Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
» Stabilirea metodologiei de cercetare


Stabilirea metodologiei de cercetare




Stabilirea metodologiei de cercetare

„Stiinta, este mai curand un mod de gandire, decat un volum de cunostinte. Scopul ei este sa afle cum evolueaza lumea, ce legitati o guverneaza, sa patrunda in conexiunea lucrurilor, de la particulele subnucleare, care poate ca sunt substituentii intregii materii, pana la organismele vii, la societatea umana si, de acolo, la intregul cosmos”.

Prin metodologia de cercetare se stabilesc:

* materialele necesare cercetarii,




* laturile de cercetare (subiecti, obiecte);

* durata cercetarii.

Datele rezultate din cercetarea stiintifica sunt prelucrate statistic sau matematic si apoi sunt comparate cu datele deja existente.

Concluziile cercetarii stiintifice se vor regasi intr-o maniera sintetica, concisa in rezultatele stiintifice obtinute, pe baza carora se va elabora lucrarea stiintifica.

1. Principiile cercetarii stiintifice[2]

Principiile cercetarii definesc si normeaza cadrul oricarei activitati de cercetare stiintifica. Ele reprezinta, nu numai regulile de urmat de catre cercetatorul stiintific, ci si reperele morale ce definesc atitudinea etica a acestuia, fata de obiectivele cercetarii.

  1. Principiul obiectivitatii – se refera la obiectul cercetarii si

la modul in care acesta trebuie studiat, dar si la atitudinea cercetatorului fata de obiectul cercetarii sale.

  1. Principiul utilitatii – are in vedere ca rezultatele

cercetarii sa-si gaseasca, atat o aplicabilitate teoretica, cat si practica.

  1. Principiul competentei – rigurozitatea acestui principiu

este definita prin urmatoarele reguli:

  • in activitatea de cercetare trebuie admisi numai specialisti formati in domeniul stiintific respectiv,
  • persoana care doreste sa desfasoare activitatea de cercetare trebuie sa posede anumite aptitudini: dorinta de cunoastere, spirit de observatii, spirit critic, capacitate de analiza , pasiune si rabdare, devotament, onestitate, seriozitate;
  • o anumita experienta profesionala de specialitate, dublata de un „stagiu de pregatire” in activitatea de cercetare stiintifica.
  1. Principiul adevarului – statueaza faptul ca orice cercetare

stiintifica are ca scop descoperirea adevarului, care sa reflecte natura reala a obiectului cercetat.

  1. Principiul metodic – se raporteaza la metodologia cercetarii

stiintifice recomandand respectarea urmatoarelor reguli: orice activitate stiintifica trebuie condusa metodic, in conformitate cu un plan riguros pregatit anterior de cercetatorul stiintific respectiv; trebuie utilizate tehnici si metode de lucru adecvate naturii obiectului cercetat.

  1. Principiul corelatiei – statueaza faptul ca rezultatele stiintifice

ale cercetarii trebuie corelate cu datele deja existente in domeniul stiintific respectiv, si se va tine seama de urmatoarele: sa se aiba in vedere raporturile obiectului cercetat cu altele din aceeasi clasa de obiecte sau cu obiecte inrudite cu acesta; sa aiba in vedere cunostintele deja existente despre obiecte apropiate sau inrudite cu obiectul cercetarii respective .

  1. Principiul demonstratiei – sustine, ca orice afirmatie din

cadrul activitatii de cercetare stiintifica trebuie demonstrata. Astfel, orice cercetare stiintifica trebuie sa fie reprodusa sub forma unui „model teoretic” care sa reprezinte cat mai fidel posibil obiectul cercetat si calitatile acestuia.

  1. Principiul evaluarii – se refera tot la metodologie si

priveste modul de evaluare si utilizare a rezultatelor obtinute din activitatea de cercetare stiintifica. Se cer a fi respectate: evaluarea rezultatelor sa fie corecta; rezultatele obtinute sa fie comparate cu datele existente in literatura de specialitate a problemei cercetate; sa se verifice daca rezultatele obtinute sunt corecte, operatie ce trebuie realizata de o alta echipa de cercetatori.

  1. Principiul psihomoral – acest principiu priveste atat

cercetatorul, cat si modul in care se desfasoara activitatea de cercetare stiintifica a acestuia. In acest sens, trebuie avute in vedere: cercetarea intreprinsa sa fie conforma cu natura personalitatii cercetatorului, cu pregatirea si preocuparile personale ale acestuia; persoana care a

efectuat cercetarea stiintifica trebuie sa aiba credibilitate, sa fie convingatoare ca sa impuna, prin argumente si demonstratii, rezultatele teoretice si practice ale cercetarii astfel incat acestea sa fie recunoscute si acceptate de specialistii din domeniul stiintific respectiv. 

2. Tipuri de cercetare stiintifica[3]





Activitatea de cercetare cuprinde patru categorii de cercetare: fundamentala, aplicativa, experimentala si proiectiva.

Cercetarea stiintifica fundamentala – este activitatea desfasurata in principal, pentru a dobandi cunostinte noi, cu privire la fenomene si procese, precum si in vederea formularii de ipoteze, modele conceptuale si teorii.

Cercetarea fundamentala urmareste descoperirea unor metode, legi, formule care sa prezica diverse aspecte ale realitatii. Spre exemplu, in management, prin cercetarea fundamentala pot fi explicate comportamentele organizatiilor

in functie de anumite variabile: resursele umane, capitalul uman, tehnica utilizata, satisfactia in munca etc.

Cercetarea aplicativa - realizeaza fie trecerea de la teorie la practica, pe baza rationamentelor deductive, fie de la practica la teorie, pe baza rationamentelor inductive.

Cercetarea experimentala – este folosita mai mult in domeniile tehnice, impunand reproducerea in conditii de laborator a mediului considerat real in care se petrec fenomenele.

Cercetarea proiectiva – sau simularea, vizeaza utilizarea unor structuri speciale de tipul proiectelor la scara redusa, al modelelor formale, al laboratoarelor de simulare, etc.

3. Tipuri de lucrari de cercetare stiintifica

In conformitate cu standardele internationale in domeniu, exista urmatoarele tipuri de lucrari consacrate:

  1. Monografia – lucrare stiintifica publicata in editura

(dimensiuni variabile), putand ajunge chiar peste 1000 pagini, care abordeaza o anumita problema, o tema punctuala sau o zona delimitata geografic, economic, social, etc., continand concluziile, directiile si perspectivele

evolutiei ca si aspectele de lamurit ale domeniului, prezinta obligatoriu elemente de originalitate, contributii ale autorului.

  1. Manualul – lucrare stiintifica publicata in edituri

specializate, cu volum variabil, in functie de domeniu si destinatie, prezentand sintetic si structurat didactic

cunostintele, tezele, concluziile, principiile, teoriile unei stiinte sau ramuri de stiinta.

3. Tratatul – lucrare de mari dimensiuni (de la cateva sute la cateva mii de pagini), publicata in edituri de specialitate abordand unitar si coerent aspectele fundamentale ale unei stiinte.

4. Studiul de cercetare – lucrare stiintifica propriu-zisa, care aduce rezolvari, recomandari intr-un anumit domeniu, formuleaza noi probleme si directii de cercetare, ipoteze si strategii de cercetare; este de dimensiuni relativ reduse si apare in reviste de specialitate sau volume consacrate.

5. Articolul stiintific – o forma scurta(5-20 pagini) a unui studiu de cercetare, publicat in reviste de specialitate recunoscute in domeniul respectiv, care surprinde aspectele esentiale ale cercetarii si propune solutii, recomandari si, mai ales, interpretari, idei sau teorii noi, metode si instrumente.

6. Raportul de cercetare – lucrare cu caracter rezumativ si sintetic, privind constatarile, concluziile unei cercetari intreprinse: se refera, de regula, la cercetarile pe baza de contract, realizate pentru agentii economici; pot fi publicate numai cu avizul beneficiarului cu respectarea anumitor conditii de fidelitate si confidentialitate.

7. Comunicarea stiintifica - lucrare, sustinuta de regula oral, surprinzand rezultate sau concluzii partiale sau finale ale unor studii sau rapoarte (numai cu acordul beneficiarului) de cercetare.

8. Referatul stiintific – lucrare ce reprezinta rezultatele unui studiu de cercetare, intr-o dezbatere cu o tematica focalizata (simpozion, conferinta), pentru a obtine solutii si concluzii cu caracter aplicativ, acceptare de specialisti si autoritatile domeniului - sunt expuse oral, deseori fiind necesara punerea la dispozitia organizatorilor a unui material scris de 10-15 pagini care poate fi publicat.

9. Eseul stiintific – lucrare prezentand concluzii si reflectii ale autorului intr-o problema importanta ca si opinii ale altor specialisti din domeniu, urmareste formarea unui curent favorabil de opinie,este de dimensiuni reduse (cateva pagini).

10. Articolul de popularizare - lucrare de mici dimensiuni, realizata intr-un scris curat si in general accesibil care sensibilizeaza

publicul larg, fata de o problema sau un subiect anume, de interes comun, anticipand, de regula schimbari viitoare.

11. Note de lectura, comentarii si recenzii - lucrari, prin care specialistii in domeniu marcheaza aparitii editoriale sau in reviste de specialitate prin comentarii, opinii, etc.



Tipuri de manifestari stiintifice[4]

Din categoria manifestarilor stiintifice fac parte: congresul,

simpozionul, conferinta, colocviul, seminarul, atelierul, masa rotunda.

Congresul - reuniune nationala sau internationala a unor specialisti delegati pentru domeniile la care se dezbat probleme majore din punct de vedere stiintific, si organizational, administrativ pentru domeniul respectiv.

Conferinta - presupune dezbateri ample si detailate asupra temelor selectate in prezenta unor specialisti ai domeniului in cauza.

Simpozionul – presupune expuneri mai scurte pe anumite teme, cu participarea atat a unor specialisti cat si a unui public auditor extern, de regula, accesul este mai larg, daca nu liber.

Colocviul – tip de intalnire si dezbateri asimilate adesea simpozionului, dezbaterile pe o tema sunt insotite

(mai ales in cazul studentilor) si de o anumita forma de verificare a cunostintelor in domeniu al participantilor.

Seminarul – manifestare stiintifica, in care accentul cade pe dezbaterea unor probleme practice, aplicative si realizarea sau comentarea unor studii.

Atelierul – presupune dezbaterea unei anumite teme in cadrul unui grup de specialisti, cu participarea tuturor la discutii si realizarea unei sinteze a dezbaterilor, la final.

Masa rotunda – dezbatere libera pe o tema data, cu participarea unor specialisti din domeniu si a unor reprezentanti ai publicului.

5. Scopurile cercetarii stiintifice in domeniul economic

Scopul oricarei cercetari stiintifice in economie il reprezinta, in primul rand, cunoasterea activitatii sau a fenomenului economic si ulterior stabilirea unei strategii de actiune pentru imbunatatirea acestora.

Obiectivele cercetarii stiintifice in domeniul stiintelor economice sunt:

1.Descrierea,

* enumerarea caracteristicilor fenomenului sau activitatii economice;

* definirea si delimitarea cadrului acestora.

2. Predictia, privind posibilele tendinte de evolutie ale fenomenului sau activitatii economice. In acest sens, se pot emite ipoteze sau predictii testabile, supozitii ce pot fi modificate.

3. Controlul datelor obtinute din cercetarea stiintifica efectuata.

4. Explicarea stiintific argumentata, sustinuta de fapte a cauzelor ce influenteaza un fenomen anumit studiat,

avandu-se in vedere, cauzele care l-au produs, circumstantele pozitive sau negative, in care s-a produs fenomenul respectiv.



Zait D.,Spalanzani A., Cercetarea in economie si management, Ed. Economica, 2006

Ibidem p.46

Sistematizarea propusa de Adriana Zait pt.procedurile de evaluare a activitatii stiintifice de cercetare

Idem




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Administratie


Demografie
Stiinte politice


Conducerea prezentarilor
Fundamentele managementului institutiilor publice
DEFINIREA PROCESULUI BUGETAR SI CONTINUTUL FAZELOR ACESTUIA
Metodologia investigarii accidentelor rutiere - lucrare de absolvire
FINANTAREA BUGETARA EFECTUATA PRIN TREZORERIA FINANTELOR PUBLICE
LOCUL, ROLUL SI MISIUNILE PROTECTIEI CIVILE IN CADRUL SISTEMULUI DE RASPUNS LA SITUATII DE URGENTA
Cadrul legislativ al descentralizarii
Formarea specialistului in Relatii Publice
REFERAT LA MATERIA - Analiza diagnostic a institutiilor publice - “Diagnosticul resurselor umane la unitatea de invatamant Scoala Generala 'Andrei Sag
PARALELA A SISTEMULUI ROMANESC SI SISTEMUL EUROPEAN














loading...