Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
» Politica de coeziune a uniunii europene – factor de dezvoltare a regiunii nord-est


Politica de coeziune a uniunii europene – factor de dezvoltare a regiunii nord-est




POLITICA DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENE –

FACTOR DE DEZVOLTARE A REGIUNII NORD-EST

Rezumat:

Acceptarea de noi membri in cadrul UE la 1 mai 2004 a accentuat disparitatile economice si sociale in interiorul organizatiei. Beneficiari ai Fondurilor Structurale si de Coeziune, precum Irlanda si Spania, sunt acum pusi in situatia de a contribui la dezvoltarea noilor parteneri. In perioada 2007-2013, politica de coeziune va beneficia de fonduri in valoare de 35.7% din bugetul total al UE (308 milioane euro), 62% din aceasta suma fiind destinata finantarii proiectelor circumscrise Agendei de la Lisabona (crestere si dezvoltare).




Politica de coeziune a fost introdusa in Tratatele UE odata cu adoptarea Actului Unic European (1986) si porneste de la premisa ca redistribuirea veniturilor intre regiunile mai bogate si cele mai sarace ale Europei este necesara pentru a echilibra efectele secundare ale integrarii economice.

Odata cu integrarea a zece noi membri in 2004, diferentele de dezvoltare intre regiuni s-au dublat, scazand, astfel, PIB/locuitor la nivelul UE si determinand ca multi dintre fostii beneficiari sa nu se mai situeze sub limita de 75%. Drept consecinta, cei mai multi beneficiari ai politicii de coeziune sunt localizati acum in Europe Centrala si de Est.

In ciuda acestei situatii, Al Treilea Raport asupra Coeziunii Economice si Sociale a sustinut necesitatea unei imbunatatiri majore a politicii de coeziune, in contextul dezbaterilor bugetare pentru perioada 2007-2013. La data de 15 iulie 2004, Comisia Europeana a propus un nou pachet legislativ astfel incat cheltuirea Fondurilor Structurale si de Coeziune sa se concentreze pe atingerea obiectivelor propuse la Lisabona (inovatie, crestere, locuri de munca) si Gotheburg (dezvoltare durabila). In perioada iunie-iulie 2006, Consiliul Europei si Parlamentul European au ajuns la un acord asupra controversatei reforme propuse.

Incepand cu anul 2007, politica de coeziune a Uniunii Europene se va concentra asupra a trei noi prioritati sau „obiective”:

·         Convergenta – sprijinirea cresterii economice si crearea de noi locuri de munca in regiunile mai putin dezvoltate de pe teritoriul statelor membre. Regiunile a caror PIB/cap de locuitor este mai mic decat 75% din media europeana sunt eligibile.

·         Competitivitate si ocupare – este destinat sustinerii regiunilor mai dezvoltate care se confrunta cu schimbari economice si sociale, efectele globalizarii si ale tranzitiei la o societate bazata pe cunoastere. Strategiile de ocupare se vor baza pe Strategia Europeana pentru Ocupare (adaptabilitatea fortei de munca, crearea de noi locuri de munca si accesul la piata muncii pentru categoriile defavorizate).

·         Cooperarea regionala – stimularea cooperarii intre regiunile de granita pentru a se gasi solutii comune la probleme precum dezvoltarea rurala, urbana si in regiunile de coasta, dezvoltarea relatiilor economice.

 In ceea ce priveste resursele financiare, Consiliul European din 17 decembrie 2005 a alocat 307,6 milioane de euro pentru politica de coeziune in perioada 2007-2013. Din aceasta suma, 81.7% va servi obiectivului „Convergenta”, 15.8% va fi destinata regiunilor eligibile sub obiectivul „Competitivitate” si 2.44% va fi utilizata pentru obiectivul „Cooperare regionala”.

Romania a adoptat o strategie bazata pe obiectivele de la Lisaona, crestere economica si locuri de munca. Dar disfunctiile in infrastructura de baza sunt atat de pronuntate incat doar 55% din sumele primite de tara noastra vor fi destinate cheltuielilor legate de prioritatile Agendei Lisabona.




Prioritatile Cadrului Strategic National de Referinta vor fi implementate prin intermediul a sapte programe operatioanle (PO):

·         Trei PO vor fi finantate prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR): PO Regional, PO Cresterea Competitivitatii Economice si PO Asistenta Tehnica;

·         Doua PO vor fi finantate prin intermediul Fondului Social European (FSE) si se vor concentra asupra resurselor umane si asupra dezvoltarii capacitatii administrative, o conditie necesara pentru implementarea cu succes a Fondurilor Structurale;

·         Doua programe orientate spre dezvoltarea infrastructurii, PO Mediu si PO Transport, vor fi finantate din FEDR si Fondul de Coeziune (FC).

FEDR va finanta si initiativele sub obiectivul „Cooperare Teritoriala”. Sub acest obiectiv, Romania va fi parte a unor programe de cooperare trans-nationale cu Ungaria si Bulgaria, un program de cooperare pentru Marea Neagra si doua programe de vecinatate.

 In 1998, in Romania au luat fiinta opt regiuni de dezvoltare pentru a coordona mai bine dezvoltarea regionala si progresele in vederea aderarii la UE. Regiunile de dezvoltare corespund diviziunilor de nivel NUTS II la nivelul statelor membre ale UE. Chiar daca regiunile de dezvoltare romanesti au devenit un actor cheie in dezvoltarea regionala, nu au statut administrativ si nu au forme de guvernamant proprii. Altfel spus, acestea au doar rol in implementarea Programului PHARE si de a intocmi statistici regionale. Totodata, coordoneaza o serie de proiecte de dezvoltare regionala si au devenit membre in Comitetul Regiunilor odata cu aderarea Romaniei la UE.

Cea mai saraca regiune din cele opt este cea de Nord-Est, cu PIB/cap de locuitor reprezentand 24% din media UE 27. Principala sansa de dezvoltare a acestei regiuni consta in absorbtia fondurilor europene.

In ciuda acestei situatii, Regiunea de Nord-Est a Romaniei este una dintre cele mai bune locatii pentru investitii din Europa, mai ales datorita fortei de munca ieftine. Terenurile si cladirile industriale pot fi achizitionate la preturi mici, existenta infrastructurii bancare si de comunicatii constituind un atu pentru opeartiunile comerciale. Cu trei centre universitare in zona, forta de munca este relativ bine educata. Infrastrucura de transport intra si inter-regionala este in curs de imbunatatiere, exista o retea feroviara extinsa si aeroporturi in Bacau, Iasi si Suceava. Industria textila este, momentan, sectorul economic care inregistreaza cea mai rapida crestere in regiune, iar turismul este vazut ca o oportunitate de viitor.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Administratie


Demografie
Stiinte politice


Domeniile de activitate ale institutiilor publice
PRACTICA DE SPECIALITATE IN ADMINISTRATIA PUBLICA
Atributiile politistului din mediul rural
Prefectul - Atributiile prefectului
CAIET DE PRACTICA ADMINISTRATIE PUBLICA
MODALITATI DE GESTIUNE A SERVICIILOR PUBLICE - test grila
Organizarea in institutiile publice
Conducerea prezentarilor
RASPUNDEREA DISCIPLINARA A FUNCTIONARILOR COMUNITARI
Metodologia investigarii accidentelor rutiere - lucrare de absolvire