Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
Structura organizatorica a institutiilor/autoritatilor publice


Structura organizatorica a institutiilor/autoritatilor publice




STRUCTURA ORGANIZATORICA A INSTITUTIILOR/AUTORITATILOR PUBLICE

Organizarea structurala este un mod de aranjare a unor subdiviziuni organizatorice intr-o configuratie prestabilita, pentru realizarea obiectivelor. Rezultatul organizarii structurale il constituie structura organizatorica, adica un grup de persoane, subdiviziuni organizatorice si relatiile dintre acestea, astfel concepute si dimensionate incat sa asigure realizarea obiectivelor in conditii de eficienta[1].

Definitie:




Structura organizatorica reprezinta configuratia interna a unei institutii sau autoritati publice formata din persoane, subdiviziuni organizatorice si relatii. Structura organizatorica reuneste doua segmente, aflate intr-o interdependenta permanenta: structura de conducere a institutiei/autoritatii publice si structura de executie a institutiei/autoritatii publice .

Principalele componente ale structurii organizatorice sunt:

postul

functia publica

ponderea ierarhica

compartimentul

nivelul ierarhic

relatiile organizatorice.

1. Postul [3]

Cea mai simpla, dar si cea mai importanta componenta organizatorica, postul reprezinta un ansamblu de sarcini, responsabilitati si competente ce revin in mod curent unei persoane pentru realizarea obiectivelor individuale.

În acest sens, posturile de natura contractuala, care presupun exercitarea prerogativelor de putere publica, in conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici (r2), cu modificarile si completarile ulterioare trebuie stabilite functii publice in conditiile dispozitiilor art. 107.

Functia publica

Definitie:

Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome[4].

Functiile publice din cadrul unei autoritati/institutii publice se stabilesc in conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici (r2), cu modificarile.

3. Ponderea ierarhica

Definitie:

Ponderea ierarhica reprezinta numarul persoanelor conduse de catre un functionar public de conducere

Astfel, in conformitate cu prevederile art. XVI alin. (2) din Legea nr. 161/ privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

Ø     pentru constituirea unui birou este necesar un numar de minimum 5 posturi de executie;

Ø     pentru constituirea unui serviciu este necesar un numar de minimum 7 posturi de executie;

Ø     pentru constituirea unei directii este necesar un numar de minimum 15 posturi de executie;

Ø     pentru constituirea unei directii generale este necesar un numar de minimum 25 de posturi de executie.

Ponderea ierarhica este componenta structurala care confera ordine in cadrul structurii organizatorice a institutiei sau autoritatii publice. Astfel, o supradimensionare a ponderii ierarhice ingreuneaza semnificativ coordonarea si controlul activitatilor desfasurate in institutiile publice, in timp ce o subdimensionare determina amplificarea nejustificata a costului structurii organizatorice .

4. Nivelul ierarhic

Definitie:



Nivelul ierarhic reprezinta totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeasi distanta ierarhica fata de nivelul de varf[6]

Numarul nivelurilor ierarhice are o importanta deosebita intrucat reducerea acestora atrage dupa sine scurtarea circuitelor informational-decizionale, evitarea distorsiunii informatiilor si cresterea operativitatii in conducere.

În acest sens, dar si din considerente bugetare, a fost instituit prin prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici (r2), cu modificarile si completarile ulterioare, numarul total al functiilor publice de conducere din cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice la maximum 12 % din numarul total al functiilor publice.

5. Relatiile organizatorice

Definitie:

Relatiile organizatorice reprezinta legaturile care se stabilesc prin reglementari oficiale intre componentele structurii organizatorice din cadrul institutiilor si autoritatilor publice. În acest sens, modalitatea de reprezentare organizatorica o reprezinta organigrama .

Vizualizarea structurii organizatorice se asigura de organigrama. Ca reprezentare grafica a structurii organizatorice, organigrama ilustreaza (evidentiaza), practic, toate componentele structurale de la post la relatiile organizatorice. Cel mai raspandit tip de organigrama este organigrama piramidala, ordonata de sus in jos, ce se elaboreaza folosindu-se ca principale forme geometrice, dreptunghiurile si liniile, orizontale si verticale.

Organigrama autoritatii/institutiei publice solicitante, trebuie sa cuprinda: functiile publice de executie si de conducere, posturile contractuale de conducere si de executie; numarul de posturi pe fiecare departament (directie generala, directie, serviciu, birou etc.), compus din 1 conducator + nr. posturi executie.

Relatiile nu sunt uniforme si cunosc diferentieri avand particularitati in functie de componentele intre care se stabilesc. Astfel, sagetile verticale reprezinta relatii de subordonare intre departamente sau intre departamente de nivel inferior si functia de la nivel superior; sagetile orizontale reprezinta relatii de colaborare intre departamente de acelasi nivel.

Relatii de cooperare se stabilesc intre compartimente amplasate pe acelasi nivel ierarhic si se reprezinta in organigrama punctat.

Relatiile de subordonare se stabilesc si se reprezinta in organigrama printr- o linie continua.

În relatiile dintre institutiile administratiei publice locale si consiliul judetean pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare, ci relatii de colaborare[8].

În baza prevederilor art. 8 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici (r2), cu modificarile si completarile ulterioare, exista si autoritati administrative autonome[9].



Paul Marinescu Managementul institutiilor publice, Editura Universitatii din Bucuresti, 2003

Idem

Ion Verboncu, Suport de curs, Managementul resurselor umane, Bucuresti, 2009

Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici (r2), cu modiifcarile si completarile ulterioare

Paul Marinescu Managementul institutiilor publice, Editura Universitatii din Bucuresti, 2003

Ion Verboncu, op.cit.

Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, organigrama este definita ca fiind redarea schematica (grafica) in toate detaliile a organizarii, a subordonarii i a legaturilor dintre compartimente din cadrul unei intreprinderi sau al unei institu ii

Paul Marinescu Managementul institutiilor publice, Editura Universitatii din Bucuresti, 2003

Materialul primului modul intitulat ,, Structura organizatorica a institutiilor/autoritatilor publice are la baza date preluate din lucrari de specialitate care au fost prezentate in note de referinta.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Administratie


Demografie
Stiinte politice


Relatia prefectului cu serviciile publice deconcentrate
PRIMARIA MUNICIPIULUI PETROSANI. COMPETENTE IN REGLEMENTAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR LOCALE SI VENITURILE BUGETULUI LOCAL
CONDITII GENERALE APLICABILE CONTRACTELOR DE FINANTARE NERAMBURSABILA DIN PARTEA COMUNITATII EUROPENE
TRASEUL FONDURILOR EUROPENE NERAMBURSABILE
AGENTII ECONOMICI PRESTATORI DE SERVICII PUBLICE test grila
FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR INSTITUTIILOR PUBLICE
Finantarea in sectorul public in conformitate cu descentralizarea administrativa
Conditiile de valabilitate ale actelor administrative
TEORIA ACTULUI ADMINISTRATIV
Noul management al serviciilor publice














loading...