Raport de Cercetare - reabilitare termica a unui bloc de locuinte

Raport de Cercetare

Investigarea actiunii de reabilitare termica a unui bloc de locuinte sociale pentru dezvoltarea durabila in constructii

1.Introducere

Conceptul dezvoltarii durabile a aparut ca urmare a confruntarii lumii contemporane cu marile probleme: explozia demografica, industrializarea accelerata, cresterea consumului de materii prime, degradarea mediului, epuizarea unor resurse naturale esentiale si nevoia de progres in zonele subdezvoltate dens populate.

Socul petrolului din anii'70 a dat un puternic impuls preocuparilor in acest sens, iar acum, accentuarea modificarilor climatice, avand consecinte catastrofale extinse si cresterea necesarului de combustibili fosili (petrol, gaze naturale si carbuni), ameninta insasi bazele existentei civilizatiei tehnologice, astfel ca se impun ample masuri de corectare in toate domeniile de activitate. Pentru prima data in istorie se cauta constient solutii salvatoare prin colaborari internationale bazate in principal pe eficientizarea utilizarii resurselor naturale si pe crearea de altele noi, curate si regenerabile.

In esenta, dezvoltarea durabila inseamna satisfacerea cerintelor actuale, fara a dauna generatiilor viitoare, dar si preocupari pentru repararea daunelor produse mediului natural. Astfel, dezvoltarea contemporana nu poate fi numai economica.

Dezvoltarea durabila in constructii integreaza toate aceste concepte, adaptandu-le din mers la imperativele noului secol in care traim. Romania este interesata intr-o politica energetica deschisa spre viitor, capabila sa satisfaca cerintele dezvoltarii durabile. In acest sens, se amplifica in continuare utilizarea surselor de natura hidrauluica si atomica si se incepe inca timid folosirea celor regenerabile, solara si eoliana. Dar principala sursa si cea mai curata, care este la indemana noastra, o constituie modernizarea fondului existent de cladiri civile prin operatii ample de conservare a caldurii. Peste doua milioane de apartamente situate in blocuri insuficient izolate termic si cu numeroase punti termice, ar trebui cat mai repede supuse unor renovari, cu atat mai mult cu cat momentul unor reparatii capitale incepe a fi depasit, iar dupa doua cutremure majore, pot fi de facut si consolidari.

Daca initial, interventiile pe cladirile aflate in exploatare urmau sa se desfasoare cu o viteza destul de mica, determinata de dificultatile economice, de prezenta locatarilor si de lipsa de experienta, in prezent, necesitatea si urgenta lor a devenit evidenta si stringenta, impusa de mai multi factori: cresterea continua a pretului energiei, necesitatea participarii, conform acordului de la Kyoto, la efortul international si in primul rand european de reducere a emisiilor de GES (gaze cu efect de sera), impovararea balantei nationale prin cheltuielile pentru importul de combustibili fosili.

Modernizarea cladirilor rezidentiale prin reabilitare termica si prin lucrari de consolidare structurala preocupa statul roman. Astfel, in cadrul programului pilot coordonat de M.T.C.T. privind reabilitarea termica a locuintelor sociale aflate in proprietatea autoritatilor locale, realizat cu sprijinul Confederatiei Elvetiene, in perioada octombrie 2003-iunie 2004, au fost reabilitate termic un numar de 12 cladiri de locuit din Romania. Actiunea face parte din ansamblul masurilor preconizate de Agenda locala 21 si de tratatul de la Kyoto, avand un caracter experimental-demonstartiv.

In municipiul Iasi a fost reabilitat termic blocul de locuinte sociale din str.Tabacului, nr.7. S-a continuat astfel seria de reabilitari experimental-demonstrative inceputa la caminele studentesti ale Universitatii Tehnice "Gh.Asachi" din Iasi cu sprijinul Primariei Municipiului Iasi, al ARCE si al unor parteneri din Franta, cu proiecte realizate de Facultatea de Constructii si Arhitectura.

2.Descrierea cladirii analizate

Blocul din str. Tabacului nr.7 (fig.1), serveste ca locuinte sociale si se afla in proprietatea Primariei Municipiului Iasi. Cladirea a fost construita in perioada 1974-6, pe baza unui proiect tip, avand forma paralelipipedica compacta, cu parter, patru etaje, acoperis cu pod si subsol tehnic. Suprafata construita desfasurata este 2332 m², iar volumul 6413 m³ (raport A/V = 0,36, la care corespunde, potrivit Normativului C107/3-1997, coeficientul global normat maxim G_N = 0,55 W/m³K).

Spatiul util este impartit in 49 unitati de tip garsoniera, ocupate in medie de cate 4 persoane, revenind cate 5,32 m² de locatar, ceea ce denota o densitate exagerata. Structura de rezistenta, tipica pentru perioada cand a fost realizata, este simetrica, avand diafragme verticale longitudinale si diafragme transversale dese, precum si plansee de beton armat din panouri mari prefabricate. Alimentarea cu caldura este realizata de la CET Iasi, prin intermediul punctului termic de cvartal situat imediat langa cladire.

Fig.1. Imobilul din str.Tabacului nr.7, inaintea reabilitarii si dupa reabilitare

si care a fost monitorizata in cadrul proiectului

In urma expertizei termice efectuate inaintea reabilitarii, au fost stabiliti urmatorii indicatori de performanta:

valorile R'(rezistentele termice corectate) erau mai mici decat valorile minime impuse de Normativul C107/4-1997;

valoarea G (coeficientul global de izolare termica) era superioara celei normate:

G = 0,86 W/ m³K > G_N = 0,55W/ m³K

Din cele de mai sus si din exploatarea de doua decenii, a rezultat ca imobilul nu satisfacea conditiile referitoare la rezistentele termice minime R' si nici valoarea maxima admisa a coeficientului global de izolare termica G, fiind necesara, conform caietului de sarcini CNI-SA, suplimentarea substantiala a gradului de protectie termica a elementelor ce compun anvelopa cladirii.

3.Masuri adoptate pentru reabilitarea termica

Au fost luate in considerare urmatoarele solutii de izolare termica suplimentara:

strat continuu de polistiren expandat ignifugat pe toata suprafata exterioara opaca a peretilor de fatada;

izolatie termica suplimentara din polistiren expandat peste planseul ultimului nivel;

strat de polistiren expandat ignifugat sub placa de peste subsol;

inlocuirea ferestrelor exterioare din lemn cu altele de tip termopan, alcatuite din PVC si doua foi de 4 mm de sticla.

In urma masurilor adoptate, valorile rezistentelor termice corectate R' sunt urmatoarele:

R'_{pereti exteriori}    = 1,46 m²K/W > R'_min = 1,40 m²K/W;

R'_{planseu subsol}    = 1,61 m²K/W ~ R'_min = 1,65 m²K/W;

R'_{planseu ultimul nivel} = 3,04 m²K/W > R'_min = 3,00 m²K/W.

Cu aceste masuri de termoizolatie si cu tamplarie noua realizata din PVC cu geam termoizolant dublu (fara strat e-low), a rezultat valoarea coeficientului global de izolare termica G:

G = 0,45 W/ m³K < G_N = 0,55W/ m³K

Astfel, elementele anvelopei si cladirii in ansamblu, corespund din punct de vedere al rezistentelor termice medii corectate si al conditiei de izolare termica globala.

Teoretic, necesarul de energie termica ar trebui sa scada cu raportul intre coeficientii G:

G_initial / G_reabilitat = 0,86 / 0,45 = 1,91

adica aproape de doua ori.

In mod firesc, proiectul a continut si o parte referitoare la instalatii.

Din punct de vedere al instalatiilor sanitare, s-au montat aparate de masurare a consumului de apa rece si calda pentru fiecare apartament. De asemenea, s-a montatat in caminul de contorizare, o conducta de recirculare a apei calde menajere, in scopul diminuarii consumurilor.

Pentru a asigura o ventilare naturala optima a spatiului, in imobil au fost montate aparate de intretinere a ventilarii, dar pentru a nu consuma energie electrica, locatarii nu le pun in functiune.

Au fost reabiliate instalatiile de incalzire, prin refacerea racordului termic (inlocuirea coloanelor de distributie in subsolul tehnic, inlocuirea tevilor in caminul de contorizare, contorizarea energiei termice), montarea robinetilor de separatie si de aerisire pe fiecare radiator, precum si refacerea numarului de elementi pe baza reactualizarii calculului necesarului termic.

In proiect au fost prevazute de asemenea, montarea repartitoarelor de costuri pe fiecare corp de incalzire, cu scopul platii serviciilor functie de consumurile reale de energie termica pentru fiecare apartament. Din pacate aceste repartitoare nu a fost inca montate.

4.Investigarea rezultatelor reabilitarii termice in conditii de exploatare

Stabilirea rezultatelor actiunii de reabilitare termica a putut fi efectuata inca din primele luni de exploatare a cladirii, tinand seama ca nu au fost utilizate procese tehnologice umede si ca racordul cu punctul termic invecinat nu a fost intrerupt.

Investigatiile au constat in: anchete sociale, masuratori pentru identificarea puntilor termice eventual restante prin termografie IR la exterior, masuratori asupra microclimatului interior (temperatura, umiditate), precum si determinari privind prezenta unor factori nocivi (dioxid de carbon, incarcatura microbiana etc).

- Anchete sociale si investigatii "in situ"

Ancheta sociala a fost efectuata pe un numar reprezentativ de unitati locative, respectiv cate doua apartamente pe fiecare nivel al cladirii. Aceasta a scos in evidenta urmatoarele aspecte:

in cladire locuiesc persoane cu situatie materiala precara, cele mai multe fara loc de munca sau pensionari, la care plata facturilor la incalzire este foarte greu de efectuat;

spatiul util este ocupat in medie de cate 4 persoane, revenind cate 5,32 m² de locatar, ceea ce denota un grad mare de ocupare;

in faza determinarilor higrotermice, valoarea facturilor la incalzire a ramas aceeasi ca inainte, datorita neadaptarii furnizarii de caldura la noile conditii, a dezinteresului unitatii de termoficare pentru economii si a lipsei echipamentelor ce ar trebui montate la fiecare corp de incalzire.

Investigatiile au avut in vedere starea cladirii la suprafata exterioara si interioara a peretilor, depistarea eventualelor urme de condens sau infiltratii la interior, etanseitatea tamplariei etc. Au fost analizate si zonele in care sunt amplasate aparatele de evacuare a aerului viciat (hote) in imediata apropiere a masinilor de gatit, precum si alte elemente ce pot constitui punti termice sau surse de umiditate.

Acestea au evidentiat urmatoarele:

necesarul de caldura a scazut drastic, dar sistemul de alimentare nu a reactionat corespunzator, nefiind pregatit in acest scop;

reabilitarea termica a cladirii a realizat conditii pentru un confort interior termic sporit, o mai buna etanseitate a ferestrelor, disparitia umezelii si mucegaiului din condens la peretii exteriori;

nu s-a obtinut o ventilare naturala continua satisfacatoare a incaperilor, in special a dormitoarelor, fiind necesara aerisirea frecventa a acestora prin deschiderea ferestrelor, cu insemnate pierderi de caldura suplimentare.

- Masuratori prin termografie IR

Realizarea imaginilor termografice s-a facut in iarna 2004-2005, la aproximativ un an dupa reabilitarea termica a cladirii, cu o camera Agema Thermovision 470/PRO, aflata in dotarea Catedrei de Constructii Civile Industriale si Agricole a Facultatii de Constructii din Iasi.

Determinarile au fost efectuate in zile fara soare, vant sau precipitatii, temperatura exterioara fiind T_e = -0,5°C.

Sistemul de incalzire a functionat neantrerupt pe intreaga perioada a investigatiilor.

Termogramelor li s-au atasat imaginile fotografice si scarile corespunzatoare de legatura intre culorile si temperaturile inregistrate.

In continuare sunt prezentate, comparativ, imaginile termografice ale fatadelor Est si Nord ale imobilului din str. Tabacului nr.7 dupa ce a fost reabilitat termic, respectiv ale unui imobil cu aceleasi caracteristici constructive, din str. Decebal nr.1, nereabilitat pana in prezent (fig.2, fig.3).

a    b

Fig.2. a-Imobil str. Tabacului, fatada Est dupa reabilitare; b-Imobil str. Decebal, fatada Est, cu importante punti termice la centuri si capacitatea mica de izolare termica in zonele opace ale peretilor

Conform scarii de temperaturi, zonele cu culori mai inchise, albastru, violet, verde, corespund unor temperaturi mai scazute pe suprafete, deci unor zone mai bine izolate, cu pierderi mici de caldura, iar cele cu culori deschise, rosu, portocaliu, galben, alb, unor temperaturi mai ridicate, deci unor zone mai putin izolate termic, prin care au loc pierderi mari de caldura.

a b

Fig.3. a-Imobil str. Tabacului, fatada Nord dupa reabilitare; b-Imobil str. Decebal, fatada Nord

Din analiza imaginilor termografice se constata urmatoarele:

la aceeasi scara a valorilor de temperatura, pierderile de caldura sunt mult mai mari in cazul blocului nereabilitat, decat in cazul blocului reabilitat termic;

in cazul blocului reabilitat termic, campul de temperaturi prin zona plina este relativ uniform, evidentiindu-se aplicarea izolatiei termice suplimentare conform cerintelor, care anuleaza puntile termice;

in cazul blocului nereabilitat, pierderile de caldura sunt evidente, atat prin panourile din beton armat prefabricat de fatada, cat mai ales prin zona de intersectie a acestora cu planseele;

utilizarea unor materiale de fatada, respectiv tencuieli de culori si rugozitati diferite, avand emisivitati inegale, cat si alte particularitati, influenteaza termogramele, astfel ca a fost necesara o interpretare atenta.

Alte imagini termografice sunt prezentate in fig.4, fig.5, fig.6, fig.7, fig.8.

a b

Fig.4. Imobil Str. Tabacului. Fatada de Est. Soclu

Imaginea in spectrul vizibil (a) si infrarosu (b), cu profilul de temperatura

a b

Fig.5. Imobil Str. Tabacului. Fatada de Est. Fereastra

Imaginea in spectrul vizibil (a) si infrarosu (b), cu profilul de temperatura

a    b

Fig.6. Imobil Str. Tabacului. Fatada de Nord. Fereastra si usa la balcon

Imaginea in spectrul vizibil (a) si infrarosu (b), cu profilul de temperatura

a    b

Fig.7. Imobil Str. Tabacului. Fatada de Nord. Soclu si gaura aerisire

Imaginea in spectrul vizibil (a) si infrarosu (b), cu profilul de temperatura

a b

Fig.8. Imobil Str. Tabacului. Fatada de Vest. Tub hota

Imaginea in spectrul vizibil (a) si infrarosu (b), cu profilul de temperatura

Din analiza imaginilor termografice se constata urmatoarele:

la contactul dintre parterul si subsolul tehnic al cladirii, campul termic este influentat de structura locala, zona cu pierderi insemnate de caldura fiind evidentiata;

ferestrele raman importante zone cu pierderi de caldura, chiar in situatia inlocuirii tamplariei vechi cu tamplarie mai performanta;

placile in consola ale balcoanelor de etaj constituie punti termice importante, dificil de interpretat numai pe imaginea IR si greu de rectificat;

gurile de aerisire de la subsolul tehnic, constituie de asemenea cauze ale pierderilor de caldura;

orice strapungere sau deteriorare a izolatiei fatadei, poate constitui o cauza de degradare a acesteia, deoarece creeaza puncte de infiltratie a apei intre peretele de baza si protectia aditionala.

- Masuratori ale temperaturii si umiditatii aerului interior

Concomitent cu masuratorile IR s-au efectuat masuratori ale temperaturii si umiditatii aerului interior. S-a constatat ca, in conditiile livrarii excesive, neadaptate de caldura in perioada initiala de dupa reabilitare, temperatura interioara, in majoritatea spatiilor incalzite, de locuit, a fost in medie aceeasi, situata in jurul valorii de 25 - 26°C, iar temperatura pe suprafata interioara a peretelui exterior de 23 - 24°C.

T_i = 2526°C; T_si = 2324°C

In spatiile neincalzite, pe hol si in casa scarii, temperatura interioara se situa in jurul valorii de 15°C, in timp ce temperatura pe suprafata interioara a peretelui exterior era de 13°C.

T_i = 15°C; T_si =13°C

Temperatura exterioara era T_e = -0,5°C.

Temperatura masurata pe suprafata exterioara a peretelui era T_se = 0,5°C.

Din punct de vedere al umiditatii aerului, s-au constatat urmatoarele:

in spatiul de locuit, neaerisit, la o temperatura interioara de aproximativ 26°C, umiditatea relativa a avut valori cuprinse intre 50-60%;

in spatiile care au fost aerisite, cu temperaturi interioare de 24°C, umiditatea relativa se situa intre 35-45%.

5.Studiul ventilarii spatiilor locuintei sociale reabilitate termic

Urmarind eficienta reabilitarii termice, in cadrul studiului s-a dat atentie o atentie deosebita si ventilarii naturale, deoarece primenirea aerului din incaperi este o conditie esentiala pentru satisfacerea exigentelor de igiena si confort, dar si de siguranta in exploatare daca se utilizeaza gazele naturale, fiind realizata prin ventilarea naturala organizata (deschiderea ferestrelor) si neorganizata (tamplarii neetanse, canale de ventilare). Ambele functioneaza ca urmare a diferentelor de presiune cauzate de vant si de diferentele de temperatura existente intre interiorul si exteriorul cladirii, care dau nastere tirajului natural. Ventilarea naturala neorganizata este avantajoasa deoarece are caracter permanent, nu este zgomotoasa si nu implica folosirea unor mecanisme de actionare care consuma energie electrica. Ventilarea mecanica este sporadica si mai putin eficienta. Totusi, in multe situatii ea este necesara si face obiectul proiectelor de instalatii.

In general, problema ventilarii incaperilor pentru satisfacerea exigentelor de igiena si confort are doua aspecte:

unul referitor la rata medie a ventilarii globale pe cladire sau apartament, care trebuie sa fie superioara celei minime, si care se asigura pe baza recomandarilor din prescriptiile termotehnice;

altul referitor la distributia ventilarii in diverse incaperi si chiar in limitele unei incaperi. Astfel, ventilarea trebuie sa fie mai intensa in zona bucatariei, baii, locului de luat masa si poate fi mai redusa in celelalte incaperi, dar totusi suficienta pentru a asigura o primenire minima a aerului care sa impiedice concentratii prea mari de CO₂ si alte gaze daunatoare, in orice punct din spatiul locuit.

In trecut, ventilarea naturala a locuintelor nu punea problema la constructiile traditionale si aceasta din cauza ca:

- de regula toate incaperile dispuneau de ferestre spre exterior;

- tamplariile din lemn si chiar cele metalice aveau rosturi neetanse, permitand neintrerupt trecerea discreta a aerului;

- sobele racordate la cosuri completau circuitul de patrundere/evacuare a aerului si activau tirajul termic in sezonul rece;

- in bucatarii, peretii din zidarie de caramida tencuiti la interior cu mortar poros de var/ciment ori ipsos, nu erau imbracati cu faianta sau vopsiti. De aceea, aveau o capacitate semnificativa de absorbtie a vaporilor de apa la orele cu degajari maxime, cand activitatile gospodaresti erau cele mai intense, urmata de restituirea spre incaperi in restul timpului. Astfel, umiditatea aerului din incapere nu depasea valori admisibile.

La cladirile noi sau modernizate, situatia s-a schimbat radical, dupa cum urmeaza:

- tamplariile permeabile la aer sunt inlocuite cu altele etanse. Tocurile si cercevelele din PVC, metal sau lemn stratificat au garnituri de cauciuc si sisteme de inchidere perfectionate. Desi se fabrica si dispozitive de aerisire, pentru ratiuni de economie acestea sunt rareori montate si utilizate. Astfel, circuitul de ventilare este suspendat;

- sobele traditionale si plita cu lemne ca si cosurile au disparut. In locul acestora, masina de gatit de tip aragaz produce vapori si bioxid de carbon, pe care ii deverseaza in bucatarii si de acolo in celelalte incaperi, dar in lipsa cosului de fum si a unei hote, nu mai sunt evacuati. Imediat apar pete de condens si putin mai tarziu cele de mucegai;

- peretii de beton sau imbracati cu faianta ori vopsiti cu ulei nu absorb vaporii de apa.

Din aceaste cauze, in mod aparent paradoxal, desi temperatura din cladiri este destul de ridicata si se fac economii de energie, in multe locuinte exista o umiditate exagerata, apar fenomene de condens, factori alergeni (mucegai, acarieni) si chiar o concentratie mai scazuta de oxigen, toate contribuind la diminuarea conditiilor de igiena si confort. Totdeauna se constata necesitatea optimizarii ventilarii naturale, atat pentru asigurarea ratei globale a ventilarii, cat si pentru distributia optima a curentilor de aer in incaperi.

In studiul efectuat, s-a utilizat analogia care exista intre curgerea aerului, considerat ca un fluid ideal, incompresibil, fara vascozitate si transmisia termica prin conductie intr-un corp solid. Aceasta analogie este acceptabila, pentru ca aerul circula cu viteze reduse, de cativa cm/sec. Analogia nu permite punerea in evidenta a turbulentelor, dar acestea, sunt practic absente si daca este necesar, pot fi localizate fara dificultate.

O astfel de analogie utilizeaza un algoritm pentru simularea campurilor termice. Cu adaptarile necesare, se obtine o imagine care da traiectoria curentilor de aer si marimile vitezelor locale.

Pe baza simularilor numerice, utilizand programe specializate pentru transmisia termica, a putut fi analizata ventilarea spatiilor intr-o unitate locativa din blocul din str. Tabacului, nr.7, reabilitat termic (fig.9). Pentru comparatie s-a facut o analiza si in cazul cladirii inainte de reabilitare.

Fig.9. Unitatea locativa din blocul din str.Tabacului, nr.7

Astfel, devine evident ca aerul care patrunde prin culoarul central longitudinal, fiind evacuat prin orificiile de evacuare situate in bucatarie,baie si debara, nu poate traversa camera-dormitor, chiar daca usile sunt deschise (fig.10, fig.11, fig.12, fig.13).

CAMERA

BUCATARIE

HOL

BAIE

DEB.

Fig.10. Rezultatul modelarii numerice simplificate: locuinta are ferestre permeabile la aer 

(inainte de reabilitare)

CAMERA

BUCATARIE

HOL

BAIE

DEB.

Fig.11. Rezultatul modelarii numerice simplificate: locuinta are ferestre etanse

(dupa reabilitare)

Fig.12. Imaginea densitatii fluxului de aer, cu valori mari in zona ferestrelor, usii de acces si cosurilor de aerisire. Cladirea inainte de reabilitarea termica

Fig.13. Imaginea densitatii fluxului de aer, cu valori mari doar in zona usii de acces si cosurilor de aerisire. Cladirea dupa reabilitarea termica

Comparand cele doua rezultate, devine evident ca, in camera de locuit, trebuie prevazute cai de admisie a aerului proaspat prin clapete la ferestrele etanse si de evacuare a celui viciat spre canalele din zona bucatariei si grupului sanitar. Ventilarea intermitenta prin deschiderea ferestrelor nu este suficienta.

6.Monitorizarea unor factori de risc specifici habitatului uman la blocul de locuinte sociale reabilitat termic

In cadrul raportului dintre organismul uman si mediul inconjurator, alaturi de mediul natural, un rol deosebit de important revine mediului artificial creat si dezvoltat de om. In acest sens, locuinta reprezinta unul din cei mai importanti factori de mediu care determina nivelul de viata al populatiei. Calitatea mediului interior se constituie astfel intr-un factor determinant pentru sanatatea ocupantilor unei cladiri.

Preocupari pentru alegerea materialelor cele mai bune de constructie si pentru igiena locuintei au existat din cele mai vechi timpuri, dar ele s-au intensificat odata cu dezvoltarea fenomenului de urbanizare si cresterea presiunii demografice. Este bine cunoscuta astfel relatia intre locuinta insalubra si aparitia sau agravarea unor afectiuni, mai ales cele infectioase. Numeroase studii au scos in evidenta rolul locuintei in transmiterea unui numar mare de afectiuni aerogene cum ar fi gripa si virozele respiratorii, scarlatina, rujeola, rubeola, varicela, difteria etc.

Prezenta unei umiditati crescute si a igrasiei in locuinta reprezinta unul din factorii favorizanti in aparitia reumatismului articular si a bolilor cardio-vasculare. Cand o cladire prezinta igrasie si/sau condens, speciile microbiene se inmultesc, apar in mod frecvent mucegaiurile ce reprezinta un risc pentru sanatatea locatarilor.

Materialele de constructie, atat cele naturale, cat si cele artificiale, trebuie de asemenea sa indeplineasca o serie de conditii sanitare. Nerespectarea acestor conditii determina un cadru prielnic dezvoltarii microorganismelor in mediile interioare. Temperatura si umiditatea necorespunzatoare, lipsa ventilarii si prezenta unui suport nutritiv, favorizeaza colonizarea diferitelor spatii de locuit.

La spatiile de locuit, rolul agentilor biologici in patologia umana este deosebit de important si se mareste odata cu conditiile necorespunzatoare de habitat.

La aproape doi ani dupa terminarea lucrarilor de reabilitare a blocului de locuinte sociale din Iasi, str. Tabacului, nr.7, au putut fi efectuate o serie de investigatii ce vizeaza posibilitatea aparitiei unor factori de risc specifici habitatului uman. Acestea au vizat sase unitati locative ale imobilului, cate doua la parter, etajul II si etajul IV.

Analiza incarcaturii microbiene s-a efectuat in spatiile utile ale locuintei (camera, bucatarie, baie, hol) si a constat in studiul aeromicroflorei si teste de sanitatie.

Pentru studiul aeromicroflorei s-a folosit metoda de recoltare prin sedimentare (Koch).

Analiza bacteriologica a aerului din incaperi nu a urmarit punerea in evidenta a unui anumit microorganism patogen, ci masura in care aerul este incarcat cu microflora de origine umana sau animala. In felul acesta s-a recurs la anumiti indicatori bacteriologici de contaminare a aerului: NTG 37°C / m³ aer, nr. spori de fungi / m³ aer.

Aprecierea incarcaturii microbiene cu NTG 37°C / m³ aer si prezenta sporilor de fungi / m³ aer s-a facut dupa normele SAFIR. [61,101] (fig.14, fig.15).

Fig.14. Incarcatura microbiana cu NTG 37°C / m³ aer evidentiata in punctele de recolta din habitat

Fig.15. Incarcatura microbiana cu spori de fungi / m³ aer evidentiata in punctele de recolta din habitat

Un marker important il reprezinta testele de sanitatie. Au fost analizate numarul total de germeni NTG 37°C / cm², precum si frecventa bacteriilor coliforme / 10 cm² in spatiile utile ale locuintei (fig.16, fig.17).

Fig.16. Distributia NTG 37°C / cm² prezente in punctele de recolta din habitat

Fig.17 Frecventa bacteriilor coliforme / 10 cm² prezente in punctele de recolta din habitat

Dinamica repartitiei unor microorganisme (NTG 37°C / cm²) pe diferitele suprafete ale unor elemente de constructie a fost de asemenea analizata (tab.1.).

Tab.1. Dinamica repartitiei unor microorganisme pe diferite suprafete

(incontabil ═ nemasurabil)

Din analiza fig.14., fig.15., fig.16. si fig.17., se constata urmatoarele:

- Incarcatura microbiana cu NTG 37°C / m³ aer si spori de fungi / m³ aer a fost semnalata in toate probele analizate. Depasiri peste normele admise au existat in spatiile de la etajul IV (4710 NTG 37°C / m³ aer, respectiv 6311 spori de fungi / m³ aer).

- Testele de sanitatie releva valori crescute ale numarului de germeni NTG 37°C / cm² in spatiile de la etajul II (31 NTG 37°C / cm² la bucatarie si 24 NTG 37°C / cm² la baie).

- Analiza frecventei bacteriilor coliforme / 10 cm² a inregistrat o valoare de 30% din totalul posibil.

Studiul a remarcat de asemenea faptul ca materialele de constructie si finisaj constituie un factor important ca suport al incarcaturii microbiene. Astfel, s-a constatat ca microorganismele patogene au o viabilitate mai mica pe metal, sticla, faianta/gresie si mai mare pe suprafetele rugoase, cum ar fi lemnul, masele plastice, tapetul, zugraveala (tab.1.). Dinamica repartitiei microorganismelor pe diferitele suprafete analizate, releva chiar un numar incontabil pentru lemn, tapet si diferitele tipuri de zugraveli si valori maxime cuprinse intre 9 si 24 NTG 37°C / cm² pentru masele plastice.

Pentru majoritatea apartamentelor luate in studiu, investigatiile efectuate au relevat efectul benefic al masurilor de reabilitare adoptate. S-a constatat insa o diferentiere neta a gradului de incarcatura microbiana, in stransa corelatie cu particularitatile fiecarui spatiu luat in studiu. Inregistarea unor valori peste normele admise se datoreaza unui mediu interior carcterizat prin temperatura si umiditate ridicata, un aport insuficient de oxigen si prezenta unui suport nutritiv cu afinitate mare pentru inmultire.

Rezultatele testelor de sanitatie sunt in concordanta cu conditiile ambientale. Valorile inregistrate peste limitele admise sunt justificate prin indiferenta unor locatari pentru igiena, insuficienta ventilarii naturale si numarul mare de persoane raportat la suprafata locuibila.

7. Concluzii

Termografia IR s-a dovedit un mijloc eficient de verificare a calitatii lucrarilor de protectie termica.

Proiectul a fost bine intocmit, conform conditiilor prevazute in reglementarile tehnice C107-1997 si Caietului de sarcini al CNI-SA, iar executia lucrarilor a fost de buna calitate.

Izolatia termica suplimentara a redus efectul negativ al puntilor termice si pierderile de caldura prin elementele ce compun anvelopa cladirii.

Imediat dupa terminarea lucrarilor de protectie termica aditionala, era necesar ca si aportul de caldura in cladire sa fie adaptat noilor conditii. Astfel, scopul principal al investitiei putea fi atins fara intarziere si s-ar fi evitat nevoia mentinerii ferestrelor deschise un timp prea indelungat, temperatura incaperilor ramanand la cca 20°C, in loc de 25-26°C. Corespunzator, ar fi scazut cheltuielile aferente incalzirii, un aspect extrem de important in cazul locuintelor sociale. Este evident ca neadaptarea incalzirii la necesitatile reale ale locatarilor si lipsa unui sistem de evaluare distincta a consumurilor pentru fiecare familie, reduc eficienta masurilor pozitive care au fost luate prin interventia asupra anvelopei.

De la inceput, toate caile de acces ale cablurilor de telefonie si televiziune, ca si caile separate de ventilare permitand accesul si evacuarea aerului, trebuie sa fie prevazute in proiect, pentru a satisface exigentele de igiena si de siguranta in exploatare, fara interventii ulterioare care pot cauza degradari ale termoizolatiei exterioare.

In general, realizarea lucrarilor de eficientizare energetica nu poate fi limitata numai la interventii asupra anvelopei si instalatiilor. De fapt este necesara modernizarea complexa si integrala a cladirii pentru a satisface ansamblul exigentelor esentiale A, B, C, D, E, F si o adaptare corespunzatoare a modului de exploatare. Nu trebuie sa lipseasca echipamentele necesare de contorizare, iar personalul de la punctul termic si locatarii trebuie instruiti.

Ventilarea naturala a incaperilor devine un factor esential, deoarece inlocuirea tamplariei vechi de lemn, permeabila la aer, cu tamplaria mai eficienta, dar practic etansa, cauzeaza concentratii prea ridicate de vapori de apa, dioxid de carbon si alti factori defavorabili sanatatii.

Masurile de reabilitare a cladirii (izolatii termice suplimentare, modernizari ale instalatiilor etc) au contribuit in mare masura la prevenirea aparitiei unor factori de risc, specifici habitatului uman. Acestora, trebuie sa li se alature insa si interesul locatarilor pentru suplimentarea masurilor de igiena si confort, precum si a celor ce au in intretinere si administrare cladirea.