii

411

 

 

1000

 

 

 

 

704

 

190

 

 

 

 

4427

 

 

3

 

Marfuri cu aviz

 

 

2000

2380

 

 

 

371

 

380

 

 

 

 

4428

 

 

 

4

 

Primire de factura

4426

4428

380

380

 

 

 

408

401

2000

2000

5

 

Vanzari cu aviz

418

 



2975

 

 

 

de intocmit

 

707

 

2500

 

 

 

 

4428

 

475

6

 

Descarcarea

607

371

2000

2000

 

 

gestinii cu

 

 

 

 

Marfuri

 

 

 

 

 

 

7

 

Eliberarea facturii

 

 

 

 

 

 

pt marfuri vandute

411

418

2975

2975

 

 

 

4428

4427

475

475

8

 

Regularizare TVA

4427

4426

551

1551

 

 

pe baza de nota

4427

4423

114

114

 

 

 

 

121

 

 

9

 

Inchidere conturi

704

 

1190

3690

 

 

de venituri

707

 

250

 

10

 

Inchidere conturi

121

607

2000

2000

 

 

de cheltuieli

 

 

 

 

Rezultatul exercitului = total venituri - total cheltuieli

= 3690-2000

=270

Bibliografie:

Manual de merceologie clasa a-XI-a

Autori: Dinu Vasile, Gavriliu Vasile, Ghita Aurora, Stefanescu Dumitru

Anul: 1996

Manual de merceologie calas a-X-a

Autori: Ileana Raducanu, Roxana Procopie.

Anul: 2000

WWW.OBTINEREA MOBILEI SI INFLUENTA EI ASUPRA CALITATII - MERCEOLOGIE INDUSTRIALA.RO

http://www.preferatele.com/docs/merceologie /5/obtinerea-mobilei-si3.php







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Contabilitate




CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL
Contabilitatea productiei in curs de executie
Contabilitatea produselor finite la cost antecalculat (prestabilit)
PRODUCATORII INFORMATIILOR CONTABILE
Aspecte semnificative privind informatia si sistemul informational contabil
SALARIUL SI FORMELE DE SALARIZARE
LUCRARE DE LICENTA FINANTE-CONTABILITATE - CONTABILITATEA RELATIILOR COMERCIALE CU PARTENERII INTERNI
Documentele justificative
ORGANIZAREA CONTABILITATII STOCURILOR
Metode de contabilizare si evidenta analitica a stocurilor