Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
» Continutul si structura bilantului contabil


Continutul si structura bilantului contabil




Continutul si structura bilantului contabil

            Bilantul este un procedeu specific al metodei contabilitatii care se intocmeste respectand principiul dublei reprezentari a patrimoniului si este considerat cel mai reprezentativ instrument de analiza si control folosit de contabilitate.



            Bilantul este o lucrare care se elaboreaza pe baza unor norme metodologice unice si cuprinde indicatorii valorici corelati la nivelul macroeconomic. El se intocmeste obligatoriu anual, precum si in situatia fuziunii sau incetarii activitatii societatilor comerciale.

            Regiile autonome si societatile comerciale cu capital majoritar de stat intocmesc si bilanturi trimestriale.

            Bilantul contabil se compune din: Bilant, Contul de profit si pierderi si Anexe. Institutiile publice intocmesc in locul contului de profit si pierderi, contul de executie.

            Bilantul se intocmeste pe baza informatiilor din conturi. In acest scop, se efectueaza o serie de lucrari pregatitoare, cum sunt: intocmirea balantei de verificare a conturilor, inventarierea patrimoniului si stabilirea diferentelor dintre evidenta contabila si situatia reala; inregistrarea operatiilor de regularizare referitoare la diferentele de inventar constatate, amortizari, provizioane, delimitarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor; calcularea rezultatului exercitiului; completarea bilantului contabil.

            Bilantul unitatilor patrimoniale care se desfasoara activitati economice cuprinde toate elementele de activ si pasiv grupate dupa destinatia pe care o au si dupa sursa lor de procurare.

            In activul bilantului se cuprind urmatoarele grupe de elemente:

  1. activele imobilizate, care cuprind la randul lor urmatoarele subgrupe: imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare;.
  2. activele circulante care cuprind urmatoarele subgrupe: stocuri, creante, titluri de plasament, disponibilitati banesti si alte valori;
  3. conturile de regularizare si asimilate-activ, formate din: cheltuieli inregistrate in avans, diferente de conversie-activ si alte elemente tranzitorii si de regularizat;
  4. primele de rambursare a obligatiunilor.

            De mentionat ca in grupa activelor circulante se inscrie in mod distinct “capitalul social subscris si nevarsat”.

            Pasivul bilantului cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente:

  1. capitaluri proprii formate din: capitalul social sau individual, primele legate de capital, diferentele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat si cel nerepartizat, fondurile, subventiile pentru investitii, provizioanele reglementate;
  2. provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;
  3. obligatiile, formate din: obligatii fata de stat, obligatii fata de personal, obligatii privind asigurarile si protectia sociala, alte obligatii;
  4. conturile de regularizare si asimilate-pasiv, cum sint: veniturile inregistrate in avans, diferentele de conversie-pasiv, alte elemente trazitorii si de regularizat-pasiv.

            La intocmirea bilantului contabil se au in vedere o serie de probleme, cum sunt:

·         posturile inscrise in activul si pasivul bilantului sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarierii;

·         nu sunt admise compensari intre posturile de activ si pasiv, precum si intre cheltuieli si venituri;

            Una din cele mai importante probleme privind intocmirea bilantului este cea legata de evaluarea posturilor sale, pentru a conferi acestuia o valoare informationala sporita, respectiv, imaginea fidela a patrimoniului. Astfel, la incheierea exercitiului financiar elementele patrimoniale se evalueaza si se refera in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. In acest scop, valoarea de intrare sau contabila, se compara cu valoarea de utilitate stabilita pe baza inventarierii: pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de inregistrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in minus se inregistreaza pe seama amortizarii, cand deprecierea este ireversibila, sau se constituie un  provizion, cand deprecierea este reversibila, valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea de intrare. Pentru elementele de pasiv, diferentele constatate in minus nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mintinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus se inregistreaza prin constituirea unui provizion.

            Ca regula de elaborare a bilantului este aceea ca soldurile debitoare ale conturilor se transpun in posturile de activ, iar soldurile creditoare se transpun in posturile de pasiv. De la aceasta regula fac exceptie conturile cu functiile de rectificare a valorii unor mijloace economice, cum sunt, de exemplu, contul “Uzura imobilizarilor necorporale”, “uzura imobolizarilor corporale” care, desi au solduri creditoare, apar in activul bilantului, pentru a-si putea realiza functia de rectificare pe care o au.

            Desi este evidenta legatura intre contabilitatea curenta si bilant, nu toate conturile din contabilitatea curenta se regasesc reflectate ca posturi bilantiere. Exista conturi folosite in contabilitatea curenta care nu apar deloc in bilant, fie pentru ca isi incheie functionarea inainte de intocmirea bilantului si nemaiavand sold, nu apar in bilant, fie ca sunt conturi extrabilantiere. Bilantul contine numeroase astfel de exceptii, respectiv posturi care inglobeaza solduri ale mai multor conturi folosite in contabilitatea curenta cu continut economic apropiat. O astfel de situatie o prezinta posturile de activ: “Materii prime”, “Materii consumabile”, “Produse finite”, “Marfuri” si altele atat din activ, cat si din pasiv. Exista si conturi care pot sa apara ca posturi distincte fie in activul, fie in pasivul bilantului, in functie de soldul pe care il au. Asemenea exemple pot fi: “Impozitul pe profit”, “Decontari intre unitate si subunitati”, “Decontari intre subunitati”, “Profit si pierdere”. In scopul folosirii ca instrument de analiza si control, toate informatiile din bilant se prezinta in doua momente, si anume: la inceputul si la sfarsitul exercitiului financiar. In activitatea practica a unitatilor patrimoniale se intocmesc doua tipuri de bilant: in sistem de baza si in sistem simplificat.

            Bilantul contabil este supus verificarii si certificarii de catre cenzori, contabili autorizati si experti contabili. Prin certificarea bilantului contabil se confirma ca acesta reda imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului exercitiului.

            Bilantul contabil se aproba si se publica intr-o forma simplificata. Dupa certificare si aprobare, insotit de raportul cenzorilor, se depune la directia generala a finantelor publice si controlul financiar de stat judeteana si a municipiului Bucuresti.

LUCRARI CONTABILE DE INCHIDERE A EXERCITIULUI FINANCIAR

            Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. In acest scop, pe baza bilantului contabil se determina situatia patrimoniului, situatia financiara si rezultatul obtinut.

Relatia de principiu prin care se evalueaza situatia patrimoniului este de forma:

Situatia neta a patrimoniului (cap. propriu) = activul patrimoniului – datoriile

            Situatia financiara se dezvaluie pe baza relatiei:

Trezorerie = fond de rulment – necesarul de fond de rulment

            In ceea ce priveste rezultatul, acesta se calculeaza prin relatia

Rezultatul contabil = venituri – cheltuieli

            Dupa cum am mai mentionat deja, documentul folosit pentru finalizarea exercitiului este bilantul contabil. In modelul de contabilitate din Romania, bilantul contabil in formatia sa completa este alcatuit din bilant, contul de profit si pierdere, anexa la bilant si raportul de gestiune; toate formeaza un tot indivizibil.

            Intocmirea bilantului cu intreaga sa formatie de documente de sinteza reprezinta un proces complex de agregare a datelor in vederea constituirii indicatorilor economico-financiari privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari, dintre care unele cu caracter preliminar, iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-zisa a bilantului.

            Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari de inchidere a exercitiului, fiind structurate astfel:

1.                              Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere.

2.                              Inventarierea generala a patrimoniului.

3.                              Contabilitatea operatiilor de regularizare privind:

a)  diferentele de inventar;

b)      amortizarile;

c)      provizioanele pentru deprecieri;

d)     provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

e)      diferentele de conversie si diferentele de curs valutar;

f)       delimitarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor.

4.                              Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere.

5.                              Determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finantarea pierderii.

6.                              Redactarea bilantului contabil.

Contabilitatea operatiilor de regularizare

1.      Operatii privind regularizarea plusurilor si minusurilor de inventar

            Odata stabilite rezultatele inventarierii, plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul inventarierii.

            In principiu, plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii, iar minusurile se imputa. Daca lipsurile constatate la inventariere nu sunt din vina cuiva, se deconteaza, dupa caz, asupra cheltuielilor sau veniturilor intreprinderii. De asemenea, se pot admite compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile, in cazurile in care exista riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi produs, fara a se diminua patrimoniul unitatii. Compensarea se admite, de regula, numai pentru aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar.

            In raport de natura structurilor de activ si de pasiv, inventariate, regularizarea diferentelor de inventar genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari:

a)                    plusurile de ative imobilizate, la valoarea de inventar,

20, 21, 23, 26                     

Conturile de active imobilizate

=

131

Subventii pentru investitii

a)                    Plusurile de stocuri cumparate:

30, 31, 32, 35, 36, 37                      

Conturi de stocuri

=

60

Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri (pe fiecare categorie de stocuri)

            In cazul plusurilor de stocuri privind produsele si productia in curs de executie, inregistrarea este de forma:

33, 34

Conturi de stocuri

=

71

Venituri din productia stocata

            Inregistrarile de mai sus se fac la valoarea contabila de intrare, egala cu costul de productie.

a)                    Plusurile de titluri de plasament:

50                     

Titluri de plasament

=

664

Cheltuieli prvind titlurile de plasament cedate

a)                    Plusurile constatate la inventarierea casieriei, la societatile cu capital privat:

531                     

Casa

=

771

Venituri exceptionale din operatii de gestiune

            Pentru minusurile de inventar neimputabile, cu exceptia minusurilor de casa, inregistrarile sunt de sens invers cu cele prezentate in cazul plusurilor, iar in cazul activelor imobilizate tipul de inregistrare este:

28                     

Amortizari privind imobilizarile

6721

Cheltuieli privind activele cedate

=

20, 21, 23, 26

Conturile de active imobilizate

            Daca minusurile de inventar de natura activelor circulante sunt imputabile, inregistrarile sunt similare cu cele efectuate in cazul minusurilor neimputabile. Totodata, pentru valoarea imputata se face inregistrarea:

461                     

Debitori diversi

=

758

Alte venituri din exploatare

4427

TVA colectata


2.      Operatii privind calculul amortizarilor

            La inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, este normal ca valoarea de inventar sa fie egala cu valoarea ramasa de amortizat. Daca valoarea de inventar este mai mica decat cea ramasa de amortizat, diferenta se regularizeaza astfel:

a)      inregistrarea unei amortizari exceptionale, in cazul in cazul in care se constata o depreciere ireversibila (exemplu mijloacele fixe inutilizabile propuse pentru casare);

b)      constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, in cazul cand se constata o depreciere reversibila sau relativa;

68        

Cheltuieli cu amortizarile si cu provizioanele

=

28

Amortizari privind imobilizarile

3.      Operatii privind provizioanele pentru deprecieri

              Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea contabila de intrare. Aceste miscari de valoare au un caracter reversibil, in consecinta sunt regularizate la inchiderea conturilor. In acest scop se procedeaza astfel:

a) in situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila – valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit (soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecieri), se constiruie un provizion suplimentar, iar inregistrarea de principiu este:

68                     

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele

=

29, 39, 49, 59

Conturi de provizioane pentru depreciere

b) in cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara provizionului constituit, se diminueaza provizionul inregistrat cu diferenta corespunzatoare efectuandu-se inregistrarea de principiu:

29, 39, 49, 59

Conturi de provizioane pentru depreciere

=

78

Venituri din provizioane

              Aceasta este metoda reluarii provizioanelor.

Determinarea rezultatului exercitiului

            Formula generala de calcul a rezultatului contabil inainte de impozitare este:

Rezultatul contabil

=

Veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate si lucrari executate, inclusiv din castiguri de orice natura

Cheltuieli angajate pentru realizarea veniturilor

            Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la inchiderea conturilor de cheltuieli si de venituri. Relatiile dintre conturi intervenite cu aceasta ocazie sunt:

a)      inchiderea conturilor de cheltuieli, pentru soldurile debitoare,

121

Profit si pierdere

=

6

Conturile de cheltuieli

a)      inchiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare:

7

Conturile de venituri

=

121

Profit si pierdere

Cheltuielile nededuc-tibile





 

Cheltuielile corespondente veniturilor realizate

 
            Legea contabilitatii nr. 82/1991 prevede ca in contabilitate profitul sau pierderea se stabileste lunar. Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit stabileste ca profitul impozabil si impozitul pe profit se calculeaza si evidentiaza lunar cumulat de la inceputul anului fiscal.

+

 


Impozitarea profitului

            Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea ca nu in toate cazurile principiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente in totalitate cu principiile impunerii fiscale. De aceea, trebuie de facut distinctie intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal.

            Rezultatul contabil reprezinta suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce figureaza in contul 121 “Profit si pierdere” inainte de impozitare.

            Rezultatul fiscal reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului, stabilit potrivit regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile (sau rambursabile).

                Potrivit normelor fiscale, cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor si cele considerate deductibile conform prevederilor legale in vigoare.

Cheltuieli pentru care nu se admite reducerea sunt:

a)                              impozitul pe profit datorat si impozitul pe venitul realizat din strainatate;

b)                              amenzile si penalitatile datorate catre autoritatile romane sau straine;

c)                              cheltuielile pentru protocol, reclama si publicitate care depasesc limitele prevazute de legea bugetara anuala;

d)                             sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si provizioanelor peste limitele legale. In cadrul rezervelor legale in limita a 5% din profitul contabil anual pana ce acesta va atinge 20% din capitalul social;

e)           cheltuielile de sponsorizare care depasesc limitele cotei prevazute de lege;

 f )       sumele care depasesc limitele cheltuielilor considerate dedeuctibile, conform legii bugetelor anuale.

Deducerile fiscale  cuprind: dividendele primite de la alta persoana juridica romana, sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva in limita a 5% din profitul contabil anual, pana cand acesta va atinge 20% din capitalul social, veniturile din provizioanele pentru care nu s-a admis deducerea, alte elemente stabilite prin norme legale.

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI

            In Romania, incepand cu 1 ianuarie 1994, s-a introdus modelul contului de profit si pierdere in format “lista”, cu prezentarea cheltuielilor si veniturilor dupa natura lor economica.

            Structurarea informatiilor in contul de profit si pierdere pleaca de la natura operatiilor economico-financiare desfasurate de un titular de patrimoniu, intr-o perioada de gestiune. Operatiile efectuate intr-o intreprindere sunt foarte eterogene prin continut: unele sunt operatii comerciale (de ex., vanzari si cumparari de bunuri), altele sunt operatii juridice (ca, de ex., absorbtia unei alte persoane juridice sau sciziunea in mai multe entitati juridice); unele sunt tranzactii financiare (de ex., amortizarea reflecta deprecierea ireversibila a unui bun, iar constituirea de provizioane pentru risc valutar acopera deprecierile monetare) sau sunt cauzate de natura (consecintele economice ale unui cutremur sau ale unei inundatii).

            Datorita eterogenitatii operatiilor economico-financiare, acestea sunt grupate in mase relativ omogene numite  activitati, in functie de caracterul ordinar, obisnuit si repetitiv al acestora. Astfel, toate operatiunile legate de activitatea principala sau de exploatare, care se identifica cu insusi obiectul de activitate al unei intreprinderi, sunt considerate operatiuni curente. Operatiunile curente prezinta in cadrul fiecarei intreprinderi un caracter specific, legat de activitatea acesteia, si au un caracter ordinar si repetitiv, si care genereaza rezultatul curent.

            Rezultatul curent corespunde unui profit curent si real: este considerat curent deoarece nu include rezultatul exceptional si real, deoarece acest rezultat este determinat in afara oricaror constrangeri ce actioneaza asupra contabilitatii, indeosebi fiscale.

            Notiunea de activitate curenta, care regrupeaza operatiile curente, nu se suprapune cu notiunea de activitate de exploatare, care este componena esentiala, dar nu unica. Activitatea curenta include si operatiuni accesorii, din moment ce acestea prezinta un anumit grad de permanenta. In consecinta, notiunea de repetivitate este primordiala pentru a face distinctia intre operatiunile curente si operatiunile exceptionale. Deci, operatiunile care nu sunt legate de obiectul de activitate al intreprinderii, dar care au un caracter permanent, sunt operatiuni curente. Aceste operatiuni se disting de operatiunile exceptionale, care au un caracter nerepetitiv, accidental. De ex., pentru orice intreprindere de productie sau de comert, vanzarea unor mijloace fixe (cum ar fi mijloacele de transport) este o operatiune exceptionala deoarece nu are caracter permanent, repetitiv. In schimb, penru alte intreprinderi, aceeasi operatiune este considerata o operatiune curenta: este cazul firmelor de inchiriere de automobile care revand in mod sistematic vehiculele folosite pentru inchiriere, dupa un termen relativ scurt de utilizare. Insa, criteriul repetitivitatii unei operati nu este esential in delimitarea ei ca operatie curenta sau exceptionala, dar nu suficient.

            Astfel, cheltuielile exceptionale cu provizioanele pentru deprecieri sunt categorisite ca fiind “exceptionale”, deoarece corespund unei deprecieri cu un atare caracter, deci alta decat o depreciere normala.

            Un statut aparte il au operatiunile financiare, care includ atat operatiuni obisnuite, cat si cu caracter exceptional. Operatiunile exceptionale care au un caracter financiar sunt considerate operatiuni financiare deoarece natura financiara a unei operatiuni primeaza asupra caracterului ei exceptional.

            Operatiunile de exploatare si cele financiare constituie activitatea curenta a intreprinderii.

Fiecare tip de activitate (exploatare, financiara si exceptionala) este generatoare de fluxuri de cheltuieli, venituri si rezultate, macheta contului de profit si pierdere, in format lista, fiind urmatoarea:

Contul de profit si pierderi la data de

Denumirea indicatorilor

Exercitiul financiar

Precedent

Incheiat

I. Venituri din exploatare

II. Cheltuieli de exploatare

III. Rezultat din exploatare (I-II)

IV. Venituri financiare

V. Cheltuieli financiare

VI. Rezultat financiar (IV-V)

VII. Rezultat curent al exercitiului (I+IV-II-V)

VIII. Venituri exceptionale

IX. Cheltuieli exceptionale

X. Rezultat exceptional (VIII-IX)

XI. Venituri totale (I+IV+VIII)

XII. Cheltuieli totale (II+V+IX)

XIII. Rezultatul brut al exercitiului (XI-XII)

XIV. Impozit pe profit

XV. Rezultatul net al exercitiului (XIII-XIV)

            Prezentare contului de rezultate in format “lista” ofera avantajul ca permite delimitarea rezultatului curent (provenit din activitatile de exploatare si financiara), de rezultatul exceptional, stiind ca acesta din urma este caracterizat printr-o variatie semnificativa de la un an la altul si de la o intreprindere la alta. In plus, aceasta delimitare este necesara si pentru faptul ca rezultatul curent este un indicator important in aprecierea performantelor activitatii oricarei intreprinderi. Cheltuiala cu impozitul pe profit este suportata la nivel global, pentru intreaga activitate a intreprinderii.

            In Romania, contul de profit si pierdere este o componenta a documentelor contabile de sinteza si se intocmeste, in mod obligatoriu, de catre toate unitatile patrimoniale, indiferent de forma de proprietate, fie in sistem de baza (unitatile patrimoniale mari), cu o structura informationala mai detaliata, fie in sistem simplificat (unitatile patrimoniale mici si mijlocii), cu o structura informationala mai putin detaliata. Informatiile de contul de rezultate sunt referitoare atat la exercitiul incheiat, cat si la cel precedent.

            Bilantul contabil

Activ

Nr.

Exercitiul financiar

Rd.

Precedent

Incheiat

  

IMOBILIZARI NECORPORALE

Cheltuieli de constituire si de cercetare-dezvoltare (ct.201+203-2801-2803-290’)

01

Alte imobilizari

(ct.205+207+208-2805-2807-2808-290’)

02

230

2720

Imobilizari necorporale in curs

(ct.230-293’)

03

-

-

TOTAL (rd.01 la 03)

04

230

2720

IMOBILIZARI CORPORALE

Terenuri (ct.211+2810-291’)

05

-

-

Cladiri si constructii speciale (ct.2121-2811-291’)

06

15 000

13 500

Masini si utilaje (ct.2122+2123+2125-2812-2813-2815-291’)

07

40 000

80 000

Alte imobilizari corporale (ct.2124+2126+2127+2128-2814-2816-2817-2818-291’)

08

9 000

16 000

Imobilizari in curs (ct.231-293’)

09

-

-

TOTAL (rd.05 la 10)




10

64 000

109 500

IMOBILIZARI FINANCIARE

Titluri de participare (ct.261-269’-296’)

11

-

5 800

Alte titluri imobilizate (ct.262+263-269’-296’)

12

-

-

Creante imobilizate (ct.267-296’)

13

-

2 950

TOTAL (rd.11 la 13)

14

-

8 750

ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL (rd.04+10+14)

15

64 230

120 970

STOCURI

Stocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar si stocuri aflate la terti (ct.300+301+308+321+323-322+328+351+352+354+356+357+358-390-391-392-395)

16

100 000

42 000

Productia in curs de executie (ct.331+332-393)

17

-

-

Produse (ct.341+345+346+348-394)

18

-

91 170

Animale (ct.361+368-396)

19

-

-

Marfuri (ct.371+378-397+381+388-398)

20

80 000

91 000

TOTAL (rd.16 la 20)

21

180 000

224 170

ALTE ACTIVE CIRCULANTE

Furnizori-debitori (ct.409)

22

-

-

Clienti si conturi asimilate (ct.411+413+416+418-491

23

2 200

5 300

Alte creante (ct.425+4282+4382+441”+4424+4428”+445+446”+447”+4482+4484+451”+4581+461+481”+482”-495-496)

24

380

1 730

Decontari cu asociatii privind capitalul (ct.456)

25

-

-

Titluri de plasament (ct.502+503+505+506+508-590)

26

1 000

1 800

Conturi la banci, casa si acredetive (ct.511+512+5187+531+532+541+542)

27

11 320

31 830

TOTAL (rd.22 la 27)

28

14 900

40660

II. ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL (rd.21+28)

29

194 900

264 830

CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE

Cheltuieli inregistrate in avans (ct.471+473)

30

870

100

Diferente de conversie-activ (ct.476)

31

-

300

III. CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE - TOTAL (RD.30+31)

32

870

400

IV. PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGATIUNILOR (ct.169)

33

-

-

TOTAL ACTIV (rd.15+29+32+33)

34

260 000

386 200

PASIV

Nr.

Exercitiul financiar

Rd.

Precedent

Incheiat

  

Capital social sau individual (ct.101+108), din care:

35

200 000

204 000

-capital subscris varsat (ct.1012)

36

200 000

204 000

Prime legate de capital (ct.104)

37

-

2 000

Diferente  din reevaluare (ct.105)

38

-



-

Rezerve (ct.106)

39

36 000

39 000

Rezultatul reportat (ct.107)

40

-

1 000

Rezultatul exercitiului (Profit+, Pierdere-)

41

10 000

12 000

Repartizarea profitului (ct.129)

42

-

-

Fonduri (ct.11)

43

-

-

Subventii pentru investitii (ct.13)

44

-

22 500

Provizioane reglementate (ct.14)

45

-

3 500

I. CAPITALURI PROPRII-TOTAL (rd.35+37 la 45)

46

246 000

284 000

Provizioane pentru riscuri (ct.111+1512+1518’)

47

-

4 000

Provizioane pentru cheltuieli (ct.1511+1512+1518’)

48

-

300

II.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI (rd.47+48)

49

-

4 300

Imprumuturi si datorii asimilate (ct.16””+512”+5186+519)

50

8 200

43 000

Furnizori si conturi asimilate (ct.40””)

51

5 800

44 300

Clienti-creditori (ct.419)

52

-

-

Alte datorii (ct.42”’+43”’+44”’+45”’+462)

53

-

10 400

III.DATORII-TOTAL (4d.50 la 53)

54

14 000

97 700

CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE Venituri inregistrate in avans (ct.472)

55

-

200

Diferente de conversie-pasiv (ct.477)

56

-

-

IV.CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE - Total (rd.55+56)

57

-

200

TOTAL PASIV (rd.46+49+54+57)

58

260 000

386 200

‘)  Conturi de repartizat dupa natura elementelor respective

“)  Solduri debitoare ale conturilor respective

“’) Solduri creditoare ale conturilor respective

“”)Conturile respective se utilizeaza numai de cooperativele de credit

Bibliografie:

1.      Feleaga N. si colectiv “Contabilitate aprofundata”, Editura Economica, Bucuresti,1996

2.      Mihai Ristea, Corina Cucu, Corina Lazarescu “Contabilitatea Intreprinderii”, vol.I, Ed. ”Margaritar”, Bucuresti, 1997

3.      Ord. 403 al MF, publ. in Monitorul Oficial nr.480/1999

4.      Octavian Bojian “Contabiliate Generala”, Edit. “Eficient”, Bucuresti, 1998

C U P R I N S

Titlu

Adeverinta de efectuare practica

Pagina frontala

  1. Cuprins

  2. Continutul si structura bilantului contabil

  3. Lucrari contabile de incheiere a exercitiului financiar

  4. Contabilitatea operatiilor de regularizare

  5. Determinarea rezultatului exercitiului

  6. Impozitarea profitului

  7. Contul de profit si pierdere

  8. Bilantul contabil

  9. Analiza indicatorilor de eficienta

10. Analiza nivelului de indatorare sau de solvabilitate

11. Analiza indicatorilor unitari

12. Analiza indicatorilor de performanta

13. Contul de profit si perdere la data de 30.09.2006

14. Indicatori economico-financiari

15. Raport anual de gestiune pt exercitiul financiar incheiat la 31.dec.2005 

 

Bibliografie






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Contabilitate




Analiza bilantului contabil la SC. Cooperativa de Consum Otopeni
LUCRARI PRACTICE LA DISCIPLINA „BAZELE CONTABILITATII”
DOCUMENTE CONTABILE
UTILIZAREA MIJLOACELOR TEHNICE DE CALCUL IN EVIDENTA VENITURILOR SI REPARTIZARII REZULTATULUI EXERCITIULUI
LUCRARE DE LICENTA Contabilitate si Informatica de Gestiune - Contabilitatea decontarilor cu bugetul asigurarilor si protectiei sociale
TIPURI DE FORMULE CONTABILE
LUCRARE DE DISERTATIE CONTABILITATEA SI AUDITUL AFACERILOR SI ADMINISTRATIILOR PUBLICE - PARTICULARITATI ALE ORGANIZARII CONTABILITATII IN SISTEMUL PU
DEFINITIE, STRUCTURA PRIVIND CAPITALUL SOCIAL
CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE
Contabilitatea cheltuielilor institutiilor publice