Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
» Contabilitate consolidata


Contabilitate consolidata


Contabilitate consolidata

Exemple privind calculul procentajului de control, determinarea metodei de consolidare si calculul procentajului de interes

Exemplul 1




90%

70%

Exemplul 2


70%

20%

Exemplul 3

80% 85%

65% 10% 21% 30%

25% 12%

Exemplu de integrare globala

Societatea M a achizitionat 60% din capitalul societatii F, in momentul constituirii acesteia, la un pret de 1.500.000 u.m. Situatiile financiare individuale ale societatilor M si F la 31.12.N:

Bilant

M

F

Imobilizari corporale

Titluri de participare

Creante imobilizate

Stocuri de marfuri

Creante clienti

Disponibil

Total active

Capital social

Rezerve

Rezultat

Datorii financiare

Furnizori

Total capitaluri si datorii

Contul de profit si pierdere

M

F

Venituri din vanzarea marfurilor

Cheltuieli cu marfuri

Alte venituri din exploatare

Alte cheltuieli din exploatare

Venituri din dividende

Venituri din dobanzi

Cheltuieli privind dobanzile

Alte cheltuieli

Rezultat

Informatii suplimentare:

-capitalul social al societatii F este format din actiuni ordinare;

-in cursul anului N, societatea M a primit dividende de la F in valoare de 125.000 u.m.;

-marfurile aflate in stoc la M sunt achizitionate de la F; din vanzarea acestor stocuri, F a inregistrat un profit de 50.000 u.m.;

-societatea M are o datorie fata de furnizorul F in valoare de 500.000 u.m.;

-la inchiderea exercitiului N, societatea M a vandut lui F un teren in urmatoarele conditii: pret de vanzare 200.000 u.m., valoare de inregistrare in contabilitate 180.000 u.m.;

-in cursul exercitiului N, M a acordat lui F un imprumut in valoare de 350.000 u.m., rambursabil in N+2; dobanzi decontate in exercitiul N in numele acestui imprumutului 25.000 u.m.

Exemplu de aplicare a metodei integrarii proportionale

Societatea M a achizitionat 40.000 actiuni ale societatii F, in momentul constituirii acesteia. Capitalul societatilor M si F este format din actiuni ordinare cu valoarea nominala de 1 u.m. Presupunem ca M exercita impreuna cu asociatul A un control conjunctiv asupra societatii F. La 31.12.N, societatile M si F prezinta urmatoarea situatie:

Bilantul societatii M

Imobilizari corporale

Titluri de participare

Stocuri

Creante

Disponibil

Total active

Capital social

Rezerve

Rezultat

Datorii

Total capitaluri si datorii

Contul de profit si pierdere al societatii M

Venituri din exploatare

Venituri din dobanzi

Cheltuieli din exploatare

Cheltuieli cu dobanzi

Alte cheltuieli

Rezultat

Bilantul societatii F

Imobilizari corporale

Stocuri

Creante

Disponibil

Total active

Capital social

Rezerve

Rezultat

Datorii

Total capitaluri si datorii

Contul de profit si pierdere al societatii F

Venituri din exploatare

Venituri din dobanzi

Cheltuieli din exploatare

Cheltuieli cu dobanzi

Alte cheltuieli

Rezultat

Informatii suplimentare:

-la inchiderea exercitiului N, societatea M are o creanta asupra societatii F de 40.000 u.m.;

-in cursul exercitiului N, F a platit dobanzi lui M in valoare de 20.000 u.m.

Exemplu de aplicare a metodei punerii in echivalenta

Fie societatile M si F din exemplul precedent. Presupunem insa ca exista un asociat Y care detine mai mult de jumatate din drepturile de vot ale societatii F. Rezulta ca M cu 40% exercita doar o influenta notabila.

Retratarea conturilor individuale ale societatilor retinute in perimetrul de consolidare

Exemplul 1

Pe 30.12.N, societatea F a achizitionat o imobilizare corporala in urmatoarele conditii: pret de cumparare 80.000.000 u.m., cheltuieli cu transportul si instalarea facturate de furnizor 5.000.000 u.m.

Politica grupului din care face parte F este de a include in costul imobilizarilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizarii este de 15.000.000 u.m.

Exemplul 2

In cursul exercitiului N, societatea F a capitalizat cheltuieli de cercetare in valoare de 10.000.000 u.m., acestea urmand sa se amortizeze linear, incepand cu 1 ianuarie N+1, pe o perioada de 5 ani.

Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare cheltuieli ale perioadei.

Exemplul 3

Societatea F detine constructii achizitionate la un cost de 600 miliarde u.m. si amortizate pentru suma de 150 miliarde u.m.

Politica grupului din care face parte F este de evalua cladirile la o valoare reevaluata. Valoarea justa a constructiilor determinata de experti la 31.12.N este de 675 miliarde de lei.

Exemplul 4

Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizeaza metoda de amortizare degresiva, in timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri in mod linear. Filiala achizitionase astfel de utilaje, la 1.01.N, la un cost de achizitie de 200.000.000 u.m. Conducerea ei estimase o valoare reziduala nula si o durata de utilitate de 5 ani (norma de amortizare lineara = 20%, norma de amortizare degresiva = 30%).

Exemplul 5

Societatea F detine un utilaj achizitionat la inceputul exercitiului N, la un cost de 700.000.000 u.m.. Durata de utilitate a fost estimata in momentul achizitiei la 10.000 de ore de functionare. In cursul exercitiului N, utilajul a functionat 1.000 de ore. Politica grupului din care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36.

La sfarsitul exercitiului N, exista indicii ca utilajul s-a depreciat. Managerii estimeaza ca, in fiecare dintre urmatorii 4 ani, utilajul va functiona cate 2.250 de ore. Numarul de produse realizate va fi de 4 bucati pe ora. Fluxurile de trezorerie nete, pe care le va obtine intreprinderea din vanzarea unui produs, sunt estimate la 15.000 u.m./buc. Rata la care se actualizeaza fluxurile de trezorerie este de 10%.

Presupunem ca exista o piata activa pe care utilajul poate fi tranzactionat. Pretul de vanzare ar fi de 610.000.000 u.m., iar cheltuielile determinate de iesire ar fi de 10.000.000 u.m.

Exemplul 6

Societatea F detine un teren cumparat in exercitiul N-4, la un cost de 400.000.000 u.m. Terenul a fost reevaluat, in exercitiul N-2, la 550.000.000 u.m. Intre timp (din N-2 pana in prezent), rezerva din reevaluare contabilizata nu a suportat nici o modificare. Politica grupului din care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36.

La sfarsitul exercitiului N, exista indicii ca terenul s-a depreciat. Valoarea reala a terenului, considerata a fi egala cu valoarea recuperabila, este de 350.000.000 u.m.

Exemplul 7

Societatea F isi evalueaza stocurile la iesire prin metoda FIFO. Politica grupului din care face parte F este de a utiliza metoda LIFO

La sfarsitul exercitiului N, in situatiile financiare individuale ale societatii F stocul de marfuri este evaluat la 150.000.000 u.m. Daca s-ar fi utilizat metoda LIFO, acelasi stoc ar fi avut o valoare de 120.000.000 u.m.

Exemplul 8

Societatea F are ca obiect de activitate vanzarea de marfuri. La 31.12.N, ea detine in stoc urmatoarele articole:

Articole

Cost de achizitie

(in u.m.)

Marfuri M1

Marfuri M2

Marfuri M3

Marfuri M4

Total

Politica grupului din care face parte F este de a evalua stocurile la inventar la minimul dintre cost si valoarea neta de realizare.

In bilantul individual al societatii F stocurile sunt evaluate la 540.000 u.m.

Valoarea neta de realizare a fost stabilita de un evaluator profesionist:

Articole

Valoare neta de realizare

(in u.m.)

Marfuri M1

Marfuri M2

Marfuri M3

Marfuri M4

Total

Exemplul 9

La inceputul exercitiului N-1, societatea F a demarat construirea unui depozit pentru nevoi proprii. Managerii au decis capitalizarea dobanzilor generate de imprumuturile relative la aceasta constructie. Dobanzile in cauza au fost de: 1.800 u.m., in exercitiul N-1, si 2.000 u.m., in exercitiul N.

Politica grupului din care face parte F este de a considera dobanzile cheltuieli ale perioadei.

Exemplul 10

Societatea F este specializata in productia de autovehicule. In exercitiul N, cu ocazia unui targ international, ea a lansat pe piata un model nou din care a vandut 5 bucati. Dupa vanzare, s-au constatat defectiuni la un anumit subansamblu.

Societatea a informat cumparatorii asupra defectiunilor si s-a angajat sa le repare gratuit. Cheltuielile cu reparatiile sunt estimate la 4.000.000 u.m.

Societatea F nu a recunoscut in situatiile financiare individuale un provizion, deoarece nu exista o obligatie legala de a inlocui subansamblul defect.

Exemplul 11

Societatea F presteaza servicii de transport aerian de persoane. Pe 5 decembrie N, Consiliul de Administratie decide ca, incepand cu 1 ianuarie N+1, sa lichideze activitatile de transport international. Pana la inchiderea exercitiului N nu s-a intocmit un plan detaliat de restructurare si nu s-a facut publica decizia de restructurare.

In situatiile financiare individuale publicate in exercitiul N, societatea F a prezentat un provizion pentru restructurarea activitatilor de transport, in valoare de 1.000.000 u.m.

Exemplul 12

La 30.06.N, societatea F a achizitionat un utilaj in valoare de 100.000 u.m. Utilajul a fost subventionat in proportie de 80%.

In contabilitatea sa individuala, societatea F a amortizat utilajul conform reglementarilor fiscale in vigoare: metoda lineara, durata de amortizare 5 ani. Subventia pentru investitii a fost recunoscuta initial la venituri in avans si a fost virata la veniturile exercitiului curent in acelasi ritm cu amortizarea utilajului.

Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear aceasta categorie de utilaje, pe 4 ani.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate