Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit


Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
SECTIUNEA 3B - LUCRARI DE CONSTRUCTII SI SANITARE


SECTIUNEA 3B - LUCRARI DE CONSTRUCTII SI SANITARE


SECTIUNEA 3B - LUCRARI DE CONSTRUCTII SI SANITARE

1.                                                                           SUPERVIZAREA CONSTRUCTIEI



Controlul calitatii trebuie sa se desfasoare in conformitate cu previziunile din "Cartea tehnica a constructiei" si cu normele tehnice specifice fiecarei categorii de lucrari si constructii.

Constatarile sunt trecute in "Cartea tehnica a constructiei" de catre inginer. In caz de defectiuni se specifica timpul necesar reparatiilor, data inceperii si aprobarea necesara. In anumite situatii cand sunt depasite conditiile prevazute de standarde sau este afectata siguranta constructiei, inginerul este obligat sa ceara o expertiza tehnica pentru a putea incepe un proces de control al calitatii extins, conform reglementarilor. Aceasta expertiza trebuie pusa la dispozitia Inspectoratului de Stat in Constructii care poate solicita o investigatie sau o supraveghere speciala a proiectului.

Inginerul este obligat sa cunoasca si sa actualizeze "Cartea tehnica a constructiei" .

Normele de baza care trebuie urmarite in timpul constructiei sunt:

       H.G. 261/1994 - Hotarare referitoare la aprobarea unor regulamente elaborate in temeiul art. 35 si 36 din Ordonanta Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea in constructii

       H.G. 272/1994 - Regulamentul privind controlul de stat in constructii

       H.G. 273/1994 - Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

       Legea nr. 10/1995 - Legea calitatii in constructii

       H.G. 766/1997- Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii

       H.G. 51/1992 - Hotarare privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor

       H.G. 256/1994- Regulamentul privind asigurarea activitatii metrologice in constructii

2.                                                                           MATERIALE

2.1.                   PREVEDERI GENERALE

Toate materialele de constructie, de finisare, tamplarie, izolatii si acoperiri vor fi rezistente la coroziunea sarii, specifica in zona.

Toate bunurile si Materialele folosite la Lucrari vor fi conforme cu standardele internationale (SR, EN, ISO) sau cele ale organismului corespunzator de standarde nationale unde nu este dat nici un alt standard, atat pentru productie cat si pentru testare.

O copie a partilor relevante ale standardelor organismului de standarde National va fi furnizata de catre Contractor in Limba Romana, unde este cerut prin Contract si vor fi conform cerintelor Inginerului.

Tota bunurile si materialele care vor fi furnizate de Contractor si incorporate in Lucrari vor fi noi si de o specificatie si design cat mai recente sau curente si vor incorpora toate imbunatatirile recente in proiectare si materiale, daca nu este prevazut altfel in Contract..

Cu cel putin 28 de zile inainte de utilizare, Contractorul va inainta Inginerului o lista cu propunerea sa de furnizori si surse de materile cerute pentru executia Lucrarilor. La cererea Inginerului vor fi prezentate de asemenea si mostre.

Materialele care vor fi apoi furnizate se vor conforma calitatii mostrelor care au fost inspectate de catre Inginer.

Pot fi inaintate de catre Contractor nume de furnizori si surse suplimentare, in timpul executiei Contractului, dar nici o sursa de furnizare nu va fi schimbata fara aprobarea Inginerului.

Materialele si componentele vor fi depozitate intr-un asemenea mod incat sa se conserve calitatea si starea lor conform standardelor cerute prin Contract.

Materialele si componentele vor fi manipulate intr-un astfel de mod incat sa se evite orice avarie sau contaminare si in conformitate cu toate recomandarile aplicabile ale producatorilor.

Daca nu este descries altfel in Contract, utilizarea, instalarea, aplicarea sau fixarea materialelor si componentelor vor fi in concordanta cu toate recomandarile aplicabile ale producatorilor. Unde este potrivit, Contractorul va folosi orice servicii de consultanta tehnica oferite de producatori.

Unde nu exista acoperire prin specificatia mecanica si electrica, toate articolele instalatiei mecanice si electrice vor fi instalate pe un soclu de beton armat de cel putin 150 mm grosime. Armatura pentru socluri va fi adecvat pentru a rezista la sarcinile statice si dinamice impuse lor, inclusive solicitarile aparute din schimbarile de iemperatura.

2.1.1.               Aditivi pentru beton si mortar

Pentru imbunatatirea prizei betonului se va folosi Flubet sau alt aditiv superplastifiant conform instructiunilor tehnice C2II-82 si NEO12-99, anexa I.3

Pentru clasele de beton C16/20 (Bc20) si C20/25 ((Bc25), aditivul Flubet poate fi inlocuit cu alt aditiv echivalent conform prevederilor Anexei I.3 din NE012-99.

Pentru a determina compozitia betonului se va masura volumul de aer inainte de testele de laborator.

Nu se foloseste clorura de calciu pentru betonul care urmeaza sa fie armat, contine elemente de metal incorporate sau este saturat. Atunci cand se foloseste cu cimenturi sulfat rezistente, cu beton armat sau cu beton in care sunt incorporate elemente de metal, ion clorura din aditivi nu trebuie sa depaseasca 2% din masa aditivului sau 0.03% din masa cimentului. Aditivii care contin cloruri nu vor fi folositi in betonul armat care poate retine apa.

Inginerul trebuie sa fie de acord cu aditivii folositi si cu detaliile referitoare la amestecul de beton.

2.1.2.               Agregate

Agregatul macrogranular folosit in compozitia betonului trebuie sa satisfaca cerintele stasului 1667-76 sau al unui stas echivalent.

Agregatele pot fi din pietris sau piatra sparta. Ele se obtin doar din cariere, balastiere sau alte surse aprobate de inginer.

Pietrisul trebuie sa fie dur, uniform, nu trebuie sa contina argila, pamant, lut sau alte metriale organice. Inginerul trebuie sa verifice calitatea pietrisului inainte de folosirea lui.

Piatra sparta trebuie sa fie din roca dura, sa fie curata si sa nu contina piatra moale, sisturi argiloase sau roci degradate. Se va folosi un dispozitiv de concasat piatra aprobat de inginer. Sorturile sub 5 mm vor fi indepartate prin ciuruire. Agregatele cernute se spala complet folosind o metoda aprobata de inginer.

Nu sunt acceptate agregatele macrogranulare cu parti alungite semnificativ. Alungirile tolerate se stabilesc prin ciuruire sau direct de catre inginer.

Granulometria agregatelor trebuie sa satisfaca cerintele Stasului 1667-76 si Cod NE 012-99 sau a altora echivalente. Granulatia pentru beton armat este 7 mm-31 mm.

In cazul agregatelor cu granulatie 7-31 mm procentul de treceri prin sita de 16 mm trebuie sa fie de min. 30% si max. 60%. Diametrul maxim al agregatelor ce raman in sita nu trebuie sa depasesca 1.5 dmax.

Granulometria agregatelor trebuie sa fie urmatoarea (in cazl in care nu exista alte specificatii din partea inginerului):

Granulometrie

Limita

% procentul de trecere prin sita (mm)

0.2

1

3

7

16

31

40

0 - 7 mm

max.

12

40

70

100

min.

3

25

54

95

0 - 16 mm

max.

8

35

50

70

100

min.

2

25

41

61

95

0 - 31 mm

max.

7

30

40

60

80

100

min.

2

21

31

51

71

95

0 - 40 mm

max.

7

25

40

55

76

100

min.

2

15

25

40

65

95

Daca dimensiunea granulelor de material nu corespunde granulometriei specificate, inginerul trebuie sa solicite contractorului agregat suplimentar de o anumita dimensiune astfel incat granulometria sa corespunda cerintelor de mai sus.

Agregatele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii referitoare la continutul de impuritati:

       Corpuri straine (animale sau vegetale) - nu sunt permise

       Argila sau alt material aderent la - nu este permis

       Argile nisipoase - nu sunt permise

       Continut de mica max. 2%

       Continut de carbune max. 0.5%

Continutul de argila, praf sau nisip nu trebuie sa depaseasca:

       pentru nisip max. 2%

       pentru pietris max. 0.5%

       pentru agregatul total max.1%

Solutia de pamant cu NAOH trebuie sa nu aiba culoare sau o culoare galbuie.

Pietrisul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii referitoare la dimensiunile minime ale granulelor:

b/a 0.66 si c/a 0.33

Controlul calitatii agregatelor se va face conform prevederilor din STAS 4606-80.

Contractorul trebuie sa furnizeze toate documentele relevante, certificatul de calitate si rezultatele testelor pentru fiecare lot livrat.

Laboratoarele contractorului trebuie sa verifice daca calitatea materialelor corespunde cu cea trecuta pe certificat. Loturile care nu corespund vor fi refuzate.

Pe durata transportului de la furnizor la depozitul de pe santier agregatele trebuie ferite de impuritati sau alte materiale cu care s-ar putea amesteca.

Agregatele trebuie depozitate in silozuri de beton pentru a preveni amestecul cu alte materiale sau incluziunea prafului si a corpurilor straine.

Contractorul trebuie sa verifice in laboratoarele sale conditiile de calitate pentru fiecare tip de agregat.

Aceste verificari includ:

       corpuri straine

       argile nisipoase

       argila, nisip, praf

       granulozitatea

       forma granulelor (pentru pietris si piatra sparta)

Se va verifica fiecare lot si cel putin o mostra la fiecare 200 m3 . Daca rezultatele corespund conditiilor prevazute atunci agregatele pot fi folosite, daca nu se vor scoate de pe santier in maxim 48 de ore.

Contractorul trebuie sa verifice granulatia si umiditatea agregatelor de cate ori este necesar si cand se schimba furnizorul.

Contractorul trebuie sa tina o evidenta a rezultatelor testelor de calitate a agregatelor astfel:

       un dosar cu toate certificatele provenite de la furnizor

       un registru care sa contina rezultatele testelor de laborator pe agregate inainte de a fi livrate

       un registru care sa contina rezultatele testelor de laborator pe agregate in timp ce sunt folosite

Contractorul trebuie sa foloseasca doar agregate fine si grosiere care sa nu fie susceptibile la reactii bazice. Daca nu exista disponibil un istoric referitor la susceptibilitatea agregatelor la reactii bazice atunci se va face o examinare petrografica pe o mostra de agregat. Daca este posibila o reactie bazica atunci se face testul cu alungirea barei de mortar metoda NBRI) in conformitate cu ASTM C 1260

Daca in 14 zile alungirea nu depaseste 0.1% atunci este demonstrat faptul ca nu este susceptibil la reactie bazica.

Se vor evita agregatele care pot favoriza o dilatare termica a betonului. Siliciul, silexul si cuartitul nu se vor folosi fara aprobare scrisa.

2.1.3.               Carton bituminat

Cartonul bituminat PA 55 pentru lucrari de fundatie va fi conform cu STAS 1046-97.

Bitumul pentru lucrari rezistente la apa va fi de tipul H 68/85 si H 80/90, conform cu STAS 7064-78.

2.1.4.               Caramizi, Blocuri si Mortar

Caramizile vor fi de dimensiuni 240x115x63 si vor corespunde prevederilor STAS 457-86.

Mortarul si caramizile pentru zidarie vor fi dupa cum urmeaza:

Nr

Inaltimea cladirii H (m)

Numar maxim de nivele

(n)

Cerinte minime pentru caramizi si mortar in conformitate cu categoria de protectie seismica

6

7

8

9

Tip cara-mida

Tip mortar

Tip cara-mida

Tip mortar

Tip cara-mida

Tip mortar

Tip cara-mida

Tip mortar

1

H 4

1

50

10

50

10

50

25

75

50

2

4H.9

3

75

25

75

25

75

50

100

50

Caramizile cu gauri verticale vor fi de dimensiunile 290x140x88 si 240x115x63 si vor fi de calitatea 1-a tip 100 si corespunzatoare cu prevederile STAS 5185/2086.

Caramizile vor fi transportate in containere, pentru a evita spargerea. Nici o caramida sau bloc spart sau fisurat nu va fi acceptat. Ele vor fi depozitate in locuri acoperite, in cantitati suficiente pentru un flux continuu al executiei.

Caramizile folosite pentru canale si camere vor fi caramizi pentru lucrari grele, la un standard acceptabil.

Caramizi si grilajele aerale pentru ventilarea peretelui se vor potrivi cu oricare caramizi inconjuratoare.

Toate caramizile vor fi rezistente la inghet, unde este cerut de conditiile locale.

Blocurile de beton vor fi ACC si dimensiunea : 600x200x200, sau 600x200x125.

Blocurile vor fi de calitatea 1-a si corespunzatoare prevederilor agrementului tehnic 010-01/12-1997.

2.1.5.               Ciment

Cimentul Portland va fi in conformitate cu STAS 388-68, STAS 388-80 tipul P 35 A, STAS 388-81 tipul Pa 35 sau STAS 1500-70 pentru a se potrivi cu aplicatia.

Cimentul alb sau colorat Portland va fi conform STAS 7055-80 sau STAS 7055-96.

Pentru prepararea betonului va fi folosit cimentul I32.5 a carui acceptare tehnica si conditii de livrare sunt reglementate prin STAS 388-95 si in conformitate cu norma NE012-99, I32.5 poate fi inlocuit cu un alt tip de ciment.

Cimentul va fi depozitat in statia de beton in bene. Se va tine evidenta benelor in care a fost depozitat fiecare transport de ciment.

Durata depozitarii in benele statiei de beton nu va depasi 30 de zile de cad il livreaza furnizorul. Daca aceasta perioada de depozitare este depasita, cimentul va fi folosit numai cu consimtamantul proiectantului si beneficiarului si depinzand de taria mecanica obtinuta in conformitate cu STAS 227/6-86, in varste de 2 zile, pe esantioane extrase (cand este evacuat din bene) la cel mult 5 zile inainte de acceptarea de a fi folosit.

Calitatea cimentului va fi verificata in conformitate cu prevederile anexei I. Fiecare transport de ciment va fi folosit numai cu acordul laboratorului si pe baza rezultatelor testarii cu privire la priza, stabilitatea volumului si taria mecanica, la varsta de 2 zile.

Toate materialele vor fi depozitate si manipulate intr-o maniera astfel incat sa se evite degradarea lor si sa li se mentina calitatea.

Pentru tot cimentul folosit in betonul de constructie va fi transmis Inginerului un certificat care sa arate conformitatea cu standardul relevant, inainte ca o sursa de ciment sa fie folosita.

Pigmentii adaugati vor fi amestecati cu cimentul in conformitate cu instructiunile producatorului. Cantitatea de pigmenti adaugati nu va depasi 10% din masa cimentului, cu exceptia carbonului negru unde limita va fi 2%.

Cimentul va fi livrat in vrac sau in saci sigilati si marcati si va fi protejat de umiditate si inghet.

Continutul alcalin acid-solubil certificat nu va depasi 0.6% Na2 O echivalent sau mai putin.

Cimentul Portland sulfat rezistent nu va fi folosit intr-un mediu marin sau portuar sau unde este un risc de intruziune salina.

2.1.6.               Mortare de ciment

Mortarul de ciment trebuie utilizat timp de o ora de la amestec cu exceptia situatiei cand sunt adaugati intarzietori de priza.

Cimenturile rezistente la sulfati nu vor fi utilizati daca mortarul de ciment contine Pfa

2.1.7.               Placi de faianta si placi de gresie

Placile ceramice trebuie sa fie in acord cu STAS 233-86.

Placile trebuie transportate si depozitate in cutii in conditiile de respectare a STAS 9504-80 si STAS 7813-80.

Cutiile trebuie transportate intr-un mod in care in care sa fie evitata miscarea in timpul transportului intr-un mod in care sa prejudicieze asupra calitatii placilor.

La locul de depozitare, cutiile trebuie depozitate in stive care sa nu depasesaca 1,5m pe inaltime, pe platforme si palei departe de orice pericol de degradare si de umiditate Placile vor fi scoase din cutii doar in conditiile in care sunt utilizate

Placile vor fi scoase din cutii numai cand sunt utilizate.

Placi ceramice de pardoseala

Daca nu este altfel indicat:

       Placile ceramice vor fi de 300 x 300 x 8mm, de calitate inalta, rezistente la zgirieturi si agenti chimici (produse de curatat, etc), de clasa V4P4 (Norma Europeana).

       Plintele de gresie vor fi de 15cm lungime ,cu un unghi rotunjit spre dalele de gresie. Materialele vor fi furnizate de acelasi furnizor ca si placile ceramice

Tolerantele dimensionale: +/- 0.5 mm pentru lungime / latime +/-0.3 mm pentru grosime.

Culoarea: din gama producatorului; ea va fi determinata de catre Inginer, pe baza mostrelor pentru pardoseli si pentru pereti, prezentate de catre Contractor impreuna cu certificatele de calitate si garantie pentru mentenanta culorii si a glazurii.

2.1.8.               Acoperire cu beton si distantieri armatura

Distantierii de armatura trebuie sa asigure acoperirea cu beton prevazuta, sa fie cat mai mici si de o forma acceptata de inginer.

Acoperirea de beton trebuie sa fie din agregate de dimensiuni de maxim 10 mm si produsa in aceleasi conditii ca si restul betonului. Se va folosi sarma pentru legarea armaturilor.

Distantierii se fac dintr-un material anticorosiv, care nu pateaza si care nu este daunator pentru beton sau otel.

2.1.9.               Usi, Rame si Captuseli

Daca nu este specificat altfel, usile externe si ferestrele vor fi de aluminiu - aliaj 6060 (UNI 9006-1) dupa cum urmeaza:

       ferestre externe din aluminium anodizat colorat, cu bariera termica si sticla thermo pane (sau echivalent).

       usile externe din aluminium anodizat colorat cu bariera termica

       profile de aluminium extrudat - aliaj 6060 (UNI 9006 -1)

Usile interioare vor fi de aluminium fara bariera termica sau de cherestea cu furnir, in conformitate cu Contractul.

Usile externe si ferestrele vor avea urmatoarele caracteristici:

Etanseitatea la aer, apa si vant va fi:

       etanseitate aer - clasa A3

       etanseitate apa - clasa E4

       etanseitate vant - clasa V3

Profilele vor asigura un coefficient de transfer termic K< 2.8W/m2 grde. Intreruperi ale puntii termice vor fi obtinute prin itolarea cu fibra de sticla sau similar. Atenuarea minima a sunetului va fi 39-41 dB.

Usile din lemn masiv colorat, unde sunt prevazute, vor fi incadrate si inramate in rame de lemn masiv, arhitrave si paturi.

In afara altor specificatii, usile interioare trebuie sa fie solid ancorate si finisate furniruit si prinse in tocuri de lemn si, acolo unde este prevazut se vor monta usi rezistente la foc in conformitate cu prevederile din contact ,incluzand si vopsirea cu vopsea termospumanta .

2.1.10.           Bare pivot

Barele pivot pentru extinderi in beton vor fi de otel moale.

Barele pivot vor fi drepte, fara tociri sau alte iregularitati si vor avea capetele scurte. Jumatatea ajustabila a fiecarei bare pivot va fi vopsita cu o pelicula subtire de compond de rupere a legaturii si capatul acesteia va fi prevazut cu un plastic strans sau un capac de carton rezistent la apa, cel putin 100 mm lungime, din care un capat de 20 mm va fi fixat cu un disc sau o umplutura sau un pat din deseuri de bumbac.

2.1.11.           Cordaj de tragere

Cordajul de tragere pentru intinderea conductelor va fi de 8 mm diametru, impletita din 3 franghii de polipropilena.

2.1.12.           Electrozi, Vergele de umplere si Sarme pentru sudura

Electrozii, vergelele de umplere si sarmele pentru sudura vor fi compatibile cu gradele de otel ce trebuie sudat.

Electrozii pentru sudura arc metallic manuala pentru otel carbon sau carbon mangan si otel inoxidabil, se vor conforma cu EN 499.

Electrozii pentru sudare cu arc acoperit a otelurilor carbon si oteluri medii trebuie sa respecte EN 756 si EN 760.

Vergelele de umplere si sarmele pentru suduri in arc ecranate in gaz pentru otel feritic, otel austenit inoxidabil si aluminium si aliajul de aluminium se vor conforma cu EN 440.

Sudura manuala a otelului inoxidabil va fi in gaz inert, process in gaz tungsten.

2.1.13.           Fertilizatori

Propunerile Contractorului de utilizare de fertilizatori vor fi prezentate aprobarii Inginerului si vor include detalii de depozitare, amestec si aplicare si se vor conforma recomandarilor fabricantilor.

2.1.14.           Porti si Stalpi

Toate fitingurile si portile de otel vor fi galvanizate in baie fierbinte in conformitate cu EN ISO 1460.

Toata cheresteaua pentru porti si stalpi va fi tratata pentru conservare.

2.1.15.           Tavane false

Tavanele false vor consta din placi de gips de 200 la 250 x 120 x 0.95 cm pe un cadru de UW30 si profile CD60.

Daca nu este altfel statuat in Contract, placile de tavan vor fi de 600 x 1200 mm cu o bariera de vapori (folie PE foil sau aluminium pe fata cea mai de sus).

Caracteristicile pentru toate tipurile de placi de tavan

       rezistenta la foc: > 1 hour

       rezistenta la umiditate

       fara deformari/rupturi

       greutate: <12 kg/sq m

       tolerante -dimensionale: +/- 1 mm

2.1.16.           Prinderi metalice

Suruburile din oteluri moi, piulitele si celelalte elemente de prinderi folosite trebuie galvanizate la cald conform EN ISO 1460 iar suruburile din otel inoxidabil trebuie sa fie de tipul 316S31.

Prinderile otelurilor inoxidabile trebuie facute din otel 316S31.

Se vor face teste cu incarcari axiale si verticale pe prinderile metalice din beton sau zidarie atunci cand se prevede in contract . Incarcarea utila trebuie sa respecte prevederile din contract.

In cazul in care prinderile sunt incompatibile cu materialele ce trebuie imbinate sau materialele difera intre ele se vor folosi saiba izolatoare si manson.

Otelurile inoxidabile se folosesc pentru prinderi si ancorare in functie de recomandarile inginerului. Spatierea suruburilor trebuie sa respecte specificatiile producatorului.

2.1.17.           Flanse pentru tevi si Fitinguri pentru conducte

Flansele pentru tevi si fitingurile pentru conducte, daca nu este altfel prevazut in Contract, vor fi conforme cu EN 1092: Part 2 pentru o clasare de presiune nominala de 16 bar.

2.1.18.           Pardoseli din dale si imbracaminti

Placile pentru pardoseala se vor conforma prevederilor relevante din urmatoarele standarde, dupa caz:

Placi de granit natural

Placi lustruite din granit natural cu trepte antiderapante pentru scari.

Contractorul va furniza informatii despre:

       rezistenta la uzura

       rezistenta la lumina si radiatie

       rezistenta la foc (daca sunt folositi adezivi sintetici)

       lustruirea (produse)

Podele de vinil laminat

Vor fi de clasa de traffic 32 (public mediu), cu tratament fonic absorbant, avand grosimea minima de 8.5 mm, folosind sistem Click sau similar.

Pardoseala va fi anti-statica in conformitate cu STAS 7361 - 80.

2.1.19.           Mansoane pentru imbinari de flanse

Mansoanele pentru imbinari de tevi cu flansa vor fi de tipul cerc de zavorare interior. Mansoanele vor fi fabricate din material care se conformeaza cu EN 681, part 1 pentru inele de tip W cu o gama de duritate de 76 - 84. Materialele pentru flansa de imbinare conducte va consta din inele cu insertie de cauciuc de 3 mm grosime din compond cauciucat nearmat cum este EPDM.

2.1.20.           Materiale generale de umplutura

Miezul va consta din material curat, tare, durabil, fie piatra sparta, caramizi sau beton, gradat de la 200 mm la 50 mm si va fi fara materie exterioara.

Umplutura selectata, fie selectata din material escavat local sau importat, va consta din material compactabil usor uniform, fara materie vegetala, gunoi de cladire si material inghetat, sau materiale susceptibile la aprindere spontana si excluzand argila, cu limita de lichid mai mare de 80 si/sau limita plastic mai mare de 55 si materiale cu continut de umezeala excesiv de ridicat. Bucatile de argila si pietrele retinute de 75 mm si respectiv site 37.5 mm vor fi excluse din materialul de umplere.

2.1.21.           Sticla

Sticla va fi in conformitate cu urmatoarele:

       Sticla externa - 6 mm grosime (R compresie = 80 kg/m2 si R incovoiere = 20 kg/m2)

       Sticla interna - necolorata 4 mm grosime.

       14 mm spatiu intern umplut cu gaz inert.

Sticla va avea atributele:

       Factor de transmisie a luminii 39

       Transmisia termica a luminii solare directe 7

       Reflectarea radiatiei termice 19

       Coeficient de transmisie termica 1,9 W/m²K

       Izolare fonica medie 35 dB

       Factor de reflectare a luminii 12

2.1.22.           Materiale de glazurare

Materialele pentru utilizarea la glazurarea cadrelor de metal vor fi un compus sintetic non-priza de uleiuri, plastificatori si polimeri, pentru aplicare cu pistol, cutit sau panglica si va contine un agent pentru a produce o pelicula de suprafata pentru a minimiza retentia de murdarie.

2.1.23.           Material granular sub-baza

Materialul granular sub-baza vor fi nisipuri naturale, pietrisuri, piatra sparta, zgura sparta, beton spart sau sist non-plastic bine ars, de gradare uniforma. Materialul va fi capabil de a fi compactat pentru a se obtine un strat dens bine imbinat. Pietrele mai mari de 100 mm vor fi eliminate.

Materialul sub-baza va fi imprastiat uniform in straturi cu o grosime compactata nu mai mare de 150 mm si compactat pentru a obtine o suprafata finala bine delimitata, orice arii libere sau arii segregate fiind imbunatatite prin adaugarea de finisaj sau eliminarea si inlocuirea cu material proaspat, dupa cum dispune Inginerul.

Compactarea va fi realizata cu echipament aprobat operand pe material pana la obtinerea unei densitati uscate de nu mai putin de 95% din densitatea maxima uscata a laboratorului masurata prin 4.5 kg metoda rammer. Valoarea CBR nu va fi mai mica de 25% dupa patru zile de imersie in apa.

2.1.24.           Samanta de iarba

Samanta de iarba va fi un amestec testat de varietati nominalizate si vor fi furnizate certificate de puritate si germinare. Amestecul va fi adecvat conditiilor locale si va tine cont de tipul solului, continutul de apa, climat si pH-ul solului. In general, mixturile de iarba vor urmari sa asigure mentenanta scazuta, iarba cu crestere inceata.

Samanta va fi proaspata pentru fiecare sezon de crestere, cu o capacitate de germinare nu mai mica de 80%. Puritatea mixturii nu va fi mai mica de 90% si continutul total de buruieni nu va depasi 0.5%.

Continutul total de seminte de alte culturi nu va depasi 1%. Toate mixurile de seminte vor fi bine agitate pentru a se asigura amestecarea speciilor.

2.1.25.           Maini curente si Balustrade

Mainile curente si balustradele vor fi confectionate cu materiale conforme cu prevederile cu standardele urmatoare

Material

Balustrade

Balustri

Solid

Tubular

Solid

Tubular

Otel moale

-

ISO 65

-

ISO 65

Aluminiu

EN755

EN 515, 573-3, 754

EN 1676

EN 515, 573 -3, 754

Dupa confectionare, balsutradele si balustri de otel moale si aluminium vor fi galvanizate in baie fierbinte, atat interior cat si exterior, sau anodica, dupa cum este mai potrivit, in conformitate cu EN ISO 1460.

Vor fi motate balustrade la toate scarile, paliere, platforme si etaje pentru a asigura protejarea utilizatorilor impotriva caderii. Acestea se aplica la scari cu trei sau mai multe urcari, unde fiecare urcare nu depaseste 200 mm, paliere, platforme si etaje unde o coborare depaseste 200 mm si oriunde este un risc pentru utilizator.

Balustradele nu vor fi la mai putin de 1100 mm deasupra nivelului de mers la un etaj si nu la mai putin de 900 mm, si nu la mai mult de 1000 mm deasupra liniei de nivel a unei scari.

Balustradele de otel vor fi confectionate din Otel cu continut scazut de carbon, formate la rece, sectiune goala circulara, Grad S275JOH la EN 10 219-1 sau Otel usor cu un diametru exterior de minim 33.7 mm si grosimea peretelui de minim 3 mm sau asa cum este altfel specificat in Contract. Balustradele vor fi furnizate cu cel putin o balustrada intermediara (sau balustrada genunchi) la jumatate, intre balustrada de mana (balustrada de sus) si nivelul de mers, sau linia de nivel a unei scari, sau nivelul de sus al oricarei placi cu probleme.

Balustrii pentru rezemare vor fi construiti fie din Otel cu continut scazut de carbon, rotunjit solid la EN 10 025 Grad S275JR, CFCHS au otel moale cum este specificat pentru rezematori. Diametrul pentru trunchiurile solide sau diametrul exterior si grosimea peretelui pentru burlane tubulare vor fi proiectate astfel incat sa se potriveasca cel mai bine cu cel mai economic pas dintre balustri. Balustrii vor fi construiti ca o singura unitate.

2.1.26.           Pamantul importat

Pamantul importat va fi cu textura usoara sau medie, avand o valoare a pH de intre 6.0 si 7.5. Pamantul importat nu va contine pietre mai mari de 50 mm in dimensiune si nu va avea un continut de piatra care sa depaseasca 10% din masa.

Contractorul va prezenta Inginerului detalii asupra sursei si compozitiei, pentru aprobare. Sursa va fi de pe teren cultivat fara folosirea de pesticide sau ierbicide, cu exceptia cazului in care este altfel specificat in Contract.

Pamantul va fi fara buruieni, radacini si buruieni, pamant degradat si materie straina.

2.1.27.           Pardoseli industriale, pasarele si scari

Dupa fabricare, pardoselile de otel cu continut scazut de carbon, caile de acces si scarile de acces vor fi galvanizate in baie fierbinte, in conformitate cu EN ISO 1460.

Placa pentru pardoseala de aluminium si pardoseala in retea deschisa va fi izolata de balustrada de otel si lucrarea de suport din otel cu banda izolatoare PVC autoadeziva.

Panelele pentru pardoseala nu vor avea o greutate mai mare de 25 kg, pretabile la mutare de o singura persoana si cu orificii corespunzatoare pentru a permite mutarea fara a deranja sau demonta fire, console support sau lucrari la conducete. Vor fi furnizate clipsuri de fixare.

Pardoseala va fi proiectata pentru a purta o sarcina de 5.0 kN per metru patrat, cu o deflectie limitata la lungime/200 sau 10 mm,care dintre ele este mai mica.

Latimea minima pentru scari va fi de 750 mm.

Ochiul deschis al pardoselii va fi de tipul cu bare traversa si o suprafata superioara zimtata.

Placile de pardoseala solida vor fi fixate pe pozitie cu suruburi tip countersunk, fabricate dintr-un material non-coroziv potrivit.

Unitatile de pardoseala ochi deschis vor fi asigurate de lucrarea de sustinere din otel cu clipsuri proprii, proiectate in acest scop.

Partea orizontala a treptelor va fi de tipul otel moale, deschis, cu agatare pentru non-alunecare.

Placile de pardoseala vor fi prevazute cu gauri pentru chei standard de ridicare.

2.1.28.           Material izolator

Izolarea trebuie sa fie:

       polistiren de 50 mm la exteriorul structurii

       polistiren expandat 50 mm deasupra/dedesubtul acoperisurilor si podelelor de beton, densitatea minima de 38kg/mc, conductibilitatea termica de 0,030W/mK

daca nu este indicat altfel in Contract.

Caracteristicile izolarii trebuie sa fie:

       densitatea medie 40kg/mc5%,

       rezistenta la comprimare ≥1kg/sq m,

       coeficientul de conductibilitate termica λ=0.020 Kcal/mh0 C.

2.1.29.           Cherestea de imbinare

Cheresteaua de imbinare se va conforma cu prevederile relevante ale EN 942.

Marimile lemnului de esenta tare si moale taiat si prelucrat se vor conforma cu prevederile relevante ale EN 1313.

2.1.30.           Scandura de umplere a imbinarilor

Imbinarile la beton se vor efectua utilizand scanduri de umplere pre-formate cu exceptia acelor care contin lemn de esenta moale fara noduri care pot fi folosite la imbinarile din betonul de pe sosea.

Gaurile din imbinarile de umplere pre-formate sunt cu precizie gaurite sau perforate ca sa adaposteasca barele de stift pe care sa produca o miscare de fixare glisanta.

Materialul care cuprinde scandura pentru umplere va fi de o asemenea calitate incat sa poata fi satisfacator instalat in pozitie in imbinare.

Adezivii utilizati sa tina imbinarile de umplere pre-formate in loc pe timpul constructiei, nu vor avea nici un efect daunator asupra betonului si, cu exceptia celor folosite in legatura cu scandurile de umplere din lemn de esenta moale, vor fi obtinute de la acelasi fabricant ca si scandurile de umplere.

Scandurile de umplere pre-formate in structuri care sa retina lichide apoase trebuie sa aiba absorbtia maxima de apa de 0.3% pe volum si o comprimare ne restabilita de 20% al grosimii originale, cand sunt testate cu ASTM B3595.

2.1.31.           Elemente de legatura si etanseizare

Legaturile in beton se vor realiza cu elemente de etanseizare si umplere exceptand situatiile care sunt prevazute pentru legaturi pentru transport .

Gaurile in elementele executate trebuie sa fie in acord cu cepurile si trebuie gaurite cu grija sau strapunse fara a produce deplasare in zona cepurilor . Materialul din care este alcatuit elementul de legatura trebuie sa fie de o calitate satisfacatoare pentru instalarea pe pozitie in zona imbinarii .

Adezivii utilizati pentru imbinari in timpul lucrarilor de constructie nu trebuie sa aiba efect nociv asupra betonului si, cu exceptia celor utilizati pentru legaturile cu lemnul moale, trebuie achizitionati de la acelasi producator .

Elementele prevazute pentru legaturi in structura care absorb apa ,trebuie sa aiba coeficientul maxim de absorbtie al apei de 0,3 % din volum si o revenire a dimensiunii pentru 20% din dimensiunile initiale , astfel ca ambele la testare sa respecte prevederile ASTM B3595.

2.1.32.           Adezivi si chituri pentru etansarea imbinarilor

Componentele materialelor de etansare trebuie sa fie impermeabile ,din materiale ductile ,de un tip corespunzator pentru situatiile in care sunt utilizati si capabili sa fie durabili ,flexibili ,si rezistenti la apa si capabili sa produca o imbinare solida prin aderenta cu betonul fara a permite deplasari .

Doua parti adeziv poysulphida .Pouring Grade se va aplica la partea orizontala a imbinarilor si Gun Grade in imbinarile inclinate sau in alte situatii. Alte doua parti ,adezivi pe baza de polimeri Gun sau Trowel Grade trebuie sa corespunda exigentelor testelor .

Pastele Primer utilizate pentru imbinari trebuie sa fie compatibile cu elementele de legatura si trebuie sa fie obtinute de la acelasi producator .Pastele Primer nu trebuie sa aiba efecte daunatoare asupra betonului .

Adezivii si gleturile Primer care sunt in contact cu apa pentru a fi folosite nu trebuie sa importa cu apa teste de culoare sau alte efecte daunatoare pentru sanatate in acord cu normele romanesti si trebuie sa fie rezistente la dezvoltarea bacteriilor .

Adezivii si pastele Primer care sunt in contact cu conductele de apa si canalizare trebuie sa fie rezistente la biodegradare . Adezivii trebuie sa fie 2 parti elastomer . Adezivii trebuie sa fie rezistenti la dezvoltarea bacteriolologica aerobica si anaerobica .Cand se fac remedieri adezivul trebuie sa confere elasticitate si rezistenta la incarcare tip -A la mai putin de 25.

2.1.33.           Scari

Dupa fabricare, scarile din otel cu continut scazut de carbon trebuie galvanizate la cald conform EN ISO 1460.

Scarile din otel inoxidabil pentru fixare verticala vor fi fabricate din otel de Grad 316S31.

Scarile din aluminiu pentru fixare verticala vor fi fabricate din gradul 6082.

Dupa fabricare, scarile din aluminiu vor fi anodificate.

Scarile GRP vor fi produse si testate in concordanta cu reglementarile si standardele Nationale. Scarile GRP nu vor fi utilizate la instalatii de apa potabila.

Spatiul minim dintre treptele scarilor va fi de 450 mm.

Daca nu se specifica altfel, scarile verticale nu vor fi utilizate. Accesul va fi asigurat folosind scari tip de vapor cu o inclinatie de 15 grade.

Proiectele detaliate ale scarilor vor fi supuse aprobarii Proiectantului inainte de fabricare.

2.1.34.           Varul pentru Mortar

Varul pentru mortar va fi corespunzator STAS 146-78 "Var pentru constructii".

Poate fi utilizat oricare dintre cele doua calitati de var stipulate in standard. Densitatea aparenta a pastei de var care corespunde unei consistente de 12 cm este indicata mai jos:

Calitatea pastei

Densitatea aparenta a pastei de var (Kg/m³)

I

1250-1300

II

1301-1350

2.1.35.           Capacele si Grilajele Gurilor de canal

Capacele si grilajele pentru gurile de canal trebuie sa corespunda prevederilor relevante din EN 124, Partea 1 si sa aiba o deschidere minima clara de 600 mm. Capacele si grilajele cu o deschidere minima in afara prevederilor EN 124: Partea 1 vor trebui sa corespunda acestor standarde acolo unde este aplicabil. Toate acoperamintele gurilor de canal trebuie sa aiba accese inchise.

Capacele si grilajele catre camerele valvelor de aer trebuie sa fie de tip ce permite ventilatia.

Capacele si grilajele gurilor de canal trebuie sa fie din fonta sau fier ductil sau alte materiale in concordanta cu cerintele Autoritatii locale.

Cerintele particulare pentru modelul incarcarii si marcarii capacelor sunt date in Contract.

2.1.36.           Banda de Marcare

Banda de marcare pentru conductele de apa ingropate trebuie sa fie din plasa sau banda albastra de PVC sau polietilena de cel putin 50 mm latime, incorporand un sistem de trasare anticoroziv.

Banda de marcare pantru cablurile ingropate trebuie sa fie o plasa sau banda galbena din PVC sau polietilena de cel putin 150 mm latime. Banda trebuie imprimata in limba locala cu cuvintele "CABLU ELECTRIC" cu litere mari ingrosate la intervale care nu trebuie sa fie mai mari de 700mm sau marcate cu un simbol recunoscut la nivel National si care sa insemne "cablu electric dedesubt".

Scurgerile gravitationale pozitionate in sectiuni drepte intre gurile de canal nu necesita banda de marcare.

2.1.37.           Agregate minerale pentru terase

Agregatele minerale pentru reflectarea caldurii solare de pe acoperisurile plate cu bitum sau asfalt trebuie sa fie de culori deschise si constau din piatra de var cu caracteristici scazute de absorbtie a umezelii, granit, pietris, calcit cremene sau feldspat, de marime nominala de 10mm.

2.1.38.           Mortar

Mortarul trebuie amestecat numai asa cum si cand este necesar pana cand culoarea si consistenta devin uniforme. Materialele constitutive trebuie masurate exact, tolerante fiind permise numai pentru nisip.

Tot mortarul trebuie transportat proaspat la lucrari asa cum se cere pentru utilizare. Aditivii pentru plasticizare si pentru intarzierea intaririi vor fi asigurate cu instructiunile de utilizare.

2.1.39.           Piulite, Suruburi, Saibe si Bolturi

Bolturile trebuie sa fie suficient de lungi pentru a se asigura ca piulitele sunt stranse pe toata lungimea filetului in pozitiile lor finale.

Unde bolturile nu sunt compatibile cu materialul fixat, se vor folosi saibe de izolare si mansete.

Acolo unde piulitele, bolturile si saibele din otel inoxidabil urmeaza a se utiliza in contact cu suprafete metalice galvanizate, altele decat otel inoxidabil, suprafetele de contact trebuie izolate cu mansete si saibe din material neconductiv.

Piulitele, suruburile, saibele si bolturile din otel moale trebuie galvanizate la cald la EN ISO 1460, daca in Contract nu se stabileste altfel.

2.1.40.           Zugraveli si vopsitorii

Zugravelile nu trebuie sa fie pe baza de solventi inflamabili.

Toate materialele de vopsitorie pentru o singura operatie trebuie sa fie compatibile si obtinute de la un singur producator.

2.1.41.           Tevi pentru Conducte

Tevile, racordurile si fitingueile pentru conducte ingropate (lut vitrificat, beton sau PVC-U) trebuie sa aiba racorduri mecanice flexibile.

Toate conductele pentru cabluri trebuie dotate cu corzi de tragere.

2.1.42.           Folii de Plastic

Foliile de plastic pentru substrat impermeabil nu vor avea puncte de aer, gaurele sau alte discontinuitati. Vor avea grosimea nominala a filmului de 125m.

2.1.43.           Placaj

Placajul pentru utilizare generala va fi conform EN 315 si EN 635

2.1.44.           Tevi si fitinguri din Polietilena

Tevile de presiune din polietilena utilizatre pentru apa potabila rece, cu dimensiuni nominale de 90 - 1000 mm trebuie sa fie cum se stabileste mai jos:

       ISO 4427 - tevi de polietilena pentru alimentare cu apa - specificatii

       ISO/DIS 8085 Partile 2 si 3, pr EN 12201 - sistem de tevi de plastic pentru alimentare de apa - polietilena

       Albastru PE (subteran) - apa potabila rece

       Negru PE (suprateran) - apa potabila deasupra solului si scurgeri

       Albastru HPPE/PE 100 - apa potabila subteran

2.1.45.           Blocuri si Dale de Pavaj din Beton Prefabricat

Dalele de pavaj din beton prefabricat vor fi presate hidraulic. Daca nu se arata altfel in Contract, dalele de pavaj vor fi de grosime de 50 mm.

2.1.46.           Borduri, rigole si elemente din beton prefabricat

Bordurile, rigolele, bordurile de trotuar din beton prefabricat vor fi presate hidraulic. Acolo unde bordurile sau rigolele trebuie pozitionate pe un radient de 12 m sau mai mic, trebuie utilizate componentele de curbura adecvate.

Acolo unde este relevant, bordurile, canalele bordurile de trotuar si sectoarele vor trebui sa corespunda cerintelor din Contract.

2.1.47.           Gurile de Canal si Caminele din Beton Prefabricat

Gurile de canal si caminele din beton prefabricat de sectiune circulara. Unitatile care intra in baza trebuie fabricate astfel incat tensiunile verticale impuse sunt transmise direct prin intreaga grosime a peretelui initatii. Pentru racordurile dintre unitati si partea de jos a dalelor se vor folosi profile de racordare capabile sa sustina incarcaturile aplicate dalelor si imbinarilor si capetele imbucate se vor folosi numai acolo unde dalele au alveole speciale pentru acestea.

Sectiunile camerei vor fi din beton prefabricat si se vor intrepatrunde una cu alta. Capacele din dale prefabricate trebuie sa fie capabile sa sustina o greutate de 5.0 tone.

Gurile de canal si caminele din beton prefabricat trebuie fabricate pentru a da rezistenta de Clasa 4 de sulfat. Cimentul de rezistenta de sulfat nu va fi folosit in porturi sau in zine de flux sau unde exista riscul infiltrarii in canalizari a apei sarate.

2.1.48.           Produse din Beton Prefabricat

Materialele constitutive ale produselor din beton prefabricat vor corespunde cerintelor relevante ale acestei Specificatii, daca nu sunt detaliate altundeva in Contract.

Cu exceptia cazului in care se specifica altfel intr-un standard relevant, suprafata finala a produselor prefabricate va fi Finisare Grosiera pentru suprafetele aflate in contact cu pamantul si Finisare Fina pentru celelalte.

Unitatile din beton prefabricat trebuie astfel manuite, cladite, depozitate si transportate incat sa nu faca obiectul unor tensiuni suplimentare sau sa fie deteriorate in vreun fel. Nici o unitate nu trebuie utilizata pana nu a trecut perioada de maturizare de 28 zile. Unitatile vor fi respinse daca au oricare dintre urmatoarele defecte:

       Margini rupte

       Fisuri (altele decat fisuri fine de suprafata)

       Reparatii

       Impuritati sau bule de aer

Acoperirea normala a tuturor armaturilor va fi agreata de Proiectant si va varia in functie de conditiile de serviciu. Minimum va fi de 25 mm.

2.1.49.           Tevile si Canalele Pluviale

Tevile si canalele pluviale, fixarile si accesoriile se vor conforma urmatorului standard adecvat:

Material

Standard

Fonta

Aluminiu

PVC-U

Otel laminat

Ca la cerintele particulare

EN 612

EN 607

EN 612

2.1.50.           Materiale pentru acoperis

Toate materialele de constructie pentru finisare, imbinari, izolari si acoperiri vor fi rezistente la coroziunea din cauza sarii specifice zonei.

Acoperisurile vor indeplini urmatoarele standarde:

Material/tip

Standard

Tiglele si imbinari din argila

Tigle si imbinari din beton

Placi din beton cu fibra

Coli din beton cu fibra

Acoperis din metal - zinc

Acoperis din metal - cupru

Acoperis din metal - coala de otel

Acoperis din metal - aluminiu

EN 538, EN 1304

EN 490 and EN 491

EN 492

EN 494

EN 501

EN 504

EN 505

EN 507

2.1.51.           Nisip

Nisipul pentru beton si tencuiala va fi conform STAS 1667-76.

Nisipul pentru imbinare caramizi si pavarea cladirii va fi cu granule colturoase sau roci fine strivite nu mai mult de 10% fiind retinut pe sita de 5mm iar granulatia nedepasind 3% procente masice de argila, namol si praf fin. Toate nisipurile trebuie sa fie nisipuri spalate.

Granulometria nisipului va fi conform tabelului de mai jos:

Granulometrie maxima

% care trec prin sita de diametru Ø mm

0,2

1,0

3,15

7,1

Min.3

Min. 25

Min.51

Min 95

Min.12

Min.40

Min 70

Min. 100

2.1.52.           Tevi pentru sol, deseuri si ventilare

Tevile pentru sol, deseuri si ventilare, garniturile si accesoriile pentru sistemul de drenare suprateran se va conforma urmatoarelor standarde:

Material

Standard

PVC-U (Sol & Ventilare)

Polipropilena (Deseuri)

PE - HD

ISO 3633 or EN 1329

ISO 7671

ISO 8770

2.1.53.           Tevile de otel si garnituri

Garniturile si imbinarile se vor conforma cerintelor "Specificatiilor pentru tevi din otel, imbinari si elemente speciale pentru apa si canal" EN10224.

Tevile vor avea gradul 430 si vor fi fabricate printr-un process fara cusatura conform ISO 2604 Partea 2 ‑ TS9 Cat.ll sau proces de sudura cu arc imersat conform ISO 2604 Partea 6 ‑ TSAW 9 Cat Vl.

Protectia la coroziunea externa va fi asigurata cu o grosime minima de 6 mm. Capetele expuse ale tevii vor fi acoperite cu un strat protector de bitum. Acoperirea va fi prevazuta cu o placare externa cu calcar. Acoperiri externe alternative cu polietilena sau invelisuri de polipropilena sau izolare termica cu pudra uscata epoxidica se vor asigura daca se precizeaza undeva in contract.

Capetele de teava vor fi protejate la coroziune cu bitum de minim 3 mm grosime, indicat pentru apa potabila acolo unde este cazul.

Protectia la coroziunea interna se va face cu beton, tencuiala cu ciment sau alt material aprobat. Materialul de captusire a conductei va fi potrivit pentru apa potabila sau canalizare dupa caz.

2.1.54.           Armatura de otel

Armatura folosita in betonul armat trebuie sa respecte conditiile din STAS 438/1-89 sau a altui stas echivalent aprobat. Tipurile si caracteristicile sunt prezentate mai jos:

Tipul barei

Diametrul nominal (mm)

Punct de curgere (N/mm2)

Limita de rezistenta (N/mm2)

OB37

6 - 12

255

360

14 - 28

235

PC52

6 - 14

360

510

16 - 28

340

Materialele incorporate in beton trebuie sa respecte cerintele din STAS 8542-89 sau a altui stas echivalent aprobat.

Dimensiunile nominale si greutatile specifice pentru o bara trebuie sa fie conform STAS 438/1-89, asa cum sunt prezentate mai jos:

Diametru (d) (mm)

Toleranta (mm)

Aria sectiunii (cm2)

Perimetru nominal (cm)

Greutate nominala (kg/m)

6

0.3

0.283

1.88

0.222

7

0.385

2.20

0.302

8

0.503

2.51

0.395

10

+0.3

- 0.5

0.785

3.14

0.617

12

1.130

3.77

0.888

14

1.540

4.40

1.210

16

2.010

5.05

1.580

18

2.540

5.65

1.990

20

3.140

6.28

2.470

22

+0.5

-0.8

3.800

6.91

2.984

25

4.910

7.85

3.850

28

6.160

8.80

4.840

Plasele de armatura trebuie sudate la intersectii si livrate pe santier coli de plasa sudata daca nu se specifica altfel in contract.

Armatura se va procura de la firme care detin un certificat aprobat de autoritatea competenta a fabricarii armaturilor de otel.

Armatura trebuie ferita de rugina, uleiuri sau alte materiale inainte de turnarea betonului.

2.1.55.           Tabla de otel

Otelul din care se ruleaza tabla de otel se va conforma cu EN 10025.

Marginile de rulare maxime vor fi peste 4% si sub 2.5% fata de mesele calculate si 75 mm peste si 50 mm sub lungimile cerute.

Inainte de a fi folosite, foile de tabla de otel vor fi periate cu peria de sarma pentru a indeparta rugina si murdaria si vor fi acoperite cu vopsea pe baza de smoala neagra, exceptand cazul in care acestea vin in contact cu apa pentru a fi folosite la furnizarea apei potabile, cand vor fi acoperite cu solutie de bitum negru.

2.1.56.           Otel structural

Toate otelurile structurale trebuie sa respecte prevederile din STAS 500/12-80.

Toate otelurile trebuie livrate impreuna cu certificatul de calitate semnat de furnizor.

Certificatele de calitate trebuie sa contina analizele chimice si rezultatele testelor mecanice. Ele trebuie sa fie pregatite pentru control la locul manufacturarii otelurilor.

Testele solicitate sunt:

       Rezistenta conform STAS 200-75;

       Indoirea la temperature joase conform STAS 777-80;

       Alte teste conform STAS 1400-75, STAS 7511-81. Selectia pieselor pentru testare se va face conform prevederilor STAS 7324-75.

Defectele suprafetei interne ale lucrarilor de otel vor corespunde punctului 2.2 din STAS 767/0-77.

2.1.57.           Caminele de suprafata si protectiile

Acoperirea caminelor de suprafata pentru tevile de apa se vor conforma cerintelor autoritatii si vor avea detalierea in cuvinte la inceputul contactului. Ele vor fi capabile sa suporte o incarcatura de 5 tone.

Caminele de suprafata pentru supape si axele de sustinere vor fi din fier ductil si vor avea o deschidere libera de 135 mm si o adancime minima de 1000 mm daca nu se precizeaza altceva in contract. Axele de extensie catre supape si vane se vor termina intre 250-380mm sub nivelul solului.

Camerele de inchidere a robinetilor vor asigura o ajustatre variabila continua inaltimii pana la 150 mm fara a se recurge la taiere. Varful contorului va fi la 300-450 mm adancime sub suprafata finisata.

2.1.58.           Adezivi pe baza de rasini sintetice

Adezivii pe baza de rasini sintetice pentru furnir si lemn vor fi fenolici sau aminoplastici si se vor conforma prevederilor EN 301 si EN 302

2.1.59.           Cherestea si pastrarea cherestelei

Toata cheresteaua folosita in lucrarile permanente va fi noua. Cheresteaua pentru uz structural va fi de calitatea pentru structura generala . Lemnul moale care va fi folosit pentru scopuri structurale va include numai acele calitati de cherestea care vor avea rezistenta in conformitate cu EN 338.

Toata cheresteaua structurala va fi tratata de doua ori subvacuum,cu un conservant aprobat,

Lemnul moale pentru tamplarie va fi drept fara atacuri de insecte sau fungi,alburn.crapaturi,rasuciri si deformari.

Cheresteaua va fi depozitata fara sa atinga pamantul, sub o copertina astfel incat sa permita circulatia aerului.

2.1.60.           Legarea sarmei

Legarea sarmei pentru armarea cu otel se va face cu sarma din otel moale, cu diametrul de 1.6 mm.

2.1.61.           Tevile de presiune si armaturi nemaleabile din PVC (PVC-U)

Imbinarile si armaturile conductelor de presiune din PVC nemaleabil se vor conforma urmatoarelor standarde:

       ISO 4422 partea 1 la 5 - pentru furnizarea apei

       EN 1452 partea 1 la 5 - pentru furnizarea apei

       EN 12842 - armaturi pentru tevi din PVC-U sau polietilena

Tevile pentru uz subteran pentru apa potabila care au un diametru exterior mai mic de 75 mm se vor colora in albastru.

Tevile din PVC nemaleabil, imbinarile si armaturile pentru canalizarile gravitationale si drenaje se vor conforma prevederilor relevante ale ISO 4435 sau EN 1401-1.

2.1.62.           Supapele si vanele

Contractorul va trimite inginerului detalii complete ale supapelor cu schitele producatorului si va obtine aprobarea acestuia inainte de a face comanda. Toate supapele vor fi testate individual de catre producator atat la rezistenta cat si la fisuri.

2.1.63.           Acoperiri din PVC

Acoperirile omogene din PVC vor avea grosimea de 2.0 mm cu fibra de sticla sau alt material de consolidare aprobat. Plansele vor fi lustruite dupa amplasare.

2.1.64.           Vane de inchidere

Vanele de inchidere trebuie sa fie de tip direct, adecvate presiunii de lucru de 16 bar. Vanele vor fi cu flanse duble, gaurite la PN16 asa cum se defineste in ISO 2531. Pentru apa potabila, vanele vor fi cu fete elastice pana la un diametru de 300 mm si montate in metal la diametre mai mari de 300 mm. Vanele vor fi turnate din fonta la EN 1561 EN-GJL-250 min sau fier ductil la EN 1563 EN-GJS-450-10 min. Pentru canalizare, vanele vor fi in scaun metalic.

Pentru vanele cu fatete elastice, vana va fi in intregime incapsulata in cauciuc, Nitril/EPDM, cu un minimum de 3 mm de cauciuc in zona scaunului.

Pentru vanele montate in metal, atat corpul cat si inelele portii vor fi din bronz si componentele vor fi concepute pentru a oferi performante adecvate de asezare inainte si dupa uzarea suprafetelor de asezare.

Vanele se vor inchide pe axe fara ridicare. Corpurile vor fi facute din fier turnat cu trunchiuri din alama de elasticitate inalta sau otel inoxidabil strunjit pentru a se potrivi cu niturile cu trunchi de alama. Cutiile de ungere si gaturile de la baza axurilor vor avea bucse din bronz. Trunchiul va avea cel putin doua inele "o" care trebuie sa poata fi inlocuite in timp ce valva e deschisa si sub presiune deplina de lucru.

Portile vanelor trebuie sa fie din bronz si cu un ansamblu de discuri duble.

Corpul si capacul trebuie sa fie turnate din fonta la EN 1561 EN-GJL-250 min sau Fier Ductil la EN 1563 EN-GJS-450-10 min.

Corpurile de vana trebuie sa fie suficient filetate pentru a permite portii sa fie ridicata total din gaura nominala a valvei.

Vanele vor fi proiectate pentru a permite trecerea apei potabile, apei brute, scurgerilor brute sau altui fluid adecvat Lucrarilor.

Capacele vanelor vor fi din fier ductil asigurate printr-un bolt cu cap haxagonal sau un surub de capac care trece vertical prin capac pana la capatul axuui.

Daca nu este altfel specificat in Contract, nu sunt necesare by-pasuri sau cutii de mecanisme.

Directia de inchidere trebuie sa fie in sensul acelor de ceasornic. Directia de inchidere va fi indicata printr-o sageata turnata pe fata superioara a corpului sau pe camera de etanseizare a trunchiului.

2.1.65.           Vanele de Aer

Vanele de aer trebuie sa fie adecvate unei presiuni de lucru de 16 bari si sa fie fabricate turnate din fonta la EN 1561 Grad 250 sau fier ductil la EN 1563 si EN 1564 (ISO 1083) Grad 420/12. Flotoarele, ghidajele si parghiile trebuie produse prin injectare in matrite a Acrilonitril Butadien Stirenului sau a unor materiale similare aprobate.

Vane de aer cu orificii duble vor fi proiectate pentru a evacua mari cantitati de aer in timpul umplerii, a elibera mici cantitati de aer acumulat in timpul functionarii si sa admita mari cantitati de aer in fasa vacuumului iminent in timpul drenajului.

O vana de izolare se va asigura intre conducta si corpul valvei de aer. Vanele de izolare pentru Vanele de aer cu orificiu dublu vor fi adecvate ca functionare de reper cheie vertical fata de cea de mai sus.

Vanele de aer cu un singur orificu vor avea o PN 16, o flansa DN 80 sau un Varf metalic tata BSP filetat de ¾'. Vanele de aer cu orificiu dublu vor avea o PN 16, o flansa DN 80 sau mai mare.

2.1.66.           Vane de Reducere a Presiunii

Vanele de reducere a presiunii (PRV) vor fi adecvate pentru o presiune de lucru de 16 bar si vor fi construite din fonta turnata la EN 1561 Grad 220/260 sau ASTM A 126 Clasa B. Ghidajul, inelul scaunului si garnitura trebuie sa fie din bronz Grad LG2C sau otel inoxidabil la AISI grad 303. Valva va fi capabila sa functioneze in orice pozitie si va avea incorporat un singur capac cu flansa la partea superioara, prin care sa se poata schimba cu usurinta toate partile interne. Toate controalele si tevile trebuie sa fie de constructie non.coroziva. Vanele trebuie sa fie cu flanse duble.

2.1.67.           Vane de Control

Vanele de control vor fi adecvate unei presiuni de lucru de 16 bari si vor fi specifice pentru folosirea apei potabile. Vanele vor fi cu flanse duble.

2.1.68.           Vane Fluture

Vanele fluture trebuie sa fie adecvate unei presiuni de lucru de 16 bar si vor fi conforme cu EN 593 si sa poata fi montate in orice pozitie. Materialele de constructie trebuie sa fie dupa cum urmeaza:

Corpul . Fier ductil la EN 1563.

Discul - La EN 1563, Zinc-bronz sau otel inoxidabil cu muchiile strunjite pentru a rotunji colturile si lustruit pentr a obtine o finisare fina. Discul valvei se va roti sub un unghi de 90 de la complet deschis la inchis.

Axul - Strunjit din otel inoxidabil.

Vanele care vor opera in pozitii dificile vor fi din montaj metalic. Pentru toate celelalte sarcini, Vanele fluture vor fi de tip elastic si trebuie sa fie ermetice cand sunt inchise, la toate presiunile de functionare. Materialele pentru scaun trebuie sp fie adecvate utilizarii in contact cu apa potabila.

2.1.69.           Constructia Vanei cu Pana Excentrica

Vanele cu pana excentrica trebuie sa fie de tip nelubrifiat cu un capac boltit. Vanele trebuie sa fie adecvate presiunii de lucru de 16 bar si sa aiba flanse duble. Corpurile valvelor trebuie sa fie turnate din fonta la EN 1561 grad 220, cu scaune din sudura de nichel. Pana trebuie sa fie o singura piesa turnata in fier ductil la EN 1563 si EN 1564. pana trebuie sa se invarta in unghi de 90o de la complet inchis la complet deschis. Cand este complet deschisa, pana trebuie sa fie in totalitate in afara liniei de curgere a apei.

Scaunele axului valvei trebuie astfel proiectati pentru a permite reumplerea lor fara indepartarea capacului valvei.

Vanele care vor fi utilizate ca valve de control vor avea orificii de sectiune rectangulara pentru a oferi o caracteristica de control apropiata unei linii drepte.

2.1.70.           Stavilare

Portile si cadrele stavilarelor turnate din fier trebuie sa corespunda EN 1561.

Cadrele trebuie dotate cu ghidaje pentru a sustine usile la deschidere. Fetele care se unesc pentru etanseizare trebuie sa fie sau din bronz asezat pe pluta sau bronz asezat pe un compus de etanseizare inainte de securizare. Benzile de etanseizare trebuie sa fie usor de inlocuit, fara a fi necesara indepartarea stavilarului din instalatie. Elementele de fixare trebuie sa fie din fonta si sa aiba incorporata o metoda de ajustare care sa faciliteze o asezare corecta. Stavilarul va avea un ax de ridicare cu nituri din bronz. Axurile vor fi din otel inoxidabil de grad 316 cu tensiune minima de rupere de 378 MPa. Bucsele de fixare a axului trebuie sa fie de tip cu autolubrifiere. Bratarile, talpile si capurile trebuie sa fie din fonta.

2.1.71.           Apa

Apa utilizata pentru ciment, sau in contact cu conductele si instalatiile de apa potabila, va fi obtinuta dintr-o alimentare de apa a autoritatii si va fi de calitate potabila.

Antreprenorul va face toate aranjamentele pentru alimentarea cu apa potabila pentru utilizare in Lucrari si va obtine acordurile de la Utilitatea relevanta. Antreprenorul va inainta Proiectantului o copie a corespondentei confirmand ca au fost facute aranjamentele adecvate inainte ca apa sa fie extrasa din alimentarile principale.

Acolo unde apa principala nu este disponibila, Antreprenorul va aranja pentru o alimentare adecvata de apa corespunzatoare. Apa pentru utilizare cu ciment si fabricarea betonului, incluzand conservare, va fi testata si se va demonstra ca este corespunzatoare.

Continutul in cloruri, sulfati si alcalini solubili in acid (ca echivalent Na20) al apei va fi determinat cand este necesar si va fi avut in vedere la calculul continutul total al acestor substante in amestecul de beton.

2.1.72.           Accesorii si Dispozitive pentru Apa

Accesoriile si dispozitivele pentru apa vor fi dupa cum urmeaza si vor indeplini reglementarile legale si standardele relevante:

Toate accesoriile sanitare vor fi din faianta alba lucioasa, complete cu elemente de fixare a instalatiei, robineti, supraplin, deversarea reziduurilor, dopuri, ornamente, tevi de curatire, scaun WC si capac, etc. Chiuveta/uscator va fi din otel inoxidabil cu margine rulata pentru a se potrivi sprijinului adiacent.

2.1.73.           Membrane impermeabile pentru acoperis

Daca nu este altfel indicat, impermeabilizarea acoperisului la acoperisurile plate va cuprinde doua straturi dupa cum urmeaza:

       Stratul inferior - membrana bituminoasa PPP 2.8 -3.2mm, cu baza de fibra netesuta de poliester, finisata la exterior cu nisip, cu flexibilitate la frig de minimum -10 grade C; aplicata prin fuziune la cald

       Stratul superior - membrana bituminoasa SBS 4.5 kg/mp m, cu baza de fibra netesuta de poliester, finisata la exterior cu aschii de ardezie, cu flexibilitate la frig de minimum -10 grade C ; aplicata prin fuziune la cald.

O bariera de vapori din membrana bituminoasa tip APP, de grosime de 2mm va fi aplicata prin fuziune la cald si lipita cu adeziv bituminos.

2.1.74.           Impermeabilizarea fundatiilor

Pasla bituminizata PA 55, conform STAS 1046-97.

Bitumul pentru lucrari de hidroizolatii trebuie sa fie de tip H 68/85 si H 80/90, conform STAS 7064-78.


3.                                                                           EXCAVARE, UMPLERE SI RESTAURARE

3.1.                   General

Contractorul trebuie sa-si desfasoare munca astfel incat sa nu provoace distrugerea sau deteriorarea suprafetei finale excavate.

Sapaturile pe sosea se fac conform reglementarilor specifice si la un nivel international.

Daca contractorul gaseste pamanturi care nu le considera bune sau care sunt deteriorate trebuie sa-l informeze pe inginer.

Malurile sapaturilor trebuie sprijinite adecvat si nu trebuie sa fie inclinate, exceptand cazul in care se specifica altfel in contract.

Contractorul este responsabil de surplusul de material excavat pe santier. Materialele excavate care pot fi refolosite in lucrari nu se pot muta de pe santier decat cu acordul inginerului.

Pamanturile care nu sunt bune, au goluri sau exista formatiuni mai proaste sub ele trebuie indepartate si inlocuite cu materialele specificate de contractor si aprobate de inginer.

Contractorul va instiinta inginerul fara intarziere daca intalneste in timpul excavatiilor straturi permeabile, fisuri sau pamanturi neobisnuite.

Contractorul trebuie sa execute lucrarile astfel incat sa nu se produca modificari asupra pamanturilor din jur. Se va avea in vedere mentinerea stabilitatii atunci cand se fac excavatii in vecinatatea structurilor si existente. Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa asigure ca suprafata expusa si stratul de dedesubt este din acelasi material.

Atunci cand excavatiile sunt gata conform specificatiilor prevazute, contractorul trebuie sa informeze inginerul pentru ca acesta sa poata face un control.

Contractorul trebuie sa obtina aprobarea pentru sapaturi inainte de plasarea materialului de umplutura sau betonului.

Contractorul trebuie sa tina excavatiile deschise in conditii acceptabile si sa rectifice deteriorarile aparute din cauza vremii.

Solurile vegetale vor fi indepartate tinand cont de plantele care se scot.

Sapaturile nesprijinite pot fi facute cu maluri in pante pana la adancimi de 2 m (pamanturi cu umiditate naturala de 12-18%), iar valoarea pantei nu trebuie sa depaseasca valorile admise pentru diferitele tipuri de pamant.

       nisip, balast 1/1

       nisip argilos 1/1.25

       argila nisipoasa 2/3

       argila 1 /2

       loess 4/3

       roci casante 2/1-4/1

       recife 4/1-7/1

Sprijinirile sapaturilor pana la 5 m trebuie facute folosind elemente de sprijin din metal conform normelor curente.

Contractorul trebuie sa transmita inginerului metodele care le foloseste pentru sapaturi, exceptand cele minore.

Cu 28 de zile inainte contractorul trebuie sa faca cunoscute autoritatilor detaliile privind adancimea, materialul si dispozitivele folosite pentru excavatii.

3.2.                   Sapaturi santuri

Sapaturile de sant pentru conducte cu diametrul interior de maxim 100 mm trebuie facute pastrand o distanta de 100 mm in jurul conductelor si racordurilor. In cazul conductelor cu diametrul interior mai mare de 100 mm, lumina ar trebui sa creasca la 150 mm pentru conducte flexibile si 200 mm pentru conducte rigide.

Sapaturile de sant se fac folosind unelte si echipamente adecvate astfel incat sa fie minimizat efectul disturbator asupra malurilor de sus ale excavatiei.

Sapaturile pentru conducte trebuie sa aiba o adancime si latime suficienta ca sa permita montarea tevilor si racordurilor.

Gropile pentru racorduri trebuie sapate manual inainte ca teava sa fie montata pentru a se verifica daca se potrivesc capetele conductelor si daca imbinarea este posibila . Dupa realizarea racordului se umple groapa cu material corespunzator.

Contractorul trebuie sa execute lucrarile de sapaturi astfel incat malurile santurilor sa fie sprijinite corespunzator si sa fie stabile.

Contractorul trebuie sa prevada o distanta corespunzatoare intre capatul excavatiei si treapta inferioara a depozitului de deseuri.

Santurile pentru conducte nu vor fi sapate prea mult in avans. Acestea vor fi suficient de largi pentru a permite realizarea racordurilor in conditii curate si uscate. Se vor face tolerante pentru montarea conductelor din imprejurimi.

Atunci cand conductele trebuie montate direct in sant suprafata de pe fundul santului trebuie nivelata pentru montarea acestora si nu trebuie sa contina elemente care ar putea fi daunatoare conductelor, stratului protector al lor sau mansonului.

Latimea santurilor care traverseaza sosele sau sunt directionate catre o alta locatie trebuie sa fie cat mai inguste posibil. Latimea maxima masurata intre malurile santurilor nu trebuie sa depaseasca diametrul conductei plus 550 mm pentru conducte cu diametrul pana la 800 mm si plus 750 mm pentru conducte care depasesc diametrul de 800 mm.

In cazul unei conducte singulare distanta de la fundul santului pana la 300 mm deasupra tevii nu trebuie sa fie mai mica decat diametrul extern al conductei plus 150 mm. In cazul in care sunt mai multe conducte aceasta distanta este egala cu (d1 + d2) + 600 unde d1 + d2 sunt diametrele nominale iar distanta dintre capete este de 300 mm.

Santurile pentru conducte trebuie ferite pe cat posibil de apa subterana.

Atunci cand se sapa santuri in sosele, contractorul trebuie sa faca prima taietura in asfalt printr-o metoda aprobata de inginer, trebuie sa depoziteze materialul dur separat pentru folosinta ulterioara.

Contractorul nu poate face sapaturi foarte mari pe sosele fara permisiunea inginerului. Dupa ce conducta a fost montata, se reface partea sapata, se indeparteaza materialele care nu mai pot fi folosite iar cele care se vor utiliza ulterior se depoziteaza separat cat mai repede. Contractorul trebuie sa se asigure ca malurile santurilor nu vor ceda.

Cand se sapa santuri in alta parte decat in zone asfaltate, se va indeparta intai iarba (daca exista) iar apoi stratul de sol superior care se depoziteaza pentru a pute fi folosit ulterior.

Materialele rezultate din sapatura trebuie depozitate astfel incat sa nu cauzeze dezordine.

Contractorul trebuie sa sape manual sau cu masina gropi de proba si sa le umple apoi urmand instructiunile inginerului.

3.3.                   Soluri vegetale refolosibile

Solurile vegetale straturile superioare care contin vegetatie. Pot avea sau nu iarba.

Solurile vegetale trebuie indepartate de zonele afectate de lucrari permanente sau definitive si depozitate pentru refolosire.

Solurile vegetale refolosibile nu trebuie depozitate pe o inaltime mai mare de 1.5 m.

Contractorul trebuie sa depoziteze solurile vegetale aproape de zona de unde au fost scoase pentru a putea fi puse cat mai aproape de pozitia originala. Restul materialelor vor fi depozitate separat.

3.4.                   Evacuarea apelor

Contractorul nu trebuie sa permita prezenta apelor pe santier decat daca se specifica in contract. Apele vor fi drenate sau pompate de un dispozitiv aprobat. Puturile necesare vor fi amplasate in afara zonei sapaturilor cand este posibil si vor fi umplute ulterior cu un amestec sarac de beton pana la nivelul lucrarilor permanente adiacente.

Contractorul va lua masurile necesare evitarii alterarii pamanturilor de procesul de evacuare a apelor.

Contractorul va lua masurile necesare evitarii intrarii apei in conductele de apa potabila.

Contractorul nu va dispune fara aprobarea inginerului pomparea apelor din canalele de drenaj inainte de a-si indeplini toate obligatiile referitoare la evacuarea apelor.

Contractorul trebuie sa se asigure ca, calitatea si modalitatea de evacuare a apei nu afecteaza lucrarile sau proprietatile invecinate conform opiniei inginerului.

Nici o conducta noua sau existenta din lucrarile cu caracter definitiv nu poate fi folosita pentru evacuarea apelor fara aprobarea scrisa a inginerului.

Contractorul trebuie sa furnizeze inginerului detaliile referitoare la obturatorii de praf sau alte masuri care se iau pentru a reduce modificarea solizilor datorita operatiilor de evacuare a apelor.

Contractorul trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca lucrarile nu vor avea efect advers asupra nivelului apelor subterane din imprejurimi sau asupra structurilor adiacente.

Nu este permisa folosirea conductelor noi sau existente din lucrarile permanente pentru evacuarea apelor.

Contractorul trebuie sa se asigure ca pe timpul lucrarilor nivelul apei subterane este suficient de coborat pentru a se turna fundatiile.

Contractorul nu are voie sa inceapa lucrarile fara consimtamantul inginerului.

Contractorul trebuie sa ia masurile necesare pentru a preveni ridicarea nivelului apei subterane in timpul executiei lucrurilor de canalizare si de structura pana cand masa cladirii sau acoperirea conductelor ajunge la un nivel care sa anuleze efectul ascensional al apei.

3.5.                   Rigole temporare

Rigolele temporare trebuie asezate in pozitie corespunzatoare intr-un sant stramt sub nivelul excavatiei. Conductele trebuie asamblate cap la cap si inconjurate de materiale care sa permita evacuarea.

Teava de injectie trebuie amplasata pe aceeasi linie cu rigolele temporare la intervale care nu depasesc 25 m. Drenurile se umplu cu material solid si teava de injectie se indeparteaza dupa efectuarea operatiei.

Daca sunt necesare drenuri temporare, ele vor fi facute in santuri inguste. Tevile vor fi conectate deschis si inglobate in material granular drenant.

3.6.                   Umpluturi

Umpluturile trebuie initiate imediat de operatiile pregatitoare au fost terminate. Ele nu trebuie totusi facute inainte ca lucrarile efectuate sa fie suficient de rezistente pentru a prelua incarcarile impuse.

Umpluturile se fac imediat ce au fost indepartate cofrajele. Ele se executa conform metodelor contractorului care au fost aprobate de inginer.

Compactarea umpluturilor trebuie sa respecte urmatorii parametri:

       d.min. = 1.64 t/m3 (0.97 Proctor normal)

       Wopt = 16-22%

Umpluturile se fac in straturi cu o grosime de 15 cm (2cm) masurata de la peretii fundatiilor.

Umiditatea materialului de umplutura trebuie verificat inainte de compactare si trebuie sa fie de 16+22.

Umpluturile din zona lucrarilor permanente se vor face astfel incat sa fie evitata incarcarea neuniforma.

Materialele de umplutura folosite la drumuri sau in apropierea drumurilor trebuie depozitate in straturi neconsolidate care nu depasesc 250 mm si compactate astfel incat sa formeze un strat stabil.

La sapaturile sprijinite in care dulapii de sprijinire nu au fost scosi se va proceda, cand este posibil, la indepartarea progresiva a acestora pe masura ce se realizeaza umplutura in asa fel incat sa se evite pericolul de colaps. Golurile formate in spatele dulapilor de sprijinire se vor umple si compacta corespunzator.

Daca spatiul de lucru al contractorului submineaza structurile atunci se va folosi in umpluturi un amestec de beton slab.

Nu se vor face umpluturi in zonele cu risc de retinere a apelor in structura pana cand acestea nu vor fi testate sau pana nu este obtinuta aprobarea inginerului.

Daca contractorul obtine consimtamantul inginerul referitor la umpluturile din jurul peretilor structurii inainte ca testele referitoare la apa retinuta sa fie satisfacatoare, atunci acesta poate face sapaturile si umpluturile necesare pentru a vedea unde sunt scurgerile si pentru reparatiile curente urgente.

Taluzurile trebuie facute tinand cont de tasarile admisibile.

Compactarea taluzurilor se face doar atunci cand structurile adiacente sunt capabile sa preia incarcari aditionale.

Metoda adoptata pentru a aduce taluzurile la nivelul dorit in cazul tasarilor trebuie sa fie aprobata de inginer.

Umpluturile de sub structuri trebuie sa fie din agregate calibrate (cu granulometrie stransa).

Pentru compactarea materialelor granulare de la marginea excavatiei se vor folosi utilaje mici de compactare manuala.

Contractorul nu trebuie sa lase dulapii de sprijinire sau alte elemente folosite in sprijinirea excavatiilor dupa realizarea umpluturilor decat cu aprobarea inginerului.

3.7.                   Receptia lucrarilor

3.7.1.               Generalitati

Orice defectiune sesizata in sapaturi si taluzuri trebuie notata in cartea tehnica a constructiei la "Inregistrarile lucrarilor ascunse" impreuna cu masurile corective date de inginer.

3.7.2.               Tolerante admisibile

Abaterile admise de la specificatiile tehnice pentru materialele (nisip, balast, pietris si piatra sparta) folosite in umpluturi si compactari sunt:

       Granulometrie 5%

       Grad de compactare

3.7.2.1.                                                   mediu 2%

3.7.2.2.                                                   minim 5%

Tolerantele admise la gradul de compactare sunt:

Tipul de lucrari

Abateri medii

Abateri minime

Umplutura generala

10%

15%

In jurul fundatiei si sub planseu de la parter

5%

8%

In santurile pentru conducte

5%

8%

3.7.3.               Receptie

Se va verifica dimensiunea si adancimea sapaturilor.

Inregistrarile referitoare la lucrarile ascunse semnate de inginer si contractor trebuie sa includa:

       tolerantele folosite

       testele datate de laborator facute sub fundatie (cel putin un test la 200 mp de excavatie si macar 3 teste pentru fiecare obiect)

Se vor face teste pentru fiecare strat de pamant si pe toata adancimea excavata. Se va lua cate o proba pentru fiecare 50-100m3 de pamant sapat.

Verificarea parametrilor de compactare se face conform STAS 1913/13-1983.

Rezultatele se vor inregistra la rubrica de lucrari ascunse.

3.7.4.               Masuri corective

Inginerul va dispune masuri corective in cazul in care cerintele specificate nu sunt indeplinite.

Costul lucrarilor de corectie va fi suportat de catre contractor.

3.8.                   Amenajarea terenurilor nepavate

3.8.1.               Generalitati

Pentru finalizarea lucrarilor pe terenurile nepavate contractorul trebuie sa indeparteze o suprafata de teren de minim 300 mm grosime inainte de a pune olul vegetal. De asemenea el trebuie sa cultive si sa amenajeze terenul cat mai aproape de conditiile initiale.

Suprafetele prevazute a fi insamantate cu iarba trebuie curatate de pietre si de orice material strain mai mare de 50 mm. Semintele trebuie cultivate in sezonul corespunzator si trebuie rasfirate astfel incat sa nu fie mai putin de 6g/m2 pe suprafetele drepte si 10g/m2 pe suprafetele inclinate.

Suprafetele pe care se pune gazon trebuie pregatite la fel ca cele pentru insamantare. Bucatile de gazonul trebuie plantate cap la cap, trebuie compactate iar imbinarile dintre ele trebuie umplute cu un sol nisip fin. Pe trenurile in panta unde gazonul poate aluneca se prevede dispunerea lor in diagonala. Orice tasare aparuta se remediaza prin indepartarea gazonului si umplerea spatiului cu un sol fin. Gazonul care se usuca trebuie inlocuit cu unul nou.

Amenajarea terenurilor nepavate se va face de contactor in felul urmator:

       solurile trebuie indepartate pana la o adancime prevazuta de inginer (nu mai mult de 450 mm) pe toata suprafata decopertata dupa indicatiile inginerului. Se vor avea in vederea amplasarea conductelor ingropate.

       Solurile vegetale trebuie amplasate la loc si modificate astfel incat sa corespunda granulometriei stabilite

       Se vor indeparta pietrele si alte ramasite intalnite

       Lucrarile se vor desfasura in conditiile de vreme stabilite de inginer

Se va aplica un fertilizator general in functie de recomandarile producatorului.

Contractorul este responsabil pentru primul cosit al ierbii.

Contractorul va suporta costul reinsamantarii tuturor zonelor care nu sunt considerate corespunzatoare de catre inginer.

Daca inginerul nu specifica altceva se va incepe amenajarea conturului permanent imediat ce lucrarile de amenajare a terenului au fost finalizate.

Daca nu exista alte specificatii, toate malurile si santurile se vor aduce la forma initiala. Malurile se vor reface cu materiale din soluri consolidate cu un strat acoperitor de sol vegetal de minim 100 mm.

3.8.2.               Santuri

Pentru a preveni tasarile, contractorul poate sa puna mai multa umplutura in santuri dar aceasta nu trebuie sa constituie un pericol sau o piedica. Daca suprafata repusa coboara sub nivelul terenurilor adiacente, contractorul poate sa foloseasca un sol productiv.

3.9.                   Umpluturi de suprafata

Taluzurile si alte umpluturi de suprafata trebuie facute din materiale corespunzatoare care sa poata fi compactate normal, sa fie stabile, sa poata fi depozitate si compactate in straturi cu grosimi specifice utilajului de compactare imediat dupa excavatie.

Umpluturile trebuie sa fie pe cat posibil construite si compactate uniform, trebuie sa aiba aceeasi curbura sau panta transversala si o suprafata suficient de uniforma pentru a permite evacuarea rapida a apei.

Toate solurile vegetale, materiale organice si zonele cu material moale se vor indeparta din ariile pe care se fac umpluturi.

Materialele de umplutura se aseaza in straturi de maxim 250 mm.

3.10.               Intretinerea amenajarilor

Pana la expirarea Perioadei de notificare a defectelor contractorul trebuie sa inspecteze in mod regulat amenajarile facute conform contractului pentru a mentine siguranta publica.

Daca apar deteriorari sau tasari ale suprafetelor, contractorul trebuie sa se ocupe de remedierea lor conform specificatiilor inginerului sau Directiei de Drumuri, daca este cazul, chiar daca acestea au fost observate de el in timpul unui control de rutina sau i-au fost transmise de altcineva.

Contractorul sau specialistul angajat de contractor pentru lucrarile de amenajare a santurilor la drumuri poate fi solicitat sa suporte cheltuielile de reparatii, altele decat cele datorate uzurii normale la sase luni dupa terminarea lucrarilor daca in timpul unei inspectii facute de inginer , contractor si Directia de Drumuri se constata deteriorari ale acestora.

In afara inspectiilor interimare, contractorul trebuie sa faca controale regulate a amenajarilor pe timpul perioadei de notificare a defectelor si sa repare defectiunile care apar.

3.11.               Explodarea

Pentru fiecare propunere de utilizare a explozibililor, Antreprenorul trebuie sa obtina consimtamantul scris al Proiectantului.

Acolo unde explozia este propusa in apropierea unei cladiri sau a altei structuri, existente sau in constructie, Antreprenorul se va asigura ca valorile de securitate agreate referitoare la amplitudinea vibrationala si viteza de varf a particulelor nu vor fi depasite.

Antreprenorul va respecta Codurile si Reglementarile Nationale in apropierea transmitatorilor radio statici si mobili, inclusiv a statiilor normale de emisiuni radio si TV si a unitatilor radar asociate traficului aerian.

Manuirea, transportul si utilizarea explozibililor vor fi facute in concordanta cu Codurile si Reglementarile Nationale si cu recomandarile producatorului.

3.12.               Piloti

Instalare si durabilitatea pilotilor va corespunde cu practicile relevante Nationale.

Operatiunile de batere a pilotilor vor fi limitate strict la perioadele sau orele de lucru permise sau specificate. Vibratiile solului si nivelele de zgomot nu vor depasi limitele specificate iar Contractantul va fi responsabil cu masuratorile la frecventele specificate pentru a confirma conformitatea.

Cu cel putin patru saptamani inaintea inceperii oricarei etape al Lucrarilor implicand operatiuni cu piloti, Contractantul va prezenta propunerile sale in scris Inginerului. Propunerile vor include detaliile tipului de instalatie care se va folosi, metoda instalarii si extractiei, procesul tehnologic si perioadele de lucru.

3.13.               Intretinerea terenului reintegrat

Pana la expirarea Perioadei de Notificare a Defectelor, Contractantul va inspecta la perioade regulate si frecvente toate reintegrarile executate de el in legatura cu acest contract, pentru a asigura siguranta publica in orice moment.

Unde se produce deteriorarea sau asezarea unei suprafete, daca acesta va fi notata de catre Contractant in timpul unei verificari de rutina sau raportata la el intr-o alta maniera, Contractantul va repara defectul intr-o maniera aprobata si la intreaga satisfactie a Inginerului si, daca este cazul, Autoritatii Autostrazii relevante.

Unde Contractantul, ori un Specialist Sub-contractant angajat de el, a dus la bun sfarsit reintegrarea finala a canalelor din drumuri si trotuare, canalele vor fi subiectul unei verificari mixte de catre Inginer, Inginerul Autoritatii Autostrazii si Contractantul la sase luni dupa completarea lucrarilor si Contractantului i se va cere sa duca la bun sfarsit, pe cheltuiala lui proprie, asemenea lucrari care pot fi cerute pentru a repara orice deteriorare, alta decat uzura si stricaciunile normale care s-au produs de la terminarea lucrarii.

In ciuda cerintei unei verificari interimare, Contractantul va mentine o verificare permanenta si frecventa a reintegrarilor pe intreaga Perioada de Notificare a Defectelor si repararea oricarui defecte care se produce.

3.14.               Curatarea Terenului

Curatarea terenului nu va incepe pana cand imprejmuirea nu este finalizata.

Contractantul nu va arde tufisuri ori alte gunoaie combustibile de pe teren, pana cand nu este aprobat de catre Inginer.

3.15.               Sistematizarea

Contractantul se va asigura ca sistematizarea este executata intr-un anotimp potrivit si in conditii meteorologice corespunzatoare aprobate de catre Inginer. Operatiunile de plantare vor fi suspendate pe perioada de seceta, cand solul este inghetat sau imbibat cu apa sau in perioade cu vanturi reci uscate.

3.15.1.           Pregatirea locului

Plantarea ierbii si a gazonului

Zona va fi cultivata la o adancime minima de 100 mm de un aparat mecanic sau printr-o metoda similara aprobata. Pietrele de peste 500 mm in orice dimensiune lineara vor fi indepartate. Toate buruienele vor fi indepartate. Zona va fi netezita si greblata pentru a crea un strat arabil cu o adancime de 25 mm. Toate nivelele finisate vor fi egale si conforme cu contururile si cotele aratate pe desene.

Cu 3 pana la 5 zile inaintea plantarii sau gazonarii se va aplica un ierbicid aprobat pentru prevenirea buruienilor in zona conform instructiilor fabricantului si se va aplica un fertilizator aprobat inaintea germinarii in zona la rata recomandata si aplicata pe suprafata arata.

3.15.2.           Plantarea

Semanarea si plantarea

Plantarea ierbii va avea loc doar in conditii meteorologice potrivite asa cum au fost aprobate de catre Inginer

Amestecul de samanta aprobat va fi aplicat in rata si aplicarea recomandata. Dupa semanare pamantul va fi greblat sau grapat si usor consolidat prin rularea unei role aprobate.

Daca samanta nu germineaza, Contractantul va replanta in intregime sau partial pana cand se obtine un strat de iarba egal.

Cand iarba este inalta de 75-100 mm si cu aproximativ doua zile inainte de taiere, zona va fi usor tasata, taierea se va face cu un aparat de tuns iarba si se va reduce inaltimea ierbii la 50 mm.

Iarba cosita va fi indepartata de pe zona cosita. A doua taiere se va face intr-o perioada de cel putin o luna de la prima taiere care va reduce din nou inaltimea ierbii la 50 mm urmata de doua taieri cu o masina cilindrica de taiat iarba la o diferenta de cel putin doua saptamani, indepartandu-se iarba taiata. Imediat dupa a patra taiere, sau dupa o perioada indicata de Inginer, zona proaspat taiata va fi acoperita cu un fertilizator aprobat.

3.15.3.           Intretinere

Oricare regiune cu iarba care esueaza sa creasca satisfacator va fi re-semanata sau re-gazonata dupa indicatiile Inginerului, dupa o pregatire corespunzatoare a pamantului.

Garzile si gardurile impotriva iepurilor vor fi mentinute peste toata perioada.

Regiunile de sol pustiu din jurul copacilor, arbustilor si gardurilor vii vor fi mentinute fara buruieni si iarba.

Contractantul va uda cand este necesar toate zonele cu iarba, garduri vii, copaci si arbusti.

Toate ramurelele moarte sau lastarii tineri iviti pe trunchiul gol al copacilor vor fi indepartate.

Plantele din gardurile vii vor fi curatate la timpul potrivit pentru a incuraja cresterea stufoasa. Similar la arbusti vor fi retezate ramurile, ca sa rezulte o forma buna, in concordanta cu practicile bune de horticultura.


4.                                                                           Beton si cofrajE

4.1.                   Betonul

Contractorul va proiecta si cofra betonul astfel incat sa respecte specificatiile tehnice si conditiile de munca asociate acestor tehnici. Specificatiile sunt directionate spre obtinerea unei constructii durabile si rezistente.

Betonul va fi proiectat sa reziste la agresivitatea chimica a apei si a solului, cu care va lua contact. Inginerul va fi pus la curent cu scitele proiectului, ce vor fi realizate in termeni cunoscuti international.

Normativele si standardele romanesti relevante sunt:

       NE 012-99- Cod de practica pentru executarea si prelucrarea betonului si betonului armat

       Normativul C56-85 - Normative pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarii a constructiilor si instalatiilor.

Testele pe beton vor fi realizate conform STAS 1275-88, STAS 6652/1-82 si normativul C26-85.

4.2.                   Betonul deja preparat

La furnizarea betonului deja-preparat, contractorul va obtine aprobarea inginerului in legatura cu sursa materialului si va garanta acestuia ca uzina de unde se face cumpararea este capabila sa produca beton la standardul necesar.

De asemenea, contractorul este obligat sa informeze inginerul cu privire la alti furnizori la care sa poate aplica in caz ca aprobarea sursei betonului la care se face referire mai sus, este retrasa de inginer in timpul contractului realizat, la observarea unor nereguli.

Avizul de insotire a marfii pentru fiecare incarcatura de beton deja-fabricat trebuie sa contina:

       clasa betonului

       lucrabilitatea specifica

       continutul minim de ciment

       raportul apa/ciment

       cantitatea de beton in metri cubi

       timpul de incarcare

       tipul si marimea maxima a agregatului

       numele si proportia aditivilor

       continutul actual de ciment si procentajul pfa si ggbs inclus

       elementul in care va fi turnat betonul.

Toate avizele de insotire a marfii vor fi pastrate de catre inginer, pe santier, putand fi aratate in caz de inspectie.

Toate specificatiile pentru material si cofrare precizate aici, incluzand prelevarea, testarea si returnarea, se aplica in mod egal betonului fabricat pe santier, cat si betonului prefabricat.

Nu se va adauga apa in autobetoniera in afara de cea de la uzina producatoare. Amestecul va fi omogenizat incontinuu pe durata transportului, iar acesta, cat si momentele de oprire si de plasare vor fi revazute si puse in aplicare in mod riguros, luandu-se in considerare circumstantele in care se calatoreste, distanta si riscul intarzierii in trafic.

4.3.                   Amestecurile de Beton

Betonul folosit la turnari va fi de clase diferite mentionate pe planuri sau indicate. Cerintele retetelor pentru fiecare clasa a betonului ce poate fi folosita sunt mentionate in NE 012-99 dupa cum urmeaza.

Clasa

Lucrabilitatea

Tipul

de ciment

Dim

Max. Agr

(mm)

Cantitatea de ciment (kg/m3)

Raportul Apa/Ciment

Agregat

(Stare uscata)

(kg)

Apa

(l/ m3)

I

II

III

A / C

A / C

A / C

C*2,8/3,5

L2

25

71

105

2115

140

(B50)

1.5

C*6/7,5

L2

25

31

180

1990

160

(B100)

0.88

C*6/7,5/ P4

L2

35

31

300

300

320

1835

180

(B100/P4)

0.6

0.6

0.6

C8/10

L3

35

31

240

255

275

1920

185

(B150)

0.80

0.74

0.68

C12/15

L2

35

31

245

265

285

1950

170

(B150/P8)

0.69

0.64

0.59

C16/20

L3

35

16

320

355

380

1775

205

(B250)

0.61

0.57

0.53

C*18/22,5

L3

35

16

380

410

440

1725

210

(B300)

0.57

0.53

0,49

C*18/22,5/

P8

L3/L4

35

16

450

450

480

1650

220

(B300/P8)

0.50

0.50

0.50

C20/25

L3

40

16

355

385

415

1745

205

(B330)

0.57

0.54

0.50

C20/25/P8

L3/L4

40

16

390

420

450

1675

220

(B330/P8)

0.50

0.50

0.50

C25/30/P8

L3/L4

45

16

440

440

470

1660

220

(B350/P8)

0.52

0.48

0.44

Contractorul trebuie sa-si ia masuri adecvate de siguranta impotriva riscului aparitiei crapaturilor din contractia termica si a reactivitatii agregatelor alcaline.

Inainte cu cel putin patru saptamani de turnarea betonului, contractorul trebuie sa obtina aprobarea si sa dispuna inginerului urmatoarele informatii:

Natura si sursa fiecarui material constituent.

Sursa de furnizare a betonului si alte surse alternative ce pot fi folosite.

Detaliile retetelor de beton cum ar fi:

       Gradul betonului

       Proportiile propuse pentru fiecare constituent pe metrul cub de beton compactat

       Volumul de aer oclus daca este cazul

       Cloruri, alcalini reactivi sau continut de sulfati

       Lucrabilitatea dorita

a)  Detalii ale metodei generale de construire, modularea cofrajelor, metodele de turnare a betonului, volumul si secventele de turnare a betonului.

b)  Metodele propuse de intarire a betonului.

Inginerul trebuie informat de orice schimbare a sursei de aprovizionare a materialelor constituente sau a proportiei lor.

4.4.                   Incercari suplimentare

Testele preliminare de laborator vor fi facute, pentru a stabili daca dozajele satisfac instructunile prescrise cu materialele disponibile, numai daca datele existente despre materiale si retetele de betoane sunt disponibile

Acolo unde este necesar, trebuie confectonate trei probe de beton folosind materiale utilizate de la sursa furnizorului propus, cand incercarile sunt cerute vor fi facute trei sarje diferite utilizand materialele din sursa stabilita si daca este posibil se vor respecta conditiile de productie.

Lucrabilitatea, aerul oclus si densitatea fiecarei sarje va fi determinata pe trei cuburi confectionate (cate unul din fiecare sarja), care vor fi incercate la 28 zile. Media rezistentelor la 28 zile nu trebuie sa fie mai mica decat rezistenta minima stabilita.

4.5.                   Continutul de cloruri

Clorurile de calciu sau amestecurile ce contin clorurile de calciu nu vor fi utilizate la fabricarea betonului armat si a betonului in care sunt ancorate piese metalice.

Numarul total estimat al ionilor de calciu continut in masa cimentului din betonul armat sau a celui in care sunt ancorate piese metalice nu trebuie sa depaseasca limitele urmatoare:

Cimenturile Portland sau combinatiile cu pfa si ggbs

0.3%

Cimenturi rezistente la sulfati

0.2%

Betoane precomprimate tratate cu aburi

0.1%

4.6.                   Dozarea si amestecarea

Abaterile de dozaje masice ale cimenturilor si agregatelor se vor incadra in limitele de 2% fata de cele prescrise. Abaterile de dozaje volumetrice ale apei si agregatelor se vor incadra in limitele de 1% fata de cele prescrise.

Atunci cand agregatele sunt umede se va doza apa corespunzator.

Amestecarea va fi omogenizata in betoniere cu palete montate pe un ax orizontal. Cantitatea sarjelor trebuie sa fie cuprinsa intre 30% si 60% din capacitatea betonierei.

Durata de amestecare nu trebuie sa fie mai mica de 2 minute, pentru a asigura omogenizarea amestecului pana la realizarea unei culori uniforme.

4.7.                   Lucrabilitatea

Lucrabilitatea betonului proaspat trebuia sa asigure manipularea si turnarea fara segregari si dupa compactare trebuie sa umple complet cofrajul si sa acopere armatura sau tevile inglobate.

4.8.                   Transportul. Turnarea si compactarea

Betonul trebuie transportat cu autobetoniere astfel incat sa fie pus in opera in timpul cel mai scurt, pentru a preveni segregarea sau intarirea unor componente si pastrarea lucrabilitatii acestuia. Betonul va trebui sa fie descarcat in apropierea locului de punere in opera si toate utilajele de transport vor fi curtate dupa utilizare.

Contractorul va trebui sa transmita inginerului notificarea de a turna betonul in cel putin 24 de ore.

Betonul trebuie sa fie compactat minutios si adus in forma finala in mai putin de 30 de minute de la descarcarea din autobetoniera sau la 2 ore de la introducerea cimentului in amestec daca pe timpul transportului a fost amestecat continuu in autobetoniera.

Utilajul folosit pentru compactare trebuie sa functioneze continuu pana la eliminarea golurilor de aer din beton, pentru a impiedica producerea segregarii acestuia.

Cand este necesara vibrarea exterioara, forma cofrajelor si pozitionarea vibratoarelor trebuie facuta in asa fel incat sa asigure compactarea eficienta si evitarea aparitiei golurilor.

Turnarea nu va fi inceputa inainte de montarea si fixarea armaturilor si a elementelor ce trebuie inglobate in beton iar forma si dispunerea cofrajelor a fost aprobata.

Betonul trebuie transportat cu mijloace ce impiedica contaminarea (cu praf, ploaie etc), segregarea sau pierderea elementelor constituente si va fi livrat si turnat fora intarziere.

Inaltimea de turnare va fi stabilita si acceptata de inginer inainte de inceperea turnarii.

Betonul trebuie turnat direct in pozitia finala fora a deplasa armaturile, elementele inglobate, si cofrajele.

Atat volumul si etapele de turnare in elemente prefabricate sau pe santier, cat si etapele de ridicare si de imbinare a elementelor prefabricate vor fi ordonate intr-o ordine ce minimizeaza contractiile termice si fisurile asociate. Metodele detaliate vor fi stabilite de catre contractor in caietul de sarcini.

Vibrarea nu va fi aplicata direct sau indirect pe beton dupa ce a fost turnat si nici nu va fi folosita pentru a facilita curgerea betonului prin jgheaburi.

Turnarea in fiecare srctor al lucrarii se va face continuu intre rosturile de turnare. Contractorul va face aprovizionarea pentru echipamentelor ce nu sunt folosite. Daca turnarea betonului este intrerupta cu mai mult de 30 de minute datorita unor avarii, contractorul va forma un rost de turnare sau va inlatura betonul deja turnat si va reincepe turnarea dupa remedierea avariei.

Turnarea nu va avea loc in spatii deschise pe timp de furtuna, ploi torentiale sau ninsori. Daca este posibila aparitia acestor conditii meteorologice, contractorul va proteja materialele, betonierele si cofrajele astfel incat activitatea se poate derula. Daca sunt posibile vanturi puternice, cofrajele se vor proteja de praf sau ploaie.

Contractorul va stabili impreuna cu inginerul etapele de turnare cu cel putin 7 zile inainte de inceperea betonarii.

4.9.                   Turnarea betonului in sezonul cald si rece

Standardele romanesti valabile:

Normativ C16-84 pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.

a) Conditii de turnare pentru sezonul rece

Turnarea betonului la temperaturi sub 2oC se poate face daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

i) agregatele si apa folosita in amestec nu contin zapada si gheata;

ii) inainte de turnarea betonului in cofraj se asigura ca suprafata si armaturile cu care intra in contact au temperaturi peste 00C si nu contin zapada sau gheata;

iii) temperatura initiala din beton in timpul turnarii trebuie sa fie macar 50C;

iv) temperatura la suprafata betonului trebuie mentinuta la 50C pana cand se obtine o rezistenta de 5 N/mm2 confirmata de testele facute pe probe in conditii similare;

v) temperatura la suprafata betonului se masoara acolo unse se presupune a se intalni valoarea cea mai scazuta;

Contractorul trebuie sa ia masuri pentru ca temperatura din beton sa nu scada sub 0oC in primele 5 zile de la turnare.

b) Conditii de turnare pentru sezonul cald

Temperatura din beton in momentul livrarii pe santier nu trebuie sa depaseasca cu 6oC temperatura curenta atunci cand aceasta este mai mare de 2loC.

Contractorul nu trebuie sa permita interactionarea cimentului cu apa la temperaturi mai mari de 60oC.

Nu se permite turnarea cand temperatura in betonul proaspat depaseste 32oC fara a se lua masuri de coborare a acestui nivel.

Nu se permite turnarea betonului in timpul ploilor puternice.

4.10.               Temperatura in beton

Temperatura din beton in momentul livrarii pe santier nu trebuie sa depaseasca cu 6oC temperatura curenta atunci cand aceasta este mai mare de 2loC.

Nu se permite turnarea cand temperatura in betonul proaspat depaseste 32oC fara a se lua masuri de coborare a acestui nivel. Aceste masuri includ:

racirea apei din amestec

pastrarea materialelor la umbra

stropirea agregatelor cu apa

vopsirea utilajului in alb

4.11.               Protejarea betonului

Betonul proaspat trebuie protejat macar 7 zile cand temperatura este mai mare sau egala cu 20oC prin metode care sa asigure evitarea aparitiei fisurilor , deformarilor si eflorescentelor.

In perioada sezonului rece, cand temperatura betonului proaspat se apropie de 0C se vor lua masuri pentru protectia la infiltrarea apei.

Componentele care vor avea o suprafata expusa trebuie sa fie tratate intr-o maniera similara.

Contractorul trebuie sa furnizeze metode detaliate pentru protejarea betonului proaspat.

Elementele ce vor avea acelasi tip de finisaj la partea expusa vor fi tratate la fel. Betonul intarit in apa trebuie protejat pentru o perioada de minim 7 zile. Metodele aprobate de inginer vor fi urmate riguros.

In timpul conservarii betonului se vor lua masuri pentru prevenirea diminuarii continutului de umezeala, pentru diminuarea tensiunilor cauzate de diferentele de temperatura dintre suprafata exterioara si cea interioara a betonului si pentru hidratare corespunzatoare. Se va acorda o atentie deosebita conservarii continue a betonului mai ales in cazul betoanelor care contin Pfa sau Ggbs.

In cazul protejarii betoanelor folosind membrane se vor aplica solutii pulverizatoare aprobate de inginer cu o ora inainte de decofrare. Pulverizarea se face conform recomandarilor facute de fabricant. In sezonul cald se folosesc membrane pentru reflectarea caldurii doar daca inginerul considera necesar. Membranele pulverizate nu se vor folosi pentru betoanele adaugate succesiv sau care urmeaza sa fie vopsite.

Contractorul va lua masuri necesare pentru evitarea aparitiei fisurilor din contractie in suprafetele de beton nou turnate. Aceste masuri includ:

umbrirea suprafetelor nou turnate

aplicarea prompta a stratului de polietilena pentru a reduce evaporarea

protectia betoanelor la vant.

4.12.               Condica de Betoane

Contractorul va tine la zi condica de betoane cu datele si orele la care s-a turnat betonul cat si cu conditiile meteo la timpul respectiv. Condica va fi pusa la dispozitia inspectorului de catre inginer.

4.13.               Montarea Cofrajelor

Cofrajele de lemn vor fi montate in acord cu STAS l949-86, calitatea C sau placi aglomerate pentru lucrari exterioare in acord cu STAS 7004-89, tipul A. calitatea I, tipul B sau l5 mm grosime sau placi aglomerate CF STAS 8841-90.

Suruburile pentru lemn vor respecta STAS 1452-80 iar cuiele vor fi in acord cu STAS 2 l 11 -90 tip B sau cuie din sarma otelita tip D.

Cofrajele metalice vor fi conform STAS 500/l -89 si 500/3-80.

Normative romanesti in vigoare ce vor fi respectate:

       Normativul C l 6-84 - Normativ pentru realizarea lucrarilor de constructii si instalatii pe timp rece.

       Normativul C 162-73 - Normativ pentru executarea si montarea cofrajelor metalice pentru pereti.

       Normativul C 11-74 - Instructiuni tehnice pentru fabricarea si folosirea cofrajelor din placi aglomerate.

Cofrajele vor fi construite suficient de rigid si etans pentru a preveni pierderile de lapte de ciment din beton si pentru a mentine pozitia corecta, forma si dimensiunile lucrarii finite. Ele trebuie construite si montate astfel incat demontarea lor se va face fara socuri si stricaciuni.

Formele trebuie sa fie capabile de a reproduce calitativ suprafetele prevazute in proiect.

In locurile unde sunt necesare gauri pentru patrunderea armaturilor, a elementelor de fixare, sau a unor elemente ce trebuie inglobate in beton, trebuie luate masuri de precautie pentru prevenirea pierderilor de mortar.

Cofrajele trebuie sa lase acces pentru pregatirea suprafetelor din rosturile de turnare inainte ca betonul sa faca priza.

Pentru ca scopurile sa fie in acord cu aceste specificatii, metoda contractorului de construire a cofrajelor va asigura ramanerea elementelor de sustinere in pozitie in mod continuu pe perioada descrisa

Tirantii de metal sau ancorele din cofraje vor fi construite in asa fel incat sa permita indepartarea lor completa sau demontarea lor pana la o adancime cel putin egala cu acoperirea betonului fara a-l avaria. Toate elementele auxiliare de prindere ale cofrajelor metalice vor avea un design astfel incat gaurile ce raman in masa betonului sa fie cat mai mici. Toate cavitatile datorate demontarii cofrajelor vor fi umplute cu un material aprobat de inginer.

Cofrajele trebuie sa aiba muchii drepte pentru alinierea cu acuratete si vor fi montate cu imbinari verticale sau orizontale. Cant sunt necesare tesiri ale colturilor, acestea se vor executa astfel incat suprafata rezultata sa fie perfect dreapta. Imbinarile nu vor permite scurgerea laptelui de ciment, nici aparitia unor trepte sau racordari in planuri diferite pe fetele expuse. Cofrajele se vor monta cu o contrasageata.

Pentru a obtine o suprafata perfect plana panelele folosite drept cofraj vor fi din metal, GFRP, placi aglomerata sau alte materiale potrivite. Panelele individuale vor fi aranjate intr-un model uniform.

Cofrajele rugoase se vor executa din scanduri taiate cu ferastraul, placi metalice sau alte materiale care vor preveni pierderile de lapte de ciment cand betonul este vibrat si vor avea ca rezultat suprafete ale betonului pe care se poate aplica orice imbracaminte de protectie

Daca nu este indicata alta solutie in proiect, toate muchiile expuse se vor tesi cu 25mmX25mm.

Contractorul isi va lua toate masurile de precautie pentru alegerea, folosirea si demontarea cofrajelor cat si pentru evaluarea timpului de priza al betonului si prevenirea variatiilor rapide de temperatura in beton.

4.14.               Curatarea si Tratarea Cofrajelor

Interioarele tuturor cofrajelor vor fi curatate riguros inainte ca betonul sa fie turnat. Fetele cofrajelor ce vin in contact cu betonul vor fi curatate si tratate cu substante ce usureaza decofrarea.

Inainte de turnare cu nu mai putin de 4 ore se va face inspectia cofrajelor si a armaturilor.

Pe suprafetele betonului ce vor fi permanent expuse se va folosi in singur agent de decofrare pe intreaga suprafata. Substantele de decofrare se vor aplica in mod egal si se va evita contactul cu armaturile. Pe suprafetele betonului unde se vor aplica finisaje se va asigura compatibilitatea intre decofrol si materialul de finisaj.

4.15.               Decofrarea Betonului

Urmatoarele standarde romanesti se vor aplica la decofrarea elementelor de beton - Normativele NE 012-99, STAS 1275-88; C162-73; C11-74; C16-84; STAS 1949-96; STAS 7004-89; STAS 500/1-89; STAS 500/2-80; STAS 500/3-80; STAS 2111-90; STAS 1452-80.

Cofrajele se vor indeparta fara socuri sau deranjari ale betonului. Daca sunt conditii de inghet, cofrajele nu se vor demonta decat daca rezistenta betonului a atins 5 N/mm2.

Cofrajele suprafetelor verticale nu se vor demonta inainte ca betonul sa atinga rezistenta necesara sa reziste impingerii vantului; si

       Rezistenta betonului in-situ (confirmata de teste facute pe cuburi maturate in aceleasi conditii cum ar fi de-a lungul cofrajelor) a atins 5N/mm2 sau;

       Pentru betoanele ce nu contin decat ciment Portland, in absenta rezultatelor testelor pe cuburi, o perioada minima va trece din momentul in care betonul a fost turnat echivalenta a 8 ore la 20oC pentru cofraje de lemn deschise, sau 6 ore la 20oC pentru cofraje impermeabile.

Cofrajele de sustinere a betonului ce lucreaza la incovoiere nu vor fi demontate pana cand:

       Rezistenta betonului in-situ (confirmata de teste facute pe cuburi maturate in aceleasi conditii cum ar fi de-a lungul cofrajelor) a atins 10N/mm2, sau de doua ori efortul la care va fi supus, maximul dintre ele sau;

       Pentru betoanele ce nu contin decat ciment Portland, in absenta rezultatelor testelor pe cuburi, sau orice procedura formala aprobata in scris de inginer, perioada inainte de demontarea cofrajelor va fi calculata cu formula data in tabelul de mai jos:

4.16.               Decofrarea Elementelor de Beton

Daca in proiect nu se stipuleaza alte conditii, termenii minimi de decofrare a betonului sunt prezentati in tabelul 4.5.

Table 4.5.

Decofrarea betonului

Termenul minim de decofrare a betonului

-zile pentru temperatura* ambianta -

+5 +90 C

+10 +150 C

> +150 C

Decofrarea fetelor laterale

4

3

2

Decofrarea fetelor inferioare prin mentinerea popilor

Grinzi cu deschiderea£ 6m

10

8

6

Grinzi cu deschiderea³ 6m

14

12

8

Demontarea popilor

Grinzi cu deschiderea£ 6m

24

18

12

Grinzi cu deschiderea³ 6m

32

24

16

* temperatura minima pe timpul mentinerii cofrajelor masurata la ora 8 a.m.

Contractorul va inainta inginerului intentia scrisa de a decofra betonul.

Dupa decofrare, masurile de remediere a eventualelor greseli nu se va demara inainte ca inginerul sa inspecteze elementele de beton.

Inainte de decofrare si de aplicarea unor incarcari pe elementele de beton, contractorul se va asigura ca betonul poate prelua tensiunile induse.

Indepartarea cofrajelor poate fi facua si dupa ce urmatoarele metode au fost aplicate, cu acceptul inginerului:

       Evaluarea maturarii betonului

       Incercari de penetrare

       Incercari de smulgere

       Incercari de rupere

4.17.               Armatura Inclinata

Armatura superioara va fi adusa in pante de 30o sau mai mult de la orizontala.

4.18.               Taierea si Fasonarea Armaturilor

Taierea si fasonarea armaturilor va fi in acord cu ISO 4066 si se va face fara folosirea caldurii si la o temperatura exterioara de peste 5oC. Indoiturile vor avea raze constante.

Armaturile nu vor fi indreptate sau refasonate fara aprobarea inginerului. Daca este permisa indoirea barelor (mustatilor) din elementele deja turnate se va avea grija sa nu se deterioreze betonul iar raza nu va fi mai mica de minimul prevazut in ISO 4066.

Dupa cum hotaraste inginerul, un numar de armaturi pot fi testate independent la un laborator acceptat de inginer iar certificatele incercarilor vor contine: compozitia chimica, rezistenta la rupere, alungirea si valorile incercarilor la incovoiere.

4.19.               Montarea Armaturilor

Armaturile vor fi ferm pozitionate si rigidizate pentru a preveni deplasarea.

Legaturile nestructurale folosite pentru pozitionarea armaturilor vor fi facute cu sarma de legat sau cu alte elemente de fixare. Se vor lua masuri pentru ca nici un element de fixare sa nu patrunda in acoperirea de beton.

Armaturile vor fi sustinute pentru a pastra acoperirea de beton cu distantiere sau cu alte metode aprobate de inginer. Numai Distantierii acceptati vor fi folositi la lucrarile permanente. Inainte ca Distantierii sa fie acceptati, trebuie testata capacitatea lor de a sustine armaturile in timpul turnarii betonului fara a-i deprecia compactarea sau durabilitatea.

Legaturile vor fi facute strans pentru ca barele sa fie rigidizate iar partile rotunjite sa fie in contact cu batele cu care sunt conectate.

Betonul ce adera la barele superioare in timpul betonarii trebuie indepartat.

4.20.               Curatarea Armaturilor

Betonul nu va fi turnat pana cand armaturile sunt curatate de orice substanta ce poate afecta chimic otelul sau betonul sau poate reduce aderenta.

4.21.               Suprapuneri si Imbinari

Suprapunerile si imbinarile armaturilor vor fi executata numai in pozitiile descrise si detaliate in documentatia tehnica si verificate de inginer.

4.22.               Sudarea Armaturilor

Armaturile nu se vor suda la punctul de lucru exceptie facand cazurile in care a fost permisa sau recomandata in proiect. Toate procedurile de sudare vor fi aprobate in scris de catre inginer.

4.23.               Elemente Inglobate in Beton

Daca diferite instalatii sau alte elemente trebuie inglobate in masa betonului, ele trebuie montate rigid pe pozitie pentru a preveni deplasarea in timpul turnarii si nu vor avea ambalaje exterioare ce pot reduce aderenta betonului. Contractorul va lua masuri pentru prevenirea formarii golurilor de aer sau a altor defecte in timpul turnarii betonului.

4.24.               Rosturile Constructiei

Rosturile de contractie trebuie facute doar la pozitiile descrise si detaliate in Contract sau ca urmare a revizuirii Inginerului.

Liniile de rost trebuie astfel aranjate incat sa coincida, oriunde este posibil, cu limitele lucrarii terminate/ finale.

Turnarea betonului nu trebuie intrerupta, cu exceptia locurilor unde apar rosturi de turnare, si trebuie sa continue chiar si dupa orele normale de munca daca acest lucru este necesar.

Betonul nu trebuie lasat sa se restranga mai mult de 50 mm grosime. Rosturile verticale trebuie sa fie formate contra unei scanduri de oprire perforate corespunzator pentru a patrunde armatura. Suprafata de superioara a fiecarui element de beton trebuie sa fie dreapta si nivelata, exceptie fiind doar in cazul in care este descrisa altfel in Contract.

Atunci cand este folosit un kicker, acesta trebuie sa fie de cel putin 70mm inaltime si trebuie sa fie lasat sa fie turnat monolit cu betonul anterior.

Suprafata oricarui beton contra caruia un nou beton se toarna trebuie sa nu cantina betonul din stratul superficial si trebuie sa fie inasprita intr-o astfel de masura in care agregatul mare este dezvaluit dar nu si disturbat. Suprafata de imbinare trebuie sa fie curtata imediat inainte ca betonul proaspat sa fie turnat contra sa.

Atunci cand este posibil, aceste pregatiri ale rosturilor de turnare trebuie realizate cand betonul este intarit dar nu durificat.

Rosturile de turnare ale constructiei trebuie sa fie localizate si succesiunea turnarilor trebuie sa fie reglata conform aprobarii pentru a minimiza contractia termica ale betonului.

La decofrare, imbinarea trebuie inspectata, si daca soliditatea betonului nu este aprobata de catre inginer, contractorul trebuie sa investigheze si sa remedieze defectele.

Acolo unde rostul proiectat include o hidroizolatie cantina, betonul trebuie sa fie bine lucrat imprejurul partii incastrate a hidroizolatiei si sa fie fara locuri libere. Hidroizolatia trebuie sa fie protejata de stricaciuni in timpul operatiunilor si, in cazul cauciucului si plasticului, acestea trebuie protejate impotriva luminii si caldurii.

Pentru a minimiza scurgerile prin rosturile de turnare ale constructiilor ce inmagazineaza apa (rezervoare), panele adiacente trebuie turnate in timp de 3 zile. Daca acest lucru nu este realizat, trebuie adoptata procedura de continuizare a betonului nou de cel vechi.

Acolo unde este necesara continuizarea betonului nou cu cel vechi, agentul de lipire trebuie sa fie unul bazat pe rasini epoxidice, folosit in conformitate cu instructiunile producatorului. Suprafata existenta de beton trebuie mai intai data cu peria de sarma sau buciardata si curtata pentru a inlatura toata mizeria, praful, materialele straine si stratul de beton superficial si pentru a expune agregatul. Daca vreo parte a fost afectata de ulei sau unsoare, aceasta trebuie sa fie inlaturata prin spargerea pana la partea neafectata.

4.25.               Finisarea suprafetelor dupa scoaterea cofrajelor

Finisarea suprafetelor de beton: Betonul trebuie nivelat si finisat astfel incat sa se obtina o suprafata dreapta sau rugoasa, dupa cum este specificat. Nu se vor aplica alte lucrari decat sunt primul stadiu de finisare cu scandura de lemn sau cu mistria de otel.

Nivelarea cu scandura de lemn: Suprafetele finite trebuie nivelate cu scandura de lemn la presiune mica pentru a elimina iregularitatile.

Finisajele cu mistria de otel: Dupa ce apa s-a evaporat si betonul s-a intarit suficient ca sa previna aparitia laptelui de ciment, suprafata se finiseaza cu mistria.

Daca nu se specifica metoda de finisare se va proceda la nivelarea cu scandura de lemn a suprafetelor ascunse si la finisarea cu mistria a suprafetelor expuse.

4.26.               Finisarea suprafetelor din cofraj

Suprafete rugoase: Suprafetele se obtin prin folosirea cofrajelor de lemn. Suprafetele nu trebuie sa contina goluri sau imperfectiuni de tip fagure.

Suprafete netede: Finisajele se obtin folosind cofraje care sa asigure suprafete fine, fara denivelari. Se vor tolera doar imperfectiunile minore, fara pete sau decolorari. Orice proeminenta va fi indepartata.

Lucrari de nivelare: finisajele vor fi obtinute prin acoperirea fisurilor cu un ciment special. Dupa intarirea betonului se va indeparta stratul de sus, daca este necesar, pentru obtinerea unei suprafete mai netede. Daca suprafata ramane neacoperita in lucrarile finale, se vor depune eforturi pentru obtinerea culorii dorite a betonului.

Trebuie indeplinite urmatoarele cerinte privind standardele finisajelor betoanelor:


Tipul de suprafata finisata

 

Suprafete verticale exterioare sub pamant

Suprafete orizontale exterioare sub pamant

Suprafete verticale interne

Suprafata de jos a placilor

Alte suprafete inclinate

Rough Finish

4.27.               Tratamentul de suprafata a betonului rezistent

Nivelarea de suprafata a betonului rezistent se face cu scandura de lemn in cazul in care nu exista alte specificatii.

4.28.               Suruburi de ancorare a cofrajelor




Se vor folosi doar suruburi de ancorare care nu necesita incorporarea in mai mult de 50 mm din suprafata betonului. Golurile ramase dupa indepartarea suruburilor vor fi acoperite cu pasta de mortar proaspata preparata din agregat fin.

In cazul in care structurile pot retine lichide apoase, contractorul va verifica daca suruburile pot stopa evacuarea apei.

4.29.               Tolerante pentru Suprafete de Beton

Cele mai mici defecte permise pe suprafata betonului sunt definite dupa cum urmeaza:

Defectul nu trebuie sa penetreze mai mult de 5 mm in beton. Aria unui defect izolat nu trebuie sa fie mai mare de 0,01m2.

Aria totala a suprafetelor cu defecte pe un element particular nu trebuie sa fie mai mare de 2% din aria totala.

Nu se for efectua lucrari de remediere a defectelor inainte ca inginerul sa examineze suprafetele in cauza si sa aprobe tehnologia de reparare si tratament.

Toate suprafetele vor fi finisate cu atentie pentru a oferi o buna aderenta. Aceasta activitate de pregatire poate include taierea, frecarea cu peria de sarma, suflarea de aer comprimat si uscarea.

In cazul in care nu sunt alte specificatii aprobate de catre inginer urmatoarele metode vor fi aplicate:

       Suprafetele de beton ce retin apa vor fi corectate cu rasina epoxidice conform instructiunilor date de catre fabricant.

Acest material va fi omogenizat si aplicat respectand cu strictete instructiunile fabricantului.

       Corectarea suprafetelor ce nu retin apa se va realiza cu mortar de ciment/nisip si un adeziv pe baza de PVA tinand cont de instructiunile fabricantului.

Proportiile amestecului de mortar, folosirea adezivului si metoda de aplicare se vor aplica dupa indicatiile inginerului. Trebuie mentionat ca in anumite situatii, contractorul poate fi nevoit sa incerce mai multe amestecuri pentru a obtine culoarea/textura care sa se potriveasca cu cea a suprafetei originale acceptata de inginer.

Toleranta de pozitionare a structurilor trebuie sa fie de 20mm.

In cazul in care nu se iau alte decizii impuse de echipamente mecanice, suprafetele de beton in stadiul final nu trebuie sa varieze cu mai mult decat valorile admisibile prezentate in tabelul de mai jos:

Table 4.31.1 - Tolerante pentru Suprafete de Beton

Tipul de Structura

Dimensiunea Masurata

Toleranta (mm)

Finisaj Produs cu Cofraj

Finisaj Facut Fara Cofraj

Drept

Indreptat

Riglat

Lemn/Otel

Beton

Neexpus

Pozitie
Aliniere
Inaltime pana la 5m
Grosime
Rectiliniaritate pe 5m

Vertical. pe m (Limita) Pas deplasare

25
15
25
10
15
20 (30)
10

-
-
-
-
-
-
-

25
15
15
10
10
-
10

-
-
-
-
-
-
-

Beton Obisnuit Expus

Pozitie
Aliniere
Inaltime pana la 5m
Grosime
Rectiliniaritate pe 5m

Vertical. pe m (Limita) Pas deplasare

-
-
-
-
-
-
-

20
10
10
5
10
3 (15)
3

10
10
-
5
10
-
5

10
3
-
5
10
-
0

**Beton Expus

(unde se va instala echipament mecanic), Beton Prefabricat

Pozitie
Aliniere
Inaltime pana la 5m
Grosime
Rectiliniaritate pe 5m

Vertical. pe m (Limita) Pas deplasare

-
-
-
-
-
-
-

5
3
5
5
3
3 (5)
0

3
3
-
5
5
-
3

3
2
-
5
3
-
0

Echipamente de masura (fire, etc)

Pozitie
Aliniere
Rectiliniaritate pe 1m
Vertical. pe m (Limita) Pas deplasare

-
-
-
-
-

2
2
2
2 (2)
0

-
-
-
-
-

2
2
2
-
0

Nota: ** Acest grup se intentioneaza a fi folosit in locul unde utilajul mecanic se sprijina direct pe beton.

Definitii ale Dimensiunilor Masurate

       Pozitie - relatia in linie, panta sau nivel fata de o pozitie din planse.

       Aliniere - pozitia fata de orice parte prestabilita a structurii.

       Inaltime - dimensiune verticala

       Grosime - dimensiune intre fetele opuse specificate in planse.

       Rectiliniaritate - deplasarea pe orizontala sau/si verticala de la un dreptar de 5m ce poate fi drept sau curbat.

       Verticalitatea - verticalitatea.

       Pas Deplasare - deplasarea abrupta a oricarei fete expuse.

Nu se vor permite abateri de la acoperirea minima de beton a armaturilor.

Suprafetele finisate nu vor prezenta neregularitati abrupte.

Pentru a respecta tolerantele in cazul unor greseli in arii determinate ca fiind neexpuse sau in zone considerate necritice, contractorul poate aproba detalii de remediere a suprafetelor ac o alternativa la demolare si re-executare a corecta.

In cazul unor erori in zone vizibile si de importanta functionala, pentru a respecta tolerantele, ariile afectate se vor demola si vor fi re-executate dupa plansele din proiect.

4.30.               Marcarea Componentelor din Beton Prefabricat

Identificarea si marcarea elementelor de beton prefabricat se fa face in zone ale elementelor care nu vor fi expuse pe fata finisata a lucrarii finale.

4.31.               Incercarea Betonului

Incercarile pot fi facute cu orice set de standarde recunoscute, daca este asigurata consistenta rezultatelor obtinute. Limitele acceptate vor fi insa definite relativ la standardele specificate.

Recoltarea de probe si incercarea lor trebuie sa fie in acord cu EN 12350, STAS 1275-88, STAS 6652/ I -82 sau cu urmatoarele ISO:

ISO 1920 - dimensiuni, tolerante si aplicabilitatea specimenelor pentru incercat;

ISO 2736-1 - specimene pentru incercat partea 1 - recoltarea de beton proaspat;

ISO 2736-2 - specimene pentru incercat partea 2 - formarea si maturarea probelor de beton pentru incercari de rezistenta.

Cerintele de incercare in Romania

Test

Nr. de probe

Class C20/25

Class C12/15

Class C*6/7,5

Lucrabilitatea

Fiecare sarja

Fiecare sarja

Nu se cere

Rezistenta la compresiune

1 proba la 10 sarje

1 proba la 10 sarje

1 proba la 50 sarje

Pentru fiecare proba de beton trei cuburi cu latura de 150mm vor fi pregatite si maturate. Unul va fi incercat la 7 zile si doua la 28 de zile.

Betoanele deja preparate vor fi incercate de catre furnizor ca parte din controlul calitatii sale. Copii ale rezultatelor acestor incercari vor fi puse la dispozitia inginerului daca acesta le cere. Cand betonul este facut la punctul de lucru, sau rezultatele furnizorului nu sunt disponibile, incercari aditionale vor fi necesare facute de catre inginer.

Contractorul va fi responsabil pentru fabricarea, transportul, sortarea, maturarea si testarea betonului pentru asigura respectarea amestecurilor.

4.32.               Probe Cubice

Rata recoltarii probelor se va face dupa cum urmeaza. Cel putin o proba de beton se va preleva din fiecare tip si marca de beton structural in fiecare zi.

Tipul structurii

Probe de reprezentare a volumului de (m 3)

Structura critica

Structura intermediara

Constructii din beton greu

10

50

100

Din fiecare proba doua cuburi se vor face pentru incercari la 28 de zile si unul pentru incercarea la 7 zile din considerente de siguranta. Rezultatul incercarilor la 28 de zile va fi media rezultatelor obtinute pe cele doua cuburi.

Contractorul va retine si va pune la dispozitia inginerului, pentru fiecare cub, rezultatele detaliate ale incercarilor:

       Numarul de identificare al cubului

       Locatia si sarja din care proba a fost recoltata pentru pregatirea cubului

       Data fabricarii

       Conditiile meteo la ora prelevarii

       Data incercarii

       Varsta betonului la timpul incercarii

       Rezistenta la compresiune in N/mm2

4.33.               Rezultatele Incercarii de Rezistenta a Cubului

Rezultatele testelor facute pe probele recoltate in situ trebuie sa respecte conditiile impuse de NE012-99.

Pentru a stabili clasa betonului, fiecare rezultat al rezistentei cubului trebuie sa fie cel putin egal cu valoare minima a rezistentei permisa din tabelul de mai jos.

Tip

Clasa

Rezistenta admisa Rmin

B50

C*2.8/3.5 (Bc 3.5)

30

B200

C12/15 (Bc 15)

135

B250

C16/20 (Bc20)

180

Evaluarea conformitatii betonului va fi facuta in acord cu urmatoarele cerinte:

a) Fiecare rezistenta determinata va fi mai mare decat rezistenta admisibila minus urmatoarele valori:

2.0 N/mm2 (rezistenta admisa = 7.5 la 15.0 N/mm2)

3.0 N/mm2 (rezistenta admisa = 20.0 N/mm2 sau mai mult), si

b) Media a 2, 3 sau 4 incercari consecutive va fi peste rezistenta admisa plus urmatoarele valori:

Rezistenta admisa N/mm2

Nr de teste consecutive

2

3

4

7.5 - 15.0

---

10

20

20.0 sau mai multe

10

20

30

Daca rezistenta caracteristica nu a fost atinsa, sau rezultate individuale nu sunt in conformitate cu conditiile de mai sus, urmatoarele masuri trebuie luate:

a)            Schimbarea retetei;

b)            Imbunatatirea controlului calitatii;

c)            Taierea si incercarea unor probe din betonul turnat;

d)            Testarea prin incarcare a elementelor structurale principale;

e)            Incercari nedistructive ale betonului turnat;

f)             Taierea si inlocuirea betonului ce nu respecta cerintele de mai sus.

4.34.               Alte Teste

Factorul de compactare (EN 12350-5, ISO 4111), gradul de imprastiere (EN 12350-2, ISO 4109), Vebe (EN 12350-3, ISO 4110) sau alte incercari de lucrabilitate vor fi facute in timpul turnarii betonului pentru a controla lucrabilitatea la statia de betoane si la locul de turnare. Gradul de lucrabilitate va fi la fel ca cel al incercarilor.

4.35.               Contaminarea

Betonul va fi protejat la contaminare cu apa de mare, uleiuri, combustibili si alte materiale daunatoare pentru o perioada minima de 30 de zile dupa turnare.

4.36.               Protejarea Imbinarilor

Zonele de imbinare ale constructiilor vor fi protejate la uscarea prea rapida a betonului asigurand obtinerea prizei pe suprafata imbinarii si a betonului adiacent. Protejarea se va mentine pana cand suprafata imbinarii va fi inchisa.

4.37.               Specimene de Panouri de Beton

Daca este necesar, contractorul va fabrica specimene de panouri pentru aprobare.

4.38.               Rezemarea

In locurile unde se foloseste rezemarea, grosimea minima va fi de 40mm.


5.                                                                           Lucrarile de constructie

In afara altor specificatii, toate lucrarile de constructii din aceasta sectiune trebuie executate in acord cu cele mai bune practici internationale ( sau practici locale echivalente ), reglementari locale ,prevederi legale ,sau in acord cu recomandarile executantului

5.1.                   Desfiintarea si transportarea structurilor constructiilor existente/ acoperisurilor / peretilor / tamplariilor / tevilor sau canalelor de scurgere si trotuarelor

5.1.1.               Introducere

Subiectul specificatiei

 

Subiectul acestei Specificatii sunt cerintele referitoare la executia si acceptarea desfiintarii, daramarii si transportarii elementelor de constructie existente, conductelor, acoperisurilor / peretilor/ tamplariilor /tevilor sau rigolelor si trotuarelor.

Domeniul lucrarilor

Prevederile incluse in aceasta specificatie privesc lucrarile constand din demolari si includ:

       Daramarea peretilor despartitori din caramizi solide, caramizi cu goluri si boltari de beton

       transportul tencuielilor din pereti si plafoane

       Indepartarea tencuielilor

       Indepartarea sapei, a materialelor pentru pardoseala de mozaic sau pardoseala de gresie ceramica

       Indepartarea acoperirii ceramicii de pe perete

       Demontarea usilor si a ferestrelor din lemn.

       Indepartarea straturilor terasei, incluzand stratul de sprijin si a stratului de protectie

       Desfacerea canalelor de scurgere si a jgheaburilor din otel galvanizat

       Indepartarea pervazurilor din otel galvanizat

       Indepartarea stratului de acoperire de lut ars

Nota:

Daca nu exista alte specificatii in contract, materialele provenite din daramare vor fi transportate zona de depozitare aprobata de inginer, respectand normele de protectia mediului in vigoare.

Cerintele generale privind lucrarile

Contractorul este responsabil de calitatea lucrarilor si de conformitatea lor cu desenele, specificatia, si instructiunile inginerului. Cerintele generale referitoare la lucrari sunt furnizate in specificatie la capitolul - articole generale.

5.1.2.               Materialele

Neaplicabil.

5.1.3.               Echipament

Lucrarile de demolare si transport a constructiilor /acoperisurilor / peretilor / tamplariei /tevilor sau burlanelor vor fi executate mecanic si manual.

In functie de tipul structurilor demolate contractorul va avea la dispozitia lui urmatorul echipament tehnic eficient si in cantitate suficienta:

       Roabe,

       Camioane,

       Ciocan pneumatic

       Tarnacoape si alte unelte manuale corespunzatoare

Pentru lucrarile executate in zone locuite, masinile de taiat vor fi prevazute cu sistem de colectie a prafului. Capacitatea masinii trebuie sa asigure executia lucrarilor in timpul fixat in contract. Contractorul poate utiliza numai echipamentele care sunt acceptate de catre inginer. Pentru obtinerea acceptarii, contractorul trebuie sa prezinte caracteristicile tehnice ale masinilor.

5.1.4.               Transport

Oricare tip de autobasculanta acceptata de inginer, pentru fiecare tip de material demolat poate sa transporte materiale obtinute din demolare.

5.1.5.               Executarea

Conditiile generale de executia a lucrarilor sunt date in specificatie - articole generale

5.1.6.               Controlul calitatii

Principiile generale ale controlului calitatii lucrarilor se gasesc in specificatie - articole generale. Modul de executare a lucrarilor de demolare, corectitudinea transportului si a stocarii materialelor obtinute in timpul demolarii sunt subiectul controlului calitatii.

5.1.7.               Reglementarile aplicabile

Ordinul nr. 807 din 1 noiembrie 2000

5.2.                   lucrari de zidarie de caramida si Bca

Caramizile trebuie sa corespunda prevederilor STAS 457-86

Constructia in Zidarie trebuie sa corespunda prevederilor STAS 10109/1 -82.

Umiditatea caramizilor trebuie reglata astfel incit sa nu afecteze umiditatea mortarului . Caramizile din fiecare rand trebuie sa aiba rosturile dispuse corect fata de randul de dedesubt.

Randurile trebuie dispuse paralel, cu rosturi de dimensiuni uniforme si trebuie realizate curbe regulate daca este cazul .Zidul va avea abateri dimensionale pana la o dimensiune a zidului de 300 mm la 4 randuri .

Rosturile verticale trebuie aliniate si trebuie sa aiba dimensiunea de 10 mm. Forma caramizilor ,unghiurile interioare si exterioare trebuie corect realizate si verificata la firul cu plumb.

Zidaria trebuie ridicata uniform ,colturile si alte parti avansate nu trebuie ridicate mai mult de un metru . Nici o lucrare de Zidarie nu trebuie ridicata mai mult de 1,5 m intr-o zi . Nu se vor lasa locuri goale si nu se vor incorpora caramizi sparte. Cand este necesara taierea unui bloc ,orice taiere se va efectua utilizand discuri mecanice de taiat .

Lucrarile de Zidarie trebuie protejate de schele, mortar, tencuieli subtiri,cu lespezi sau sprijiniri impotriva efectelor vatamatoare .Caramizile si blocurile de BCA trebuie sa fie in stare buna ,inaintea punerii in opera .

Mortarul utilizat va fi M50 Z. Acesta va fi conform STAS 2634//80 . Rezistenta la compresiune la 28 zile pentru M50 Z va corespunde STAS 1030 -84 de 5N/mm2

Compozitia mortarului care se va utiliza fara incercari preliminare in cazul utilizarii nisipurilor naturale ( in acord cu STAS 1667-76 ) trebuie sa corespunda prevederilor de mai jos :

Marca mortarului

Tipul de mortar

Materiale pentru un m3 de mortar

 

Ciment Pa 35

Pasta de var

Nisip

M50 Z

Ciment var

(kg)

230

(m3)

0,09

(kg)

115

(m3)

1,18

(kg)

1600

 

 

Zidaria trebuie sa se adapteze necesitatilor locale

Contractantul trebuie sa realizeze un metru patrat de Zidarie ca mostra etalon. Mostra trebuie terminata cu minim doua zile inainte de a fi prezentata spre insusire

       aprobarea pentru mostra etalon trebuie obtinuta de inginer inainte ca lucrarile de Zidarie sa fie incepute

       mostra etalon va fi folosita ca un etalon de calitate pentru realizarea lucrarilor de Zidarie iar portiunile de Zidarie care nu ating standardele din mostra etalon vor fi refacute . Mostrele etalon vor fi amplasate unde sa poata fi protejate si vor putea fi distruse numai dupa terminarea si aprobarea finala a lucrarilor de Zidarie .

       Cand mostra etalon este insuficienta pentru un standard satisfacator al lucrarilor o alta mostra este solicitata sa se realizeze si se va supune aprobarii

5.3.                   LUCRARI DE ZIDARIE IMBINARI si ROSTUIRE

Caramizile si blocurile de BCA vor fi legate cu mortar la fiecare rand. Unde suprafata zidului pentru fata interioara prezinta neregularitati, mortarul din rosturile zidariei va fi indepartat pe o grosime de 12 mm inainte ca tencuiala sa fie aplicata.

Zidaria pe suprafetele interioare care nu trebuie tencuita trebuie bine finisata

Pentru zidaria executata contractantul trebuie sa construiasca in plan vericul cu dispunerea rosturilor in concordanta cu prevederile standardelor internationale si a celor locale

Caramizile trebuie legate cu mortar si rostuite la fiecare rand in parte .

Toleranta in lucrarile de Zidarie

Urmatoarele verificari trebuie intreprinse in construirea peretilor :

       grosimea peretilor netencuiti trebuie sa fie media a trei masuratori pe perete. Toleranta pentru blocurile de 250 mm trebuie sa fie de 8 mm si de 6mm pentru ziduri

       dimensiunea rosturilor verticale si orizontale va fi facuta prin stabilirea unei grosimi medii a rosturilor masurata orizontal si vertical. Toleranta grosimii rosturilor trebuie sa fie de 2 mm atat pentru rosturile verticale cat si pentru cele orizontale.

       abaterea de la orizontala pentru fiecare rand de Zidarie trebuie sa fie maxim 2mm/m si 15mm pe intreaga lungime a zidului

       abaterea de la verticala nu trebuie sa fie mai mare de 3mm/m si cel mult 6mm pe intreaga inaltime a zidului

       dimensiunea incaperilor si pozitionarea golurilor de usi, ferestre, etc. pot avea o abatere de maxim 10mm.

Tencuirea nu va incepe inainte ca zidaria de caramida sa fie aprobata de inginer.

5.4.                   HIDROIZOLATII PENTRU ACOPERISURI , TeraSe

Acoperisurile de beton vor fi termoizolate cu polistiren iar hidroizolatia se va realiza cu materiale ce vor permite drenarea apei la suprafata.

Hidroizolatia va contine:

       Amorsa din solutie de bitum, cel putin 300g/m2

       Bariera de vapori din pasla bituminat perforata IBP 1200, IBP 1100

       Bariera de vapori - folie de polietilena 0.8mm grosime

       Membrana de bitum, 4mm grosime armata cu pasla din poliester

       Membrana bituminoasa armata cu plasa de poliester cu insertii de gresie 3mm grosime ca strat protector.

Lucrarile de hidroizolare trebuie sa respecte normele C 112-1986:

       Depozitarea materialelor trebuie sa fie aproape de punctul de lucru in incaperi curate si uscate

       Foliile bituminate, bitumul si materialele auxiliare vor trebui sa fie insotite de certificate de calitate si sa corespunda specificatiilor tehnice

       Aplicarea hidroizolatiei la cald ( termosudare ) trebuie facuta in conditii de temperatura peste 5C si umiditate foarte scazuta

       Pentru lucrarile desfasurate pe timp rece se vor aplica "Norme de executie pe timp rece a lucrarilor de constructii si instalatii" C16-84

Hidroizolatia aplicata in jurul instalatiilor si a altor obstacole se va realiza in acord cu instructiunile fabricantului de instalatii pentru a obtine si izolarea fonica a structurii.

5.5.                   IZOLATII TERMICE LA TERASE

Stratul de izolare termica trebuie sa aiba 6cm grosime conform specificatiilor din STAS 6472/3-89 daca nu este specificat altfel si trebuie sa fie de vata minerala de 6 cm grosime, G200 densitate.

Recomandarile generale cu privire la executarea lucrarilor de termoizolare sunt specificate de "Normativul de proiectare si executie a lucrarilor de izolatie pentru cladiri C107-1982"

In cazul in care sunt conditii de ploaie pe timpul montarii izolatiei, suprafata pe care se aplica aceasta va fi protejata temporar pana cand lucrarile se pot relua in conditii uscate.

Protectia izolatiilor pe terase si pe acoperisurile neaccesibile va fi executata cu membrane lipite la cald.

Protejarea teraselor izolate si a acoperisurilor ne-accesibile trebuie facuta cu membrane calde sudate.

Izolarea termica pentru terase:

       Hidroizolatie panta de beton;

       Strat armat 7 cm

       Izolarea termica cu polistiren de 18 cm

       Bariera de vapori

       Strat de egalizare 3 cm

       Placa de beton 15 cm.

Izolarea termica pentru acoperis:

       Toate materialele din lemn folosite pentru structura acoperisului trebuie sa fie rezistente la foc,

       Bordura acoperisului - vata minerala cu folie de aluminiu spre interior, 18 cm

       Scandura lacuita fin

       Capriori si soclu de lemn ignifugat

Verificarea lucrarilor

Lucrarile de izolare vor fi verificate pe timpul executiei si se va intocmi un raport ce va evidentia urmatoarele:

       Calitatea reazemului: rigiditatea, aderenta, planeitatea,umiditatea

       Calitatea materialelor hidroizolatoare

       Calitatea amorsei si corectitudinea adeziunii fiecarui strat;

       Corectitudinea aplicarii materialelor in jurul obstacolelor si al rosturilor

Verificarile vizuale vor include:

       Uniformitatea si continuitatea lipirii cu mastic bituminos

       Pantele hidroizolatiei - fara baltire

       Conectarea in zonele in care materialul este perforat (instalatii)

       Masuri de protectie

       Hidroizolatia verticala

Pentru suprafete mai mari de 20m2 se va face un test al hidroizolatiei prin inundarea acoperisului cu apa

Tavanul nu trebuie sa se umezeasca la 72 de ore de mentinere a acoperisului inundat.

Toate materialele folosite trebuie sa corespunda cerintelor de calitate din standardele curente si vor fi insotite de certificate de calitate si agremente tehnice.

5.6.                   ELEMENTE DE SCURGERE

Burlanele si jgheaburile trebuie sa fie din material polymeric. Suprapunerea minima la racorduri trebuie sa fie de 100 mm.

Burlanele de scurgere verticala trebuie sa fie dintr-o singura bucata. Marginile trebuie sa paralele cu fata expusa a zidariei si sa se extinda cu cel putin 25 mm in orice cavitate.

Burlanele verticale trebuie sa treaca peste orice deschidere si peste orice scurgeri orizontale.

5.7.                   CONLUCRAREA CU BETONul

In locurile in care zidaria de caramida sau din blocuri trebuie conectata la elemente de beton, se vor prevedea tiranti de metal pozitionati simetric 3/m2, iar zidaria de caramida se va cladi dupa turnarea betonului.

Zidaria de fatada se va lega de elementele existente de beton folosind elemente de prindere existente sau ancorate ulterior in acord sau cu aprobarea inginerului.

Elementele de prindere ancorate ulterior vor fi montate folosind amestecuri rezistente cu cel putin doua zile inaintea zidirii caramizilor in jurul lor.

5.8.                   COFRAJE si SPRIJINIRI

Cofrajele si sprijinirile folosite la constructia zidariilor de caramida vor romane montate atat timp cat este necesar zidariei sa dezvolte suficienta rezistenta spre a preveni tasari sau crapaturi in rosturi.

5.9.                   LUCRARI DE ZIDARIE PE TIMP FRIGUROS

Materialele folosite pentru zidirea caramizilor si a blocurilor nu vor fi inghetate iar caramizile sau blocurile nu vor fi zidite daca temperatura scade sub 3 grade C, numai daca sunt luate masuri speciale. Contractorul se va asigura ca orice aditiv folosit in mortar nu va cauza o variatie a culorii rosturilor. Lucrarile de zidarie terminate vor fi protejate adecvat pe timp rece.

Construirea zidariilor de caramida pe timpul iernii se va face in acord cu reglementarile si practicile locale cand acestea difera de aceste specificatii.

In timpul zidirii caramizilor se vor nota si se vor pastra temperaturile inregistrate inclusiv maximele si minimele.

5.10.               LUCRARI PREGATITOARE IN VEDEREA TENCUIRII

Daca nu este folosit un material adeziv, tavanele de beton, grinzile de beton si stalpii vor fi acoperite cu un strat de amorsa, inainte de aplicarea tencuielii, iar amestecul folosit va fi similar cu cel folosit pentru primul strat. Suprafata elementelor de beton turnate in-situ vor fi curatate de praf si particule straine si vor fi udate inaintea inceperii tencuirii.

Muchiile dintre pereti si tavan, muchiile verticale si rosturile dintre materiale diferite vor fi armate cu profile metalice inglobate in tencuiala si aduse la nivel. La fel vor fi rezolvate si rostrurile intre placile de gips-carton.

5.11.               COMPARTIMENTARI USOARE - PERETI DIN GIPS CARTON

Peretii despartitori usori cu schelet simplu sau dublu si placi din ipsos-carton sunt pereti interiori despartitori neportanti care se monteaza pe santier.

Functiunile de rezistenta si fizica a constructiilor rezulta din corelarea scheletului din profile de tabla galvanizata cu placarea din placi de ipsos-carton si straturile izolatoare pozate functie de necesitati. Suplimentar pot suporta si incarcarile obiectelor agatate.

5.11.1.           Domenii de aplicare

Peretii despartitori usori se folosesc in amenajari interioare la cladirile civile (inclusiv incaperi umede). Nu se vor utiliza in spatii tehnologice umede, in aer liber sau in spatii cu temperaturi inalte.

5.11.2.           Constructia peretilor- montajul

Operatia de montaj incepe cu masurarea si trasarea pe planseul portant a axelor peretilor, a scheletelor autoportante, a usilor si a altor deschideri. Dupa aceasta, operatiunea se continua pe pereti sau tavane.

Fixarea de suprafetele suport a profilelor de contur. La tavan si la pardoseli se utilizeaza profile de contur tip UW, iar la racordurile laterale ale peretilor se folosesc profile de schelet tip CW.

Inainte de inceperea montarii pe aceste profile se lipesc benzi de etansare sau se ataseaza alte materiale de etansare adecvate.

Planseele de rezistenta care prezinta denivelari mari vor fi egalizate inaintea montarii profilelor.

Se introduc Profilele CW in Profilele de contur.

Profilele verticale ale scheletului trebuie sa patrunda cel putin 15 mm si trebuie sa prezinte la partea superioara o toleranta de 1 cm.

Se incepe montarea placilor din gips-carton pe una din fetele peretelui. Prima placa de ipsos-carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul nuvelei cu bula de aer. In continuare placa este fixata de scheletul suport cu ajutorul suruburilor cu montaj rapid in asa fel incit sa nu existe tensionari. Urmatoarele placi se monteaza in acelasi mod.

Distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare din zona de capat a peretelui nu trebuie sa depaseasca 62,5 cm, iar in cazul realizarii izolatiei acustice, aceasta distanta nu trebuie sa fie mai mica de 50 cm. In cazul placarii duble, al doilea rand de placi va fi insurubat dupa primul rand, prin decalarea imbinarilor.

La racordarile glisante la tavane, la Profilele de contur UW de la partea superioara, placile nu vor fi insurubate.

Dupa montarea instalatiilor, in spatiul gol din perete se va aseza, indesa si asigura contra alunecarii, stratul de vata minerala necesar.

Grosimea normala a izolatiei nu trebuie sa fie mai mare ca spatiul gol din perete si nu trebuie micsorata sub dimensiunea necesara din conditiile de fizica constructiilor, prin instalatii suplimentare.

In continuare se placheaza a doua fata a peretelui. Imbinarile placilor sunt deplasate fata de pozitia imbinarilor placilor de pe partea opusa.

La peretii inalti unde la imbinarea placilor sunt necesare profile orizontale acestea vor fi decalate, in caz contrar reducandu-se stabilitatea peretelui.

Daca se monteaza usi este necesara montarea de profile suplimentare de o parte si de alta a usii. Aceste profile se monteaza pe intreaga inaltime a peretilor si se fixeaza foarte stins de profilul de contur UW inferior si superior. Prin patrunderea unul intr-altul Profilele CW pot suporta o greutate de 35 kg a canatului de USA la o inaltime de 2,80 m pentru incapere si pentru greutatea ale canatului de usa pana la 60 kg.

Spacluirea placilor de ipsos-carton poate demara numai dupa consumarea tuturor tensiunilor reunificative, cum ar fi de exemplu cele din actiunea umiditatii sau a temperaturii. Se presupune o temperatura a incintei de montaj si a constructiei de cel putin 5 grade Celsius. Umiditati exagerate ale aerului (in comparatie cu conditiile de utilizare ulterioare) in timpul spacluirii, precum si deshidratarea rapida sau incalzirea in scopul uscarii poate duce la formarea de fisuri. In cazul introducerii de benzi de acoperire a rosturilor din hartie sau din impletitura din fibra de sticla este posibila si spacluirea cu umplutura pentru rosturi.

5.11.3.           Tratamentul suprafetelor

Placile de Rigips sunt compatibile cu aproape toate tipurile de straturi de acoperire uzuale pentru interiorul incaperilor cum ar fi lacuri si vopsele de dispersie, aplicari de tapete, placute, straturi textile si altele asemanatoare. Nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var.

Pentru aplicarea ulterioara a unor straturi de tencuiala suplimentare sau rasini artificiale sunt necesare tratamente preliminare cum sunt aplicarea de punti de lipire sau aplicarea de grunduri.

5.11.4.           Verificarea pe faze a lucrarilor

Verificarea calitatii lucrarilor se face la fiecare faza in parte:

       verificarea modului de realizare a scheletului metalic;

       verificarea scheletului metalic in dreptul golurilor de usi;

       verificarea prinderii placilor din gips-carton si a planeitatii generale;

       spacluirea scheletului metalic in dreptul golurilor de usi;

       verificarea duritatii muchiilor

5.12.               Tencuieli

Tencuielile se aplica de obicei in doua straturi in concordanta cu instructiunile producatorului si transele se vor pune in opera cit de curand posibil dupa ce apa a fost adaugata .

Tencuielile interioare trebuie sa corespunda cu urmatoarele prevederi standard ale mostrelor etalon :

Pentru primul strat :

       Aplicarea mecanizata a mortarului 12-15 mm

       Aplicare manuala 9 mm

       Pentru ultima cursa - aplicare manuala 7-8 mm

5.12.1.           Pregatirea suprafetei

Tencuirea suprafetelor trebuie facuta dupa un timp pentru a evita contractiile produse de asezarea constructiei . Mortarul trebuie sa fie intarit in rosturile de imbibare a caramizilor ,iar suprafetele trebuie sa fie curate si nu incarcate in exces afectand aderenta tencuielii.

Toate lucrarile de instalatii si constructii trebuie sa fie finalizate pentru a nu prejudicia finisarea tencuielilor .Stratul suport trebuie sa fie curat .Confectiile metalice trebuie sa fie bine ancorate cu ancore zincate in acord cu practicile uzual admise .

Rosturile zidariei trebuie sa fie curatate si toate suprafetele netede trebuie sa fie periate pentru a crea aderenta necesara tencuielii .

5.12.2.           Tencuieli pe timp friguros

Cand temperatura exterioara este 5 grade sau mai putin , portiunea de lucrari ce urmeaza a fi tencuita trebuie sa fie complet protejata . Temperatura mediului ambiant trebuie sa fie 5 grade C in perioada in care se vor executa tencuielile

5.12.3.           Prevederi comune

Tencuielile fiind lucrari destinate de cele mai multe ori sa lamina vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand, dupa terminarea intregului obiectiv.

Verificarea calitatii suportului pe care se aplica tencuiala se face in cadrul verificarii executarii acestui suport. Este absolut interzis de a se aplica tencuiala peste suporti ce nu au fost receptionati conform instructiunilor specifice.

Inainte de executia tencuielilor este necesar de a se verifica daca au fost receptionate toate lucrarile destinate de ale proteja sau lucrari care prin executie ulterioara ar provoca deteriorarea tencuielilor - invelitori, plansee, balcoane, conducte de instalatii, timplarie pe toc.

Se va verifica daca odata cu executia suportilor au fost montate toate piesele necesare fiecarei tamplarii sau ale instalatiilor (ghermele, praznuri, suporti, coltare, etc.).

Materialele nu pot fi introduse in lucrare dacit daca s-a verificat in prealabil de catre conducatorul tehnic al lucrarii, daca acestea au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu normele respective.

Pe parcursul lucrarii este necesar a se verifica daca se respecta tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitiei mortarului, precum si aplicarea straturilor succesive fara depasiri de grosimi maxime. Se vor lua masuri impotriva uscarii prea rapide (vant, insorire), spalari de ploaie sau a inghetului.

Rezultatul incercarilor de control ale epruvetelor de notar trebuie comunicata conducatorului tehnic al lucrarii in termen de 48 ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul incercarii este sub 75% din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul lucrarii pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale de lucrari ascunse si se vor mentiona in prezentarea ce se preda comisiei de receptie preliminara; aceasta comisie va hotari definitiv asupra acceptarii tencuielii respective.

Verificarea pe faze de lucrari se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari la fiecare tronson in parte:

       rezistenta mortarului;

       numarul de straturi ce se aplica si grosimile respective;

       aderenta la suport intre doua straturi;

       planeitatea suportilor si liniaritatea muchiilor;

       dimensiunea, calitatea si pozitia elementelor decorative (solbancuri, braie, cornise).

Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se inscriu in registrele de procese verbale de lucrari ascunse.

Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac cel putin cate una la fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp.

La receptia preliminara se efectueaza, direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minimum 1/3 din frecventa precedenta.

ANEXA A.1 ABATERI ADMISE LA LUCRARI DE TENCUIELI

DENUMIREA DEFECTULUI

TENCUIALA BRUTA

TENCUIALA DRISCUITA

TENCUIALA GLETUITA

TENCUIALAFATADE

Umflaturi, ciupituri, impuscaturi, fisuri, lipsuri la glafurile ferestrelor, plinte, obiecte sanitare.

Maximum una pana la 4 cm2/ 1m2

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

Zgrunturi mari (pana la max. 3mm) basici si zgarieturi adanci,formate la driscuire la stratul de acoperire.

Maximum doua la 1mp.

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

Neregularitati ale suprafetelor- verificare cu dreptarul de 2m lungime

Nu se verifica

Maximum 2 neregularitati in orice directie avand adancime sau inaltime pana la 2 mm.

Maximum 2 neregularitati in orice directie avand adancime sau inaltime pana la 1 mm.

Maximum 3mm/neregularitati in orice directie avand adancime sau inaltime pana la 3 mm.

Abateri de la verticala

Minimum admis pentru elementul suport

- la tencuieli interioare max.1 mm/1m (si max.30mm/

toata Inaltimea camerei; - la tencuieli exterioare max.20mm/1m si max.20mm la toata Inaltimea cladirilor.

Pana la 1 mm/1 m si maximum toata Inaltimea incaperii

Maximum 2 mm/ 1 m si maxi. 20 mm pe toata Inaltimea cladirii.

Abateri fata de orizontala a tencuielilor tavanelor

Nu se verifica

Maximum 1 mm/1 m si max.3 mm de la o latura la alta.

Pana la 1 mm/m si maximum 2 mm intr-o incapere

Nu se verifica

ABATERI ADMISE LA LUCRARI DE TENCUIELI EXTERIOARE

DENUMIREA DEFECTULUI

TENCUIALA BRUTA

TENCUIALA DRISCUITA

TENCUIALA GLETUITA

TENCUIALAFATADE

Abateri fata de orizontala sau verticala a unor elemente ca: intranduri, iesinduri, glafuri pilastri, muchii,braie, cornise, solbancuri, ancadramente

Maximum cele admise pentru elemente.

Pana la 1 mm/1 m si max.8 mm/ element.

Pana la 1 mm/1 m si max.2 mm pe toate inaltimea sau lungimea.

Pana la 2 mm/1 m si max. 5 mm pe inaltimea unui etaj.

Abateri fata de raza la suprafete curbate.

Nu se verifica.

Pana la 5 mm.

Pana la 5 mm.

Pana la 6 mm.

5.12.4.           Normative privind executarea lucrarilor de tencuieli, placaje.

- C.18/1983 "Normativ pentru executarea tencuielilor umede";

- C.17/1982 "Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de Zidarie si tencuiala";

- C.16/1984 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente";

- STAS 1667-1976 "Agregate naturale grele pentru betoane si mortare";

- C.6/1986 "Instructiuni th. pentru executarea placajelor din faianta, majolica, placi ceramice smaltuite";

- STAS 233-1986 "Placi de faianta";

- STAS 1667-1976 "Agregate naturale grele pentru mortare si betoane";

- STAS 146-1980 "Var pentru constructii".

- C.18/1983 "Normativ pentru executarea tencuielilor umede";

- C.202/1980 "Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din placi de argila arsa";

- STAS 7830-1980 "Placi ceramice din argila arsa".

5.13.               Finisarea pardoselii de beton

Pardoselile din beton se vor finisa in raport de specificatiile din contract. Dimensiunile minime ale fiecarui strat :

       turnarea unui strat de baza de 10 mm

       turnarea unui strat de poza de 25 mm

       turnarea unui strat final de 75 mm

Toate pardoselile de beton vor avea o panta pentru a putea fi spalate si a permite dirijarea apelor spre o gura de scurgere

5.14.               Pardoseli PVC pentru trafic intens

Inainte de punerea in ordine si de livrare a oricarui material contractantul trebuie sa achizitioneze mostre de material pentru a obtine aprobarea inginerului

Materialele vor fi transportate ,depozitate si puse in opera in concordanta cu recomandarile producatorului.

Strat suport

Stratul suport al pardoselii va fi realizat dintr-o sapa suport M100 preparat cu nisip sort 0-7 mm

Pozarea stratului de uzura

La punerea in opera a pardoselilor temperatura materialului si a camerei trebuie sa fie minim +16C iar umiditatea relative a aerului maxim 65% cu 48 ore inainte de punerea in opera

Aceste conditii trebuie mentinute cel putin 30 zile.

Sapa de mortar sau suportul de beton , in conditiile in care pardoseala se lipeste cu adeziv ,trebuie sa fie uscate .

Daca suprafata necesita reparatii sau corectii ,contractantul ,pe cheltuiala sa , va propune inginerului un amestec de mortar potrivit sau o rasina epoxy pentru reparatii

Lipirea pardoselilor

Pardoselile vor fi lipite , finisate si curatate urmand indicatiile producatorului

Fixarea marginilor laterale ( plinte ).

Covoarele de PVC ( sau rasinile epoxy) se vor finisa la margini in acord cu indicatiile producatorului ( de regula plinte de PVC )

5.15.               Pardoseli din dale mozaicate

Mortarul de poza trebuie sa contina 300-350 kg de ciment la un m3 de nisip si trebuie sa aiba 25-30 mm grosime . Mortarul va fi cu ciment obisnuit Pa35,cu agregate sort 0.3 mm amestecate cu o parte ciment la 3,5 -4 parti de nisip. Cimenturile cu uscare rapida ( priza rapida -Pa40 etc ) nu vor fi utilizate . Raportul apa-ciment nu va depasi 0,5

Placile vor fi inundate pentru 2-3 ore

Imbinarile vor fi de minim 3mm

Dalele vor fi transportate si puse in opera in acord cu prescriptiile tehnice si cu aprobarea inginerului.

Finisarea pardoselilor

Placile de gresie nu vor fi lustruite ( ci cu finisaj mat ) dar posibil de curatat cu o carpa umeda .

Rosturile de dilatare la 30 mp sau la 6 ml trebuie realizat rost sau dupa indicatiile tehnice

5.16.               Pardoseli din ciment sclivisit si de mozaic turnat

Punerea in opera a pardoselilor

Pardoselile de ciment rolat vor fi alcatuite dintr-un strat de mortar de ciment tratat rugos pentru aderenta .Cantitatea de ciment va fi de 300kg/m3de ciment

Pardoselile din mozaic vor fi alcatuite din doua straturi :

       Mortar de ciment 30 - 50 mm grosime;

       Piatra de mozaic de marmura 15 mm grosime .

Pardoseala de ciment rolat si cea de mozaic vor avea mortarul de ciment cu o compozitie de 400kg de ciment la un m3 de nisip de 3 mm

Se mentin conditiile de depozitare si pastrare indicate de producator

Finisarea mozaicului se va face prin frecare si lustruire. Frecarea se va realiza cu masini speciale de frecat mozaic , cu apa timp de 4-6 zile

5.17.               Pardoseli din gresie portelanata

Pardoselile din gresie vor fi grupa B1, in acord cu normele UNI 87 si UNI EN 176 in conformitate cu urmatoarele prevederi :

Temperatura de ardere

1200 - 1250C

Absorbtia la apa

UNI EN 99

Rezistenta la indoire

UNI EN 100

Rezistenta superficiala

UNI EN 101

Rezistenta la agenti chimici

UNI EN 106

Rezistenta la inghet

UNI EN 202

Rezistenta la variatiile de temperatura

UNI EN 104

Stabilitatea culorilor la razele UV

DIN 51094

Rezistenta la abraziune

UNI EN 102

Pozarea pardoselilor se va face in acord cu specificatiile producatorului si cele ale unei corecte practice de punere in opera si in baza unor mostre etalon insusite de inginer

Orice portiune respinsa de inginer( diriginte de santier ) trebuie refacuta pe cheltuiala constructorului (contractantului )

5.18.               tencuieli EXTERIORE

Tencuielile exterioare se realizeaza in 2 straturi utilizand un mortar de var ciment cu adaos de mixturi pentru primul strat .

Stratul suport trebuie sa fie curat ,neinghetat si neprafuit si capabil sa suporte aplicarea mortarului .Toate imbinarile si golurile trebuie astupate cu mortar de var ciment pentru a obtine o suprafata neteda si plana .Toate suprafetele unde mortarul este deja aplicat acesta trebuie aplicat intr-un prim strat si o armare cu plasa de fibra de sticla ancorata de structura .

Grosimea totala nu trebuie sa depaseasca 20 mm aplicat in 2 straturi. Primul strat trebuie sa fie mortar Clasa MPA 35 si nu trebuie sa fie lasat mai mult de 10 zile pana la aplicarea stratului final .Pe toata perioada executiei lucrarilor de tencuire temperatura nu trebuie sa fie sub 5 grade C . Incalzirea directa a mortarului nu este permisa.

Suprafetele se vor remedia in mai putin de 2 zile pana nu-si pierde stratul suport umiditatea .Mortarul se va aplica mecanic in conformitate cu specificatiile din contract . Stratul vizibil de natura minerala se va aplica strict in acord cu indicatiile producatorului . Timpul necesar intre cele doua aplicari se va aprecia de catre inginer.

5.19.               Dulgherie si tamplarie

Pe cit posibil ,operatiunile de taiere a tamplariei inainte de finisarea acesteia. Cand operatiuni de modificare se vor face dupa finisare interventia va fi protejata de 2 straturi de protectie .Dupa acest tratament tamplaria trebuie atent curatata inainte de punerea in opera .

Golurile pentru tamplarie trebuie practicate dupa inceperea lucrarilor. Cu exceptia lucrarilor prevazute in contract se vor lasa 3mm pentru fiecare fata .

Cadrele, tocurile si alte elemente ale tamplariei trebuie sa fie asigurate printr-o fixare solida .Unde prinderea nu a fost prevazuta cu ghermele ancorarea se va realiza prin practicarea de cepuri in conditii de prindere solida .

Portiunile care trebuiesc vopsite trebuie finisate si chituite inainte de aplicarea vopsitorie

 

5.19.1.           Tamplarie de lemn cu accesorii metalice

Normele din acest capitol se refera la calitatea verificarilor si la receptia lucrarilor de tamplarie (ferestre si usi ), ferestre si captuseli

Verificarea tamplariei (lemn si metal ) se va receptiona la iesirea din fabrica. Verificarea produselor de tamplarie care este montata in cladire se va verifica la receptia cladirii. Verificarea intregii tamplarii se va face la receptie si la montaj

5.19.2.           Tamplarie de lemn si metalica

Aplicare

Aceasta soseste pe santier din fabrica gata confectionata si trebuie verificata de catre conducatorul tehnic al lucrarii sub aspectul:

       existentei si continutului certificatelor de calitate;

       corespondentei cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs;

       existentei si calitatii accesoriilor de prindere, manevrare, etc.

La punerea in opera se verifica daca in urma depozitarii si manipularii, tamplaria nu a fost deteriorata. Eventualele deteriorari se vor remedia inainte de montare. Verificarea pe parcursul montarii va fi efectuata de catre conducatorul tehnic al lucrarii.

Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor se face conform regulamentelor in vigoare si se refera la corespondenta cu prevederile din proiect si conditiile de calitate precum si incadrarea in abaterile admisibile prevazute mai jos.

Verificarea pe faze se refera la intreaga categorie de lucrari de tamplarie sau dulgherie si se va face pentru fiecare tronson in parte incheindu-se "PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARE", acestea inscriindu-se in registrul respectiv.

La receptia preliminara a intregului obiectiv, comisia de receptie va verifica lucrarile de tamplarie urmarind:

       examinarea existentei si continutul proceselor verbale de verificare si receptie pe faze de lucrari;

       examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaje;

       se va avea in vedere ca tamplaria sa indeplineasca perfect functia pentru care a fost prevazuta.

Norme specifice

La tamplaria din lemn se va verifica:

       existenta si calitatea accesoriilor metalice;

       verificarea tocurilor si a captuselilor (nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m);

       intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 38 mm;

       incastrarea tocului sa fie facuta in peretii existenti prin ghermele, dibluri, pene, cuie, suruburi sau praznuri, astfel ca tocul sa nu aiba nici un fel de joc;

       abaterile de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1500 mm, trebuie sa fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective;

       potrivirea (luftul) corecta a foilor de usi precum si a cercevelelor pe tocuri,pe toata lungimea faltului respectiv, nu trebuie sa depaseasca 2 mm;

       intre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minimum 3,5cm;

       glafurile interioare vor fi montate cu o pana catre interior de 1% si la aceeasi inaltime fata de pardoseala camerei;

       existenta pieselor auxiliare (wasernase, pazii de tabla) la ferestre este obligatorie;

       accesoriile metalice trebuie sa fie montate si sa functioneze perfect;

       balamalele, cremoanele, drucarele sa fie montate la inaltime constanta (pentru fiecare in parte) de la pardoseala;

       lacasurile de patrundere a zavoarelor in pardoseli si tocuri, trebuie protejate prin placute metalice sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;

       deschiderea cercevelelor cuplate trebuie sa se faca cu usurinta, fara sa fie blocate in urma vopsirii;

       verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului zugraveli si vopsitorii.

La tamplaria metalica se va verifica:

       corespondenta cu proiectul si a detaliilor respective;

       asamblarea elementelor componente prin suduri polizate (nu se admit cordoane de suduri neuniforme, cu scurgeri de metal sau gauri produse prin arderea pieselor);

       prinderea tamplariei de zidarie, diafragme, stalpi de beton, sau prin sudarea de praznuri sau placute metilice (conform proiectului);

       grunduirea cu miniu de plumb sa fie realizata uniform pe toate fetele, inclusiv pe cordoanele de sudura;

       modul in care s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc;

       verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului zugraveli si vopsitorii

Geamuri

Prevederile de la capitolul geamuri se refera la controlul calitatii si receptiei lucrarilor de geamuri montate la usi si ferestre.

Verificarea materialelor aduse pe santier si in fabrica se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si se refera la dimensiunile si calitatea materialelor prevazute in documentatia de executie.

Materialele nu vor fi puse in lucrare daca nu sunt insotite de certificate de calitate. De asemenea, nu se vor pune in lucru geamuri sparte, fisurate sau zgariate.

Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se va face de catre conducatorul tehnic al lucrarii pe tot timpul executiei.

Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se efectueaza conform instructiunilor in vigoare si se refera la corespondenta cu tipurile si dimensiunile din proiect, la conditiile de calitate si la incadrarea in abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz in parte si precizate in cataloagele de detalii tip sau in desenele de executie.

Verificarea pe faze se va face pentru intreaga categorie de lucrari de geamuri si pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARI, care se inscriu in registrul respectiv.

Verificarea lucrarilor de geamuri la receptia preliminara a intregului obiectiv se va face de catre COMISIA DE RECEPTIE prin:

       examinarea existentei si continutului proceselor verbale de verificare pe faze de lucrari;

       examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaj.

La geamurile cu chit obisnuit sau chit cu miniu de plumb se controleaza vizual daca cordonul de chit nu prezinta crapaturi, discontinuitati,grosimi variabile sau portiuni desprinse. Nu se admite sa se vada capetele tintelor sau stifturilor. Se controleaza daca imbinarea chitului la colturi este corect executata.

Se controleaza daca n-a atins patul de chit pe faltul grunduit al tamplariei din lemn, respectiv pelicula de vopsea de miniu de plumb si patul de acelasi chit la tamplaria metalica, zgariindu-se in acest scop vopseaua la cateva geamuri.

Daca nu se poate stabili precis existenta patului de chit, se scoate un ochi de geam, operatia repetandu-se daca rezultatul este negativ, pana la edificarea organului de verificare.

Pentru a controla aderenta cordonului de chit, se va incerca cu ajutorul unui spaclu desprinderea lui. Un chit bun si bine plasat adera de geam si falt atat de puternic, incit nu se poate indeparta decat prin taiere cu dalta. Etansarea cordonului de chit se controleaza prin scoaterea unei cercevele si asezarea intr-o pozitie oblica, dupa care se toarna apa pe geam. Nu se admite patrunderea apei prin stratului de chit.

Controlarea tintelor de fixare a geamurilor la tamplaria din lemn, respectiv a stifturilor de sarma de otel la tamplaria metalica se face prin sondaj, scotandu-se chitul la cateva cercevele sau foi de usi, numarul sondajelor depinzand de volumul lucrarii si de rezultatele obtinute la primele incercari.

Jocul de 12 mm intre geam si falt se va controla cu ocazia scoaterii pentru verificare a tintelor sau stifturilor precum si a aderentei cordonului de chit.

Normative privind proiectarea si executarea lucrarilor de tamplarie si montare a geamurilor:

       C.199/1979 "Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si montarea in constructii a tamplariei de lemn";

       STAS 465/1980 "Ferestre si usi de balcon din lemn pentru constructii";

       STAS 466/1986 "Usi din lemn pentru constructii civile";

       STAS 6333/1986 "Ferestre si usi de balcon, usi int. si ext. din lemn pentru constructii".Formate si alcatuiri;

       STAS 799/1988 "Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale";

       STAS 9317/4,2/1987 "Tamplarie pentru constructii. Metode de verificare a calitatii";

       C.47/1986 "Instructiuni th. pentru folosire si montare geamuri si alte produse de sticla in constructii";

       STAS 853/1980 "Geamuri trase";

       STAS 3230/1984 "Garnituri de cauciuc de uz general pentru ferestre";

5.20.               Acoperisuri bituminoase

In afara altor specificatii terasele bituminoase se aplica pe planseele de beton. Acoperirea bituminoasa consta in 2 straturi de membrane bituminoase din care una cu granule fine peste plasa de fibra de sticla bituminoasa si una cu granule fine peste o imptslitira bituminoasa .

Primul strat este un strat de impaslitura bituminoasa de fibra de sticla tip 3 B in acord cu CP 144 partea 3. Acest strat trebuie sa fie prins de stratul principal de ciment cu bitum fierbinte .Greutatea trebuie sa fie de 18kgla 10 mp exclusiv adanciturile si accesoriile ..

Cand un strat de invelis bituminos trebuie aplicat inaintea celui de-al doilea strat de invelis bituminos Cel de-al doilea strat trebuie saturat cu bitum peste un strat de impaslitura tip 1B care este acoperit cu componente bituminoase si agregate minerale descrise in CP 144 partea 3. Greutatea nominala trebuie sa fie de 14 kg .la 10mpexclusiv adanciturile si accesoriile .

Toate membranele trebuie suprapuse pe 50 mm latime .Toate racordarile pe verticala ( aerisiri deflectoare,rigole ,glafuri ) trebuie aprovizionate . Toate racordarile verticale , rigolele trebuie protejate cu vopsea reflectiva din aluminiu .Pluvialele trebuie ancorate in beton si se vor realiza la dimensiunile din planse Acestea se vor plasa in pozitiile fixate in parapet utilizand izolatii cu mortar rezistent la umezeala si hidroizolatii cu masticuri bituminoase in jgheaburile de scurgere .

Lucrarile de izolare trebuie garantate 5ani fara a fi defecte de etanseizare .

5.21.               GOLURI in pereti, podelele si plafoane

Contractantul va practica goluri in pereti ,tavane sau pardoseli pentru trecerea conductelor si cablelor si , unde contractul prevede , va aproviziona si monta mansoane de trecere cu finisarea suprafetelor .Toate trecerile trebuie bine izolate pentru a preintampina trecerea gazelor toxice sau a gazelor explozive .

Este de asemenea necesar de a instala chepenguri in acoperis precum si ferestre speciale pentru evacuarea fumului . ( vezi tabelele de tamplarie )

5.22.               Tolerantele pentru lucrarile de constructii

Tolerantele pentru lucrarile de constructii ,cu exceptia altor prevederi din contract , nu trebuie sa depaseasca abaterile premise de standardele si prescriptiile internationale ( sau echivalent local ).

5.23.               Feroneria

Toate imbinarile componentelor tamplariei vor fi fixate cu spatii cu egala toleranta de jur imprejur .Balamalele ,etc,vor fi montate in aliniament perfect ,broastele si sildurile vor fi strans ancorate in lacasurile lor fara joc. Suruburile pentru fixarea feroneriei vor fi din acelasi metal cu accesoriile . In completare toata tamplaria trebuie ajustata si feroneria unsa , cu exceptia balamalelor ,trebuie miscate pentru a fi vopsite si reparate pentru vopsirea finala sau completarile solicitate de dirigintele de santier .

Incuietorile trebuie montate in conformitate cu plansele sau unde este indicat de inginer .Toate incuietorile usilor exterioare vor avea 3 chei iar cele interioare 2 chei . Toate incuietorile si partile mobile trebuie gresate si lasate in stare perfecta de functionare si toate cheile trebuie marcate si predate inginerului coordonator . Toate usile de lemn vor fi finisate in acord cu usa etalon stabilita ca mostra,cu incuietori si broaste si minere de aluminiu .Usile duble vor avea in plus bolturi prinse sus si jos pe fiecare canat

Toate broastele,manerele ,sildurile si alte feronerii similare vor face obiectul aprovizionarii de catre inginer

5.24.               prinderi - ancoraje

Prinderile prin impuscare in caramida ,blocuri de Zidarie trebuie infiletate cu o adancime minima de 25 mm daca procedura de agatare se potriveste .

Articolele care urmeaza a fi fixate in zidarie trebuie trecute in procedurile de lucru . Unde sunt impracticabile contractantul trebuie sa utilizeze profile performante de marimea necesara pentru ca obiectele sa fie dupa aceea prinse in constructie .

Toate conductele trebuie prinse in conditii de securitate inainte ca zidaria sa fie finisata .Blocurile de caramida si zidaria trebuie sa fie ridicata in apropierea conductelor cit mai aproape de acestea ,cu prinderi .Prinderile individuale trebuie prinse in jurul conductelor acolo unde este posibil fara a provoca stricaciuni

5.25.               Usile si ferestrele de aluminiu

Usile si ferestrele de aluminiu vor fi din profiluri de anod de aluminiu extrudat aluminiului 6063.

Ramele externe vor izolate termal pentru a asigura o izolare termica.

Sticla va fi tip panouri 4 + 12 + 6 mm (sticla incolora) cu spalator central (neopren) si canalizare. Pierdere de caldura nu va depasi 1.6 W/m2 c.

Pentru executia lucrarilor cu aluminiu:

Profilurile de aluminiu vor fi taiate la 450;

Panoul de sticla va fi mentinut in pozitie verticala corecta si pozitie orizontala cu bare speciala stranse. La montarea sticlei se va lasa un spatiu intre rama pentru a compensa deformarea elastica in timpul variatiilor de temperatura. In partea inferioara si laterala 4 mm si in partea superioara 5 mm. Pentru a evita vibratiile se va utiliza un tampon de cauciuc intre sticla si rama.

Izolarea va fi conform clasei E4 (fara infiltrare de apa la o presiune externa de 500 Pa si 25 litri/minute/m.). Spalarea si masticul trebuie sa fie compatibile cu ramele de aluminiu.

Aluminiul va avea toate accesoriile si inchiderile/mecanismele de deschidere. In cazul usilor mecanismul de deschidere va tine seama de instalarea incuietorilor si dispozitivelor de control..

Toate accesoriile asamblate vor fi galvanizate sau invelite cu cadmiu.

5.26.               ZUGRAVELI VOPSITORII

5.26.1.           Domeniul de aplicare

Prevederile din prezentul capitol se refera la lucrarile de zugraveli, vopsitorii interioare si exterioare ale cladirilor.

5.26.2.           Prevederi comune

Zugravelile si vopsitoriile fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiectiv si in consecinta nu este necesar a se incheia procese verbale de lucrari ascunse.

Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugravelile si vopsitoriile se face in cadrul verificarii executarii acestui suport - tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de tamplarie, instalatii). Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de zugraveli, vopsitorii sau tapete, inainte ca suportul sa fi fost verificat cu atentie de catre seful punctului de lucru, privind indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport.

Verificarea calitatii zugravelilor si vopsitoriilor se face numai dupa uscarea lor completa si are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor si a eliminarii posibilitatii ca aceste defecte sa se mai repete in continuare.

Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, streasina) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire).

Conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice toate materialele inainte de a fi introduse in lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevazuta in prescriptiile tehnice, utilizarea retelelor si compozitiei amestecurilor indicate, precum si aplicarea straturilor succesive in ordinea si la intervalele de timp prescrise. Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste (vant, insorire), spalari prin ploaie sau inghet.

Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac cel putin cate una la fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp. La receptionarea preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta.

5.26.3.           Zugraveli - verificari pe faze de lucrari

Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele:

       corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile din proiect si cu eventualele dispozitii ulterioare;

       aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa (culoare uniforma, fara pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par, urme de pensule sau bidinele);

Urmele de bidinea sunt admise numai daca nu se vad de la distanta de 1 m. Nu se admit corecturi sau retusuri locale. Pe suprafetele stropite, stropii trebuie sa fie uniform repartizati.

Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma de perete. O zugraveala prin frecare nu trebuie sa se ia pe palma.

5.26.4.           Vopsitorii

Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai intai daca la vopsitoriile in ulei s-a format o pelicula rezistenta. Constatarea se face prin ciocanire a vopselei cu degetul in mai multe puncte.

Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor, avindu-se in vedere suprafata vopsita in ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte acelasi ton de culoare, aspect lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect sau in mostrele stabilite.

Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pana la "perfect curat", adica sa nu prezinte straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri,lipsuri de bucati de pelicula, crapaturi, fisuri - care pot genera desprinderea stratului aglomerarii de pigmenti, neregularitati cauzate de chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula sau de vopsea insuficient frecata la preparare.

La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice (chituite si slefuite in prealabil). De asemeni se vor verifica accesoriile metalice (silduri, drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea.

Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite;

Inainte de vopsirea suprafetelor de vopsit, acestea vor fi verificate daca au fost pregatite corect prin curatire, slefuire si chituire a rosturilor, etc.;

Se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, etc., sunt vopsite in culorile prescrise si daca vopseaua este uniforma, fara pete, urme de pensula,crapaturi sau alte defecte. Se va verifica, inainte de vopsire daca suprafetele au fost corect pregatite prin curatire de rugina, mortar, etc.. Verificarea vopsitoriei fetelor "nevazute" ale tevilor, radiatoarelor se vor controla cu ajutorul unei oglinzi;

Separatiile intre zugraveli si vopsitorii, pe acelasi perete si intre zugraveala si tavane, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii. Separatiile trebuie sa fie rectilinii si orizontale.

5.26.5.           Normative privind executarea lucrarilor de zugraveli, vopsitorii

- C.18/1983 "Normativ pentru executarea tencuielilor umede";

- C.16/1984 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constr. si a instalatiilor aferente";

- C.3/1976 "Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii

- STAS 8431/1-1975 "Tapete pe baza de polimeri cu suport de hartie";

- Ordin M.C.Ind. 1233/D/80 "Norme de protectie a muncii in activitatea de constructii - montaj";

- STAS 146-1980 "Var pentru constructii".

5.27.               Balustrade

Balustrada este compusa dintr-o mina curenta din teava de 40 mm diametru sustinuta din metru in metru de montanti verticali din platbande 2x50x5 mm. Intre montanti se vor amplasa panouri de plasa de sarma pentru realizarea parapetului

Balustradele se vor vopsi cu vopsele in camp electrostatic de culoare gri . Piesele componente se vor asambla prin imbinari mecanice

Pentru verificarea lucrarilor se va avea in vedere prevederile Caietului XIX din Normativ C56/'85, privind verificarea calitatii lucrarilor.

Astfel, imbinarile sudate vor avea control pe faze, conform normativ amintit.

Inainte de vopsirea in camp electrostatic se va verifica geometria elementelor, posibilitatea imbinarii si asamblarii lor, inclusiv a fixarii de trepte sau podeste.

La imbinarea si montarea elementelor se va verifica pastrarea caracteristicilor geometrice generale dupa imbinare. Se va face controlul fixarii suruburilor de inalta presiune. Nu se admit suruburi cu piulita sudata de tije. Receptia furniturilor si a lucrarilor de montaj se va face de catre constructor si reprezentantul beneficiarului, in baza procesului verbal in care sunt stipulate verificarile legale conform C133/'82.

Constructorul si beneficiarul va verifica si receptiona in conformitate cu prevederile C133/ 82modul de montaj

Verificarea conditiilor de vopsire a structurii si a modului de ancorare este acelasi pentru fiecare element component.

Toate mainile curente si balustradele vor fi proiectate la rezistenta la impingere Aceasta deplasare la rasturnare este considerata in limita de 25 mm la solicitarea standard proiectata

Incarcarea pentru impingere laterala pe balustrada va fi de minim 0,36 kN/m pentru doua fluxuri de trafic. Pentru zonele unde latimea este mai mare de 1000 mm si unde publicul are acces sau sunt cai de evacuare impingerea laterala va fi considerata 0,74 kN/m pentru trafic greu.

Toate elementele de fixare a balustradelor de planseu trebuie sa fie realizat cu minim 2 bolturi de fixare pentru asigurarea unei ancorari solide de stratul suport. Pentru doua bolturi de fixare distanta minima intre axul boltului si marginea betonului va fi de 100 mm.

Imbinarile balustradei se vor realiza utilizand suruburi si nituri de legatura sau pene de fixare astfel incit balustrada sa nu se rastoarne pe parcursul montajului .La finalul montajului balustradei aceasta se va fixa de perete protejat de un capac de mascare fixata astfel incit prinderea sa asigure maxima securitate .

Balustrada se va realiza din panouri de plasa galvanizata cu ochiuri patrate 50x50mm cu sarma de 6mm prinsa cu nituri si suruburi galvanizate . Panoul va fi inramat si intarit cu profile metalice .

Elementele constitutive ale balustradei vor fi realizate din elemente solide de metal in conditii de asigurare a securitatii exploatarii. Mina curenta trebuie sa fie continua pe toata lungimea scarii .

Orice schimbarea a detaliului trebuie precedata de calcul care sa probeze capacitatea portanta a balustradei , a pieselor constitutive si a celor de ancorare astfel incit sa respecte limitele admise de calcul pentru rezistenta la impingere precum si deplasarile minime admise .


6.                                                                           INSTALATII SANITARE

6.1.                   materialE

Materialele utilizate pentru executarea PSI si instalatiilor sanitare vor fi tevi galvanizate, filetate STAS 7656, si fitinguri turnate din metal maleabil galvanizat sau asa cum sunt descries in alte parti ale Contractului.

6.2.                   INSTALAREA TEVIlor SI ACCESORII

6.2.1.               Identificarea Instalatiei de Tevi

6.2.1.1.                                                   Identificarea Valvelor

a) General

Identificarea este necesara pentru toate Vanele de control si de inchidere, cu exceptia robinetilor si furtunurilor.

Etichetele de identificare vor fi rotunde sau hexagonale, cu o marime de aprox. 40mm; legate cu sarma blindata de plastic solid; permanent stampilate sau imprimate cu numele sau numarul adecvat, conform tabelului aprobat.

b) Sistemul de Codificare

Antreprenorul va elabora si pune la dispozitie un plan de coduri de numere/nume/functii sau un plan al sistemului de denumire pentru toate Vanele care necesita etichetare.

Antreprenorul va oferi o lista completa a valvelor si codurile de identificare care le insotesc.

Antreprenorul va inainta spre aprobare planurile de codificare in cel mult 90 de zile dupa aprobarea necesarului general de materiale.

Sistemul trebuie aprobat de Proiectant anterior lansarii comenzii sau confectionarii etichetelor.

6.2.1.2.                                                   Identificarea Tevilor

Sistemul de tevi din aceasta sectiune va fi identificat folosind legende colorate tiparite sau etichete pre-tiparite, incluzand sageti indicand directia de curgere.

Lucrarea din tevi trebuie curatata si complet vopsita inainte de aplicarea etichetelor, etc.

Legendele si sagetile de curgere trebuie aplicate la locatiile valvelor, la punctele unde teava intra in sau ies din perete, la partitii, despartituri, intersectari de tevi sau alte obstructii similare, precum si la intervale de 2m pe lungimea traseului fiecarei tevi.

Pentru a indeplini conditii specifice se pot face modificari a locatiilor si distantelor dar numai cu aprobarea Proiectantului.

Oriunde doua sau mai multe tevi merg in parallel si aproape una de alta, legendele tiparite si alte marcaje trebuie aplicate cam in aceeasi locatie astfel incat sa fie pe cat posibil simetrice atat pe orizontala cat si pe verticala.

Vopsea: Vopsea mail intinsa cu pensula sau pulverizata; in culori conforme planului; uniform pe intreaga suprafata si in nuantele aprobate.

Acolo unde culorile de marcaj nu sunt cu usurinta vizibile pe fundal, cum ar fi maron pe tevi de scurgere, oranj pe tevi de cupru, sau alte combinatii similare, un fundal alb sau de culoarea aluminiului va fi aplicat pe teava inainte de aplicarea marcajului.

6.2.1.3.                                                   Tabel pentru Spatiul dintre Suportii de Teava

a) Tevi din Otel: Distanta maxima permisa intre suportii pentru tevile si tuburile din otel va fi dupa cum urmeaza:

Gaura Nominala

(mm)

Distanta Suporti

Parcurs Orizontal (m)

Parcurs Vertical

(m)

12

19

25

32

38

50

65

75

100

125

150

2.00

2.50

2.50

3.00

3.00

3.00

3.50

3.50

3.50

4.50

5.50

3.00

3.75

3.75

4.50

4.50

4.50

5.25

5.25

5.25

6.75

8.25

b) Tevi PVC: Distanta maxima permisa intre suporti pentru tevi si tuburi PVC va fi dupa cum urmeaza:

Gaura Nominala

(mm)

Distanta Suporti

Parcurs Orizontal (m)

Parcurs Vertical

(m)

12-38

50-65

75-125

150-200

225-300

0.92

1.12

1.52

1.83

2.44

1.83

2.20

2.44

3.05

3.65

6.2.1.4.                                                   Marimea Suportului pentru Teava

a) General: Suportii de teava trebuie sa fie elemente special concepute pentru scopurile urmarite in concordanta cu ce poate fi aplicabil si cum a fost aprobat de Proiectant.

b) Suruburile: Trebuie sa fie din otel tare, de urmatoarele marimi:

Diametrul Tevii Sprijinite (mm)

Diametrul Minim al Tijei (mm)

75 si mai mic

100 la 125

150 si mai mare

9

13

16

c) Capacitatea de Suport a Agatatorii

Capacitatea de support a agatatorii nu trebuie sa fie mai mica de cinci (5) ori combinatia tevii pline in totalitate si apa.

Capacitatea de mai sus trebuie sa fie aplicabila tuturor partilor agatatorii, incluzand legaturile la structuri si conexiunile la teava.

Marimea tijelor sau conexiunilor trebuie sa fie marite ori de cate ori este necesar pentru a indeplini cerinta de mai sus.

d) Suportii Multi-Tevi

Tijele agatatorilor care sprijina mai multe tevi trebuie sa aiba un diametru de 16mm sau mai mare.

Suportii individuali nu vor depasi 1200mm in deschidere.

Spatiul dintre doua agatatori consecutive nu va depasi 2000mm.

e) Finisarea Suprafetei Agatatorii: Toate partile agatatorii trebuie sa fie in totalitate galvanizate in baie calda, indifferent de locul unde vor fi localizate sau utilizate.

6.2.1.5.                                                   Garnituri

a) Garniturile de Cauciuc trebuie sa fie durabile, adecvate presiunii, temperaturii si calitatii apei din instalatie si pentru cerintele serviciului de apa.

b) Garniturile Lichide trebuie confectionate din compusi de cauciuc sintetic, special formulati pentru serviciul preconizat.

6.2.1.6.                                                   Banda de Etansare

Banda de etansare folosita la conexiunile filetate trebuie sa fie din TEFLON sau un material identic aprobat, adecvat folosirii la temperature intre -50ºC si +180ºC.

6.2.1.7.                                                   Adezivi

Materialul adeziv utilizat pentru imbinarea tevilor din polyvinyl chloride pipes trebuie sa fie solvent de rasini polyvinyl chloride resin solvent, special formulat pentru utilizare la tevi PVC specificat in conformitate cu ASTM D 2564.

6.2.1.8.                                                   Mansete si Scuturi de Teava

a) General: Mansetele de seava trebuie asigurate acolo unde tevile trec prin plansee sau ziduri din beton; trebuie sa fie destul de largi incat sa treaca imbracamintea necesara si etansarea si sa permita miscarea libera a tevii; incluzand permiterea izolarii acolo unde este adecvat.

b) Dale de Podele sau Pereti de Subsol Floor Slabs or Wall below Ground

Vor fi instalate mansete permanente din otel galvanizat.

Terminatia va fi la nivelul peretilor si se va ridica pana la minimum 50mm deasupra dalelor.

Spatiul dintre teava si manseta va fi etanseizat cu calti sau chit de etansare si va fi inchis ermetic.

c) Mansete in alte Parti

Tipurile de mansete extensibile prefabricate sau cele facute la fata locului conform marimilor cerute, trebuie confectionate din tabla de otel galvanizat de grosime minima 0,7mm.

In beton: Manseta trebuie indepartata dupa indepartarea cofragului si inainte de instalarea tevii prin manseta.

Prin constructii supuse caldurii: Manseta trebuie invelita folosind izolatii si materiale ignifuge aprobate.

d) Scuturi

Scuturile sunt necesare pentru tevile care trec prin pardoseala, ziduri si tavane in toate spatiile interioare; indifferent daca teava este izolata sau nu.

Marimi Tipice: Scuturi despicate de tip standard, fie cu arcuri sau cu cleme fixe cu surub.

Extra Marimi: Confectionate la marimile necesare utilizand foaie de metal si securizate adecvat.

Terminatii-Marimile Tipice.

Terminatiile pentru toalete, sali de dus, bucatarii sau alte zone umede vor fi acoperite cu crom lustruit.

In alte parti: trebuie sa fie otel vopsit de cea mai buna calitate.

Terminatii-Supra Dimensionate.

Terminatiile pentru toalete, sali de dus, bucatarii si alte zone umede vor fi din tabla de ptel inoxidabil; finisaj satin.

In alte parti: Trebuie sa fie din tabla de metal galvanizata si vopsita.

e) Penetrarea Tevilor

Tevile care trec prin Pereti supusi Focului: Spatiul de penetrare va fi umplut folosind textura de piatra sau alt material ignifug aprobat.

Acolo unde penetrarea este necesar a fi etansa: Spatiul de penetrare va fi umplut folosind un material adecvat si etanseizat cu un material de etanseizare aprobat.

6.2.2.               Apometre si Alte Accesorii

a) Apometre

Apometrele de marime nominala intre 20mm si 40mm trebuie construite in concordanta cu Standardele Autoritatii Romane pentru Apa, AWWA C 700, ASTM Standard sau echivalente cu acestea pot fi utilizate cu aprobarea Autoritatii pentru Apa. Ele trebuie sa fie turnate din bronz, aripa rotativa, de tip dublu jet cu filter si cu cititor direct al consumului, cu terminatii de racordare si elementi indicatori de tip uscat (magnetici sau altfel).

Apometrele de marime nominala de 50mm si mai mari vor fi construiti in concordanta cu Standardele Autoritatii Romane pentru Apa, ASTM Standard sau AWWA C-700 sau echivalente cu acestea putand fi utilizate cu aprobarea Autoritatii. Ele trebuie sa fie cu corp din metal turnat, aripa rotativa, de tip cu curgere directa cu filtru, cu cititor direct al consumului, terminatii cu flanse, cu elementi indicatori de tip uscat (magnetic sau altfel).

b) Manometru si Instrumente Compuse de Calibrare

Manometrele vor fi din tub tip Bourdon corespunzatoare cu JIS B 7505, ANSI-B-40.1, echivalent standardelor UE sau Romane. Cuttile vor fi confectionate din alama, cu flanse pe partea din spate pentru montaj pe panou, incluzand un cadran in fata de diametru 100mm.

Gradatiile, numerele si literele vor fi negre pe fond alb. Calibrarea trebuie sa fie in bar sau kPa si trebuie sa poata indica pana la de doua ori presiunea normala de lucru a sistemului.

Acuratetea indicatiilor pe o scala completa trebuie sa fie in interiorul a +0.5%.

Manometrul trebuie completat cu un tub de sifon si o valva de presiune.

c) Instrumente de Masurare a Nivelului Apei

Pentru fiecare tanc de stocare a apei reci trebuie prevazut cate un dispozitiv de masurarea a nivelului apei din sticla transparenta.

Tubul de sticla trebuie sa aiba 10mm in diametru si sa reziste la 150% din cea mai mare presiune de lucru.

Fiecare tub de sticla va avea doua (2) valve de inchidere si pavaza metalica.

6.3.                   Echipamentul PENTRU Instalatii

6.3.1.               Pompe de Alimentare cu Apa rece

a) Unitatea de alimentare cu apa rece consta din pompe de apa, tancuri de presiune si dispozitivele de control automat.

Toate pompele de apa trebuie sa fie de aspiratie de capat de tip centrifugal.

Cutia pompei si placa din spate trebuie sa fie confectionate din metal turnat.

Roata centrifuga si fitingurile interioare trebuie confectionate din din bronz si o camera moale cu inel de fixare si un manson al axului care sa poata fi schimbat.

Axul trebuie sa fie din otel inoxidabil pe bile sau rulmenti.

Pompele trebuie cuplate direct un motor impermeabil de clasa E capabil sa lucreze la o alimentare cu energie elecrica de 230V, 3 faze, 60 Hertz.

Viteza la incarcatura maxima nu trebuie sa depaseasca 1500RPM. Partile rotative trebuie echilbrate perfect, dynamic si static.

Tancul de presiune trebuie sa fie prefabdricat din otel cu dispozitivul diafragmei avand presiunea de lucru de 490 kPa (5.0kgf/cm2)

Dispozitivele automate de control trebuie sa fie ca cele prezentate in Schite, cu operare paralela/alternativa.

O unitate completa de pompa trebuie sa cuprinda, dar nu sa se limiteze la urmatorii itemi:

Pompe complete cu cutie, roata centrifuga, ax, motor si placa de baza cu sine.

Suporti, console, bolturi si nituri de fixare si ancorare, suruburi si saibe.

Fitinguri pentru tevi, racorduri flexibile, legaturi, cuplaje, flanse si nituri, bolturi si saibele relevante.

Montaje anti-vibratorii.

Unitate de tanc de presiune cu valva de eliberare a presiunii, valva de inchidere a returului si dispozitive complete de operare, distributor si unitati de control automat.

Valve de orpire a aspiratiei si a expulsiei.

Valva de impiedicare a expulsiei.

Robineti de aer si scurgere.

Manometru de expulsie de tipul si diametrul cadranului specificat in alta parte in aceste Specificatii, cu tub de sifon si valva de calibrare.

Vacuum cu tub de sifon si valva de calibrare.

Palnie de alimentare cu apa cu robinet.

Toate elementele trebuie integrate intr-o singura unitate, pompe, motoare, panou de control, tanc de presiune, comutatoare de presiune, etc., si trebuie montate pe o baza comuna.

Bolturi de ancorare cu saibe si nituri.

b) Fiecare set de pompe trebuie sa fie capabila sa livreze minimum cantitatea de apa indicata in proiect. Antreprenorul trebuie sa supuna aprobarii curba caracteristica pentru fiecare pompa oferita.

6.3.2.               Testarea si Sterilizarea Tevilor

6.3.2.1.                                                   General

Dupa instalare si inainte de desfasurarea testului hidrostatic instalatia de tevi trebuie foarte bine curatata.

Tevile trebuie deconectate de la tancuri, valve de control si echipament inainte de a fi spalate.

Toate tevile si racordurile nu trebuie acoperite, vopsite sau isolate inainte de finalizarea satisfacatoare a testului.

6.3.2.2.                                                   Testul de Presiune pentru Alimentarea cu Apa Rece si Instalatia de Apa Calda

Urmare a indeplinirii testelor de presiune asupra sistemului de tevi, trebuie desfasurate teste operationale asupra sistemului in ansamblul sau pentru a stabili ca Vanele speciale, calibrarile, controlul, fitingurile, echipamentul si instalatia functioneaza conform solicitarilor Proiectantului.

Testul de presiune trebuie aplicat prin utilizarea unei pompe manuale sau, in cazul unor trasee principale de diametru mare, cu o pompa de putere dar care nu va fi lasata nesupravegheata. In fiecare caz trebuie luate masurile de precautie ca presiunea ceruta nu este depasita. Manometrele trebuie calibrate inainte de test.

Antreprenorul va asigura toate pompele de testare si alt echipament necesar desfasurarii testelor de presiune.

Testul de presiune trebuie sa fie de doua ori (1,5) maximum de presiune de lucru, cu exceptia tevilor confectionate dintr-un material pentru care se va folosi testul de presiune maxima relevanta.

Testul de presiune trebuie mentinut pentru cel putin saizeci (60) de minute.The test pressure shall be maintained for at least sixty (60) minutes. La sfarsitul acestei perioade scaderea de presiune nu trebuie sa depaseasca 5% din presiunea testului.

6.3.2.3.                                                   Sterilizarea Instalatiei

Toate traseele subterane principale de apa si sistemele de distribuitie supraterana, cisternele, tancurile, caloriferele, pompele, etc., trebuie sterilizate cu minutiozitate si golite complet dupa terminarea testelor si inainte de fi pe deplin pregatite pentru predare spre receptie.

Procedurile de sterilizare trebuie desfasurate de Antreprenor sau de un Specialist angajat de Antreprenor cu aprobarea Proiectantului si va include darn u se va limita la:

       Tancurile trebuie curatate cu perie, apa si sapun si spalate cu apa continand o solutie de clorura sau var.

       Tancurile si tevile trebuie mai apoi cu apa si sterilizant chimic continand amestec de clorura.

       Trebuie introdus sufficient compus chimic astfel incat sa asigure apei o doza de 50 parti de clorura la un million de parti de apa (50 PPM).

       Cand tancurile sunt pline aprovizionarea cu apa trebuie oprita. Apoi robinetii de pe teava de distributie trebuie deschisi succesiv, lucrand progresiv de la tancuri spre extremitati.

       Fiecare robinet trebuie inchis cand apa eliberata incepe sa miroase a clorura.

       Apoi tancurile trebuie umplute si asupra intregului system se va face un test pentru clorura reziduala. Daca nu se gaseste nimic, sterilizarea nu trebuie repetata.

       In final, tancurile si tevile trebuie spalate minutios cu apa inainte de a fi folosite pentru scopuri casnice.

       Toate deschizaturile tancurilor, incluzand scurgerile si supraplinul trebuie sa aiba sisteme de prevenire a intrarii viermilor sau insectelor, corespunzator cerintelor Autoritatilor Locale.

6.3.2.4.                                                   Sistem de Drenaj Subteran

Asupra tuturor tevilor de scurgere trebuie desfasurat un test inainte de aplicarea capacelor sau peretilor de beton. De preferat ca aceste testes a se faca de la o gura de canal la alta. Ramurile scurte de scurgere conectate la scurgerea principala intre gurile de canal trebuie testate ca un singur system cu scurgerea principala. La ramurile lungi, un record de testare trebuie inserat langa jonctiunea cu scurgerea principala si ramura trebuie testata separat. Dupa trecerea testului, racordul de testare trebuie sigilat.

Toate deschiderile de sub nivelul varfului sectiunii care se testeaza trebuie sigilate ermetic si teava trebuie sa stea plina de apa pentru o perioada de cinsprezece (15) minute inainte de testare.

Testul de presiune trebuie mentinut pentru o perioada de o (1) ora, timp in care teava si racordurile vor fi inspectate pentru descoperirea transpiratiilor si scurgerilor. Orice scurgere descoperita in timpul testului trebuie remediata de antreprenor si sectiunea re-testata pana la obtinerea aprobarii Proiectantului. TImpul dintre reparatie si re-testare trebuie sa fie de minimum 24 ore.

Testele hidraulice de presiune trebuie aplicate astfel:

       Capatul din aval al sectiunii testate: nu mai mult de 3000mm.

       Capatul din amonte al sectiunii testate: nu mai putin de 200mm.

       Daca diferenta de nivel dintre doua guri de canal consecutive depaseste 1800mm, maximul capatului in aval trebuie crescut la 4500mm.

       Acolo unde diferenta este mai mare decat cea de mai sus, Antreprenorul trebuie sa instaleze un echipament aprobat de testare pentru a derula testul cerut. Testul se va desfasura pe o lungime pe cat posibil conforma cu cele de mai sus.

6.3.2.5.                                                   Sistem de Scurgere Suprateran

Toate sistemele de tevi de scurgere, reziduale si ventilatie care sunt parte a instalatiei supraterane vor suporta un test de fum la o presiune de 38mm de manometru.

Aparatul pentru test cu fum va fi capabil sa mentina constanta presiunea testului pentru o perioada de cincisprezece (15) minute de la inchiderea ultimei deschideri.

Testul de presiune se va desfasura inainte ca orice lucrare care trebuie ascunsa va fi total inchisa.

Tevile reziduale si de scurgere trebuie inspectate si testate inainte si dupa instalare. Intregul serviciu de descarcare trebuie testat pentru soliditate si performanta conforma cu cerintele Proiectantului.

Orice defecte relevate de teste trebuie remediate de Antreprenor si testul repetat pana la obtinerea aprobarii Proiectantului.

6.3.3.               Instalarea Tevilor

6.3.3.1.                                                   Asezarea si Aranjamentele

Pre-planul si pre-aranjarea tevilor si corelarea instalatiei cu lucrarile celorlalte sectoare se face dupa cum este necesar si specificat.

Incorporarea unor modificari si ajustari minore aditionale in asezare, rute si pozitii acolo unde este necesar pentru a evita interferente care nu sunt obligatorii si de a oferi un sistem de tevi complet si adecvat operabil asa cum se intentioneaza prin aceste Specificatii.

Montarea tevilor in scobituri si nise in pereti acolo unde exista, prin deschideri in podele si in tavane false. Tevile expuse se permit numai unde este aratat astfel sau aprobat in avans.

Traseele de teava nu trebuie sa aiba strangulari si curburi care nu sunt necesare.

Sistemul de tevi trebuie aranjat conform cerintelor cladirii si urmarind necesitatile de evacuare a canalelor, burlanelor conductelor echipamentelor si a altor lucrari; inclusive pentru permiterea accesului, intretinerii si serviciilor.

6.3.3.2.                                                   Pregatirea Tevilor

Tevile din otel galvanizat si tevile din polyvinyl chloride trebuie taiate folosind doar bomfaier electric, polizor unghiular, bomfaier de mana sau menghina de taiere cu cap patrat.

Tevile din otel negru vor fi taiate cu aparat de sudura oxi-acetilenic utilizand atasamente pentru taierea tevilor.

Masini de taiere cu roti metalice vor fi premise.

Asperitatile marginilor vor fi indepartate din interiorul spre exteriorul suprafetei tevii.

Marginile interioare si crestaturile trebuie alezate fin pana la dimensiunea neta a canalului tevii.

In perioadele cand lucrarea nu este in progress, teava, fitingurile si Vanele trebuie mentinute inchise pentru a impiedica intrarea de materii straine.

6.3.3.3.                                                   Dispunerea Racordurilor de Teava Filetata

Compusul sau banda de racordare se va aplica in mod uniform numai pe filetele tata.

Nu se va permite aplicarea compusului sau benzii in fitinguri.

Racordurile vor fi stranse corect cu clesti si chei astfel incat sa impiedice orice scurgeri.

Racordurile cu scurgeri trebuie desasamblate, curatate si refacute folosind material nou de etanseizare.

Nu se permite folosirea de sfoara, ciment sau calti in refacerea racordurilor.

6.3.3.4.                                                   Dispunerea Racordurilor de Teava Sudata

Sudorii trebuie sa fie cu licenta de prima clasa si aprobati de Proiectant.

Sudura trebuie sa fie electrica in fabrica si/sau la locul de lucru.

Gazul oxi-acetilenic se permite numai pentru taierea tevilor.

Capetele tevilor trebuie taiate oblic cu echipament special inainte de sudare.

Racordurile trebuie sa aiba sudura sigura cu pat uniform. Nu sunt premise scurgeri de nici un fel.

6.3.3.5.                                                   Dispunerea Racordurilor Tevilor cu Flanse

Intre toate flansele trebuie folosite garniture.

Bolturile trebuie stranse in mod uniform pe flansa pentru a asigura o presiune egala asupra garniturii.

Solvent pentru Lipirea Racordurilor de Teava din Polyvinyl Chloride: Pregatirea si instalarea fiecarei tevi si fiting trebuie sa fie conforma instructiunilor producatorului; desfasurata doar de muncitori cu buna experienta in tehnicile de lipire a materialelor plastice de tipul celor folosite.

6.3.3.6.                                                   Reductii

Vor fi folosite acolo unde se modifica orice teava.

Reductii de tip excentric vor fi folosite acolo unde o cere scurgerea in linie libera.

Nu sunt premise reductiile cu bucse izolante.

6.3.3.7.                                                   Legaturi si Flanse

In orice loc unde indepartarea pentru intretinere sau reparatii poate fi necesara dupa instalare, vor fi folosite legaturi sau flanse dupa cum urmeaza:

       Teava de 50mm sau mai mica: Racord de legatura

       Teava de 65mm sau mai mare: Racord cu flansa

Fiecare item va fi astfel pozitionat incat sa permita indepartarea usoara a echipamentului, tancurilor, valvelor, etc. adiacente.

Legaturile si flansele trebuie localizate acolo unde se arata si la urmatoarele puncte:

       Fiecare conexiune la orice tip de echipament si tanc.

       Toate conexiunile la toate Vanele automate.

       I naval de fiecare valva oparata manual.

       Oriunde este necesar pentru a facilita asamblarea tevilor sau instalarea echipamentelor.

6.3.3.8.                                                   Instalarea Tevilor de Apa

In general, tevile trebuie sa fie la acelasi nivel si sa nu aiba strangulari sau curburi suplimentare sau coturi.

Trunchi Comun cu Liniile de Scurgere.

       Va fi permis numai cand se obtine in avans aprobarea Proiectantului.

       Partea inferioara a liniei de apa trebuie sa fie cu cel putin 50mm deasupra suprafetei superioare a liniei de scurgere in orice punct de pe traseul comun.

       Scurgerea si linia de apa trebuie separate de cel putin 50mm pe orizontala in liniile trunchiului comun.

       Partea inferioara a liniei de apa trebuie sprijinita pe o etajera de excavatie pe o latura a trunchiului; aceasta trebuie sa nu fie mai mica decat diametrul tevii plus 200mm.

Conectarea la linia existenta de distribuire a apei trebuie dotata cu flansa si locul trebuie indicat fizic.

Racordarile cu flanse trebuie facute cu inele de racordare de cea mai buna calitate, din fibre presate dur de grosime nu mai mica de 1,5mm si de o asemenea grosime incat sa se potriveasca cercului interior al gaurilor de bolturi. Inelele trebuie fin unse cu vopsea grafitata. Perechile opuse de nituri trebuie stranse cu grija pana cand inelul de racordare este sufficient de bine comprimat intre flanse astfel incat sa asigure etanseitatea la apa.

Tevile de cupru vor fi racordate cu tevile de otel prin utilizarea de legaturi din aliaj de cupru, cu filet sau inelare.

6.3.3.9.                                                   Scurgere, Reziduuri si Drenaj Pluvial

Inclinatia va fi uniform orizontala cu tevile sanitare sau de drenaj pluvial, in interiorul cladirilor inclinatia fiind de 10mm la 1000mm pentru tevi cu diametru de 75mm si mai largi, daca nu se indica altfel.

Tevile de canalizare trebuie sa mearga cat de drept posibil, avand numai acele schimbari de directie aratate in schite sau daca este necesar si utilizand fitinguri standard de coturi numai acolo unde este necesar si aprobat.

Tevile de scurgere vor avea o panta uniforma intre elevatiile date acolo unde sunt aratate elevatii inverse.

6.3.3.10.                                           Tevi din Polyvinyl Chloride (PVC)

Cuplarea si instalarea trebuie sa urmeze instructiunile producatorului.

Traseele trebuie sa fie drepte si inclinate uniform.

Instalatia nu trebuie sa permita presiuni inutile pe tevi si fitinguri.

Trebuie incorporate reserve pentru a compensa dilatarea si contractia.

Racordurile pentru tevile de alimentare cu apa rece trebuie sa fie conforme cu ASTM-D-2564 (Solvent pentru Sistem de Tevi din Polyvinyl Plastic).

6.3.3.11.                                           Beton Armat sau Tevi din Beton se Raporteaza la Specificatiile Lucrarilor din Beton

General

       Nu va fi permisa sprijinirea tevilor sau echipamentului prin cabluri, banda izolatoare, funie sau alte aranjamente, altele decat cele permise sau specificate.

       Componentele de sprijin si de legate vor fi dimensionate astfel incat sa reziste fortelor si presiunilor dezvoltate la incarcatura de capacitate maxima, incluzand incarcatura statica si fortele reactive in functionare totala si incluzand greutatea fluidelor transportate si fortele seismice.

       Sprijinirea valvelor sau a echipamentului pe valve sau alte accesorii liniare nu va fi permis.

Fiecare conexiune filetata si fiecare tija de sustinere va fi asigurata cu contrapiulita.

Tevile Verticale prin Dusumele

       Scara va fi incastrata prin brate extinse care se vor sprijini cel putin pe fiecare podea.

       Distantele intre punctele de sprijin aratate sau specificate sunt maximum premise.

       In plus, la schimbarile de directie, fie in plan orizontal sau vertical, un sistem de sprijin va fi folosit langa punctul de schimbare a directiei, acesta putand fi omis atunci cand corespunde cu locatia ceruta pentru distantier.

6.4.                   INSTALATIA DE TRATARE A APELOR REZIDUALE CASNICE

Statia folosita pentru a curata apa reziduala casnica la obiectivele unde conectarea la reteaua de canalizare nu este posibila sau eficienta.

Statia de tratament a apei reziduale este conceputa pentru curatarea apei venite de la case, zone rezidentiale sau de distractii, case din mediul rural, hoteluri, camping, locuri de munca, cu un numar de locuitori intre 30 si 300 (un consum de 60 g CB05/zi, adica 150 l apa reziduala casnica pentru un locuitor - LE).

Descriere

Instalatia de tratament prin aeratie este de tip monobloc cu activare pe termen lung si stabilizare totala a namolului sau echivalent.

Statia de tratare este compacta, compusa dintr-un container de plastic (PP), impartit in spatii tehnologice. Sistemul de aerare este plasat in acest container, constand dintr-un sistem de distributie a aerului si o pompa de ridicare a aerului. Statia este acoperita cu un capac demontabil, izolat termic.

Functionare

Apa reziduala curge gravitational intr-o statie de pompare, cu o capacitate capabila sa retina varful de descarcare, si apoi este pompata spre statia de tratament.

Apa reziduala curge intr-un tanc primar unde sunt retinute substantele plutitoare si decantabile. Descompunerea anaeroba a substantelor decantate are loc in acest compartiment. Apa reziduala, tratata anterior mechanic, curge printr-o rigola in bazinul de activare. Bazinul de activare este folosit pentru curatarea biologica a apei de canal. Sistemul de aerare cu bule fine este situate la baza sistemului de activare, oferind aerul necesar printr-un jet in baza de biomasa atunci cand este nevoie. Statia este dotata cu un spatiu de acumulare destul de mare ca sa permita o curgere uniforma in interior. Dupa procesul de activare, apa curge intr-un tanc vertical secundar si murdaria decantata este indepartata hydraulic. Apa curata este pompata de un sistem de ridicare a aerului spre rigola de evacuare.

Cu ajutorul sistemului de ridicare a aerului, mizeria stabilizata este transportata si depozitata intr-un bazin de sedimentare.

Mizeria in exces din bazinul de activare este evacuata in bazinul de depozitare, care are o capacitate de inmagazinare de cel putin 150 zile.

Valori garantate cerute la descarcare:

CBO5 25 mg/l

CCOCr 125 mg/l

MS 60 mg/l

Asamblarea statiei si alte responsabilitati ale constructorului:

Statia de curatire este plasata subteran, pe o fundatie de beton de marime in functie de conditiile hidro-geologice si statice ale pamantului. Dupa conectarile de intrare-iesire, statia de curatare este total sau partial fixata in beton, in functie de conditiile de teren, prin utilizarea containerului ca o caseta interioara, in acelasi timp umpland containerul cu apa.

Cablurile si tevile pentru aer trec prin peretii de polipropilena si nu prin cei de beton. De aceea containerul nu ar trebui complet incastrat in beton, ci doar pana la conexiunile de intrare-iesire, lasand loc cablurilor si tevilor.

Suflanta de aer este intr-o cutie de polipropilena. Va exista u ruta de aer intre suflanta si statie. Cutia este plasata subteran cu capacul aflat putin deasupra solului. Pentru anu lasa apa sa patrunda in cutie. Cutia este plasata cat mai aproape posibil de statie, cu o ruta de aer cat mai scurta posibil, pentru o cat mai mica pierdere de presiune.

Tabloul electric

Antreprenorul este responsabil (achizitionare si instalare) a alimentarii pentru panoul de cuplare a statiei de tratare.

Antreprenorul este responsabil (livrare si instalare) a cutiei metalice (pentru fixarea tabloului electric) cu o baza (45-60cm) pentru a fi fixata cat mai aproape posibil de statie. Trebuie facute gauri in cutia metalica pentru a lasa cablurile sa treaca si cutiile de umplere fixate pe o tabla de plastic (tablou intrerupator).

Antreprenorul este responsabil pentru detaliile de executie.

Configuratiile prezentate in schite cu cerintele Beneficiarului sunt numai o aproximare a cerintelor minime.

Statia de pompare

Material: polipropilena

Marime LxI: 2400 x 2600 mm

Volum util: 9 mc

Palnie de inox pentru retinerea materialului dur

Pompa submersibila cu schimbator 40GFZU, 2 buc.

Flotoare pentru minim, maxim si de avarie