Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Muzica


Index » hobby » Muzica
» Forme specifice ale vietii afective interesand in mod deosebit muzica


Forme specifice ale vietii afective interesand in mod deosebit muzica




Forme specifice ale vietii afective interesand in mod deosebit muzica

Viata afectiva (afectivitatea) are, desigur, multiple forme (aspecte), pentru muzica mai importante fiind insa: emotia, sentimentul, pasiunea, sensib­litatea, intelectul si vointa.

a) Starile  emotive   (emotia), definite in psihologie  ca manifestari de mai mica durata ale afectivitatii, insotesc actul artistic muzical in toate cele trei ipostaze ale sale: creatie, interpretare, auditie. Cu alte cuvinte, ele sunt proprii tuturor celor trei factori  ce iau parte la elaborarea si aprecierea  (consumarea)   actului artistic : compozitor, interpret si auditor.



b) Emotiile   genereaza  stari   afective  mai   durabile,   cum  sunt  sentimentul si pasiunea,  care  canalizeaza viata noastra psihica spre  directii principale,spre formarea constiintei si a personalitatii umane,  de unde rolul deosebit ce revine artei muzicale in a influenta si directiona prin operele sale asemenea laturi ale psihicului.

Acele opere de arta care nu trezesc stari emotive in inima auditorului si care nu imbie fiinta umana spre sentimente nobile, inaltatoare sau  care nu dezvolta pasiunile in directii constructive, nici nu pot fi considerate ca atare.

c) Cat   priveste   sensibilitatea,   ea   cuprinde   un   intreg   ansamblu   de   star iafective,  fin  nuantate  si  mult  mai  personale,   in   muzica,   sensibilitate este o notiune strans  legata de profesiunea artistului, de  temperamentul si forta sa de convingere,  de daruirea  si   talentul  pe   care  le  demonstreaza  in   redarea operei de arta.

Trairea estetica „are o puternica rezonanta in adancul personalitatii noastre, cuprinzand intregul nostru sistem de valori, dorinte si inclinatii; ea detine tot ceea ce constituie structura spirituala a fiintei umane'.[1]

d) in evoluarea fenomenului sonor sub forma actului artistic,  tot asa de important   ca   si   emotia,   sentimentul,   pasiunea,   sensibilitatea,   ni   se   prezinta intelectul capacitatea  noastra de  a  gandi  si  supune  ratiunii  opera  de arta respectiva.

„A organiza sunetele in forme de coerenta artistica este o functie esentialmente intelectuala. Muzica este inainte de toate constructie, si aceasta demonstreaza, in orice moment, interventia activa a intelectului'.

„Nu numai inima - spune Schonberg in Style and Idea - este cea care creeaza frumosul, emotivul, pateticul, afectivul si incantatorul; nici numai cerebralul (intelectul) are capacitatea de a produce o buna constructie, solid orga­nizata, logica si complexa. Tot ceea ce este de o suprema valoare in arta demonstreaza interventia atat a inimii, cat si a intelectului'.[2]

Din notiunea de intelect deriva, de asemenea, intregul concept si sistem de idei filosofice, istorice, estetice si teoretice despre muzica, urmare faptului ca operele sale de arta sunt supuse continuu unui proces de observare si cercetare pe cale rational-intelectuala.

e)  Fenomenul  sonor  in   stadiul  de   act   artistic  se  confrunta,   totodata, si cu vointa (atitudinea volitionala),  acea functie psihica ce dirijeaza si orienteaza constient pe om spre realizarea unui scop. Compunem, interpretam sau asculta mmuzica pentru ca dorim  si ne propunem acest lucru, ceea ce presupune efortul de a ne pregati in vederea unor asemenea activitati, deci vointa de a le si realiza.




Conchizand,   efectul   evoluarii   fenomenului   sonor   in   lumea   psihicului   se traduce  prin sentiment, pasiune, sensibilitate - intr-un  cuvant prin  afectivitate - iar in subsidiar prin  intelect si vointa, toate  acestea tinand  de viata psihica a omului, de manifestarile lui spirituale.

Mai poate fi acum definit fenomenul sonor numai prin cele doua laturi - fizica si fiziologica ? Desigur ca nu ! O asemenea definire ar fi nu numai incompleta, dar s-ar situa in afara artei.

Sunetul (materialul sonor) va deveni element generator de imagini artistice - unii il numesc, cand are acest rol. drept „eveniment sonor'[3]  numai daca va depasi cele doua faze fizica si fiziologica  si va actiona in zona constiintei si a psihicului uman.„Domeniul muzicii este sensibilitatea, ea este aici atotputernica si exercita o putere absoluta'.[4]



[1]              Hurtado,  Leopoldo,   op. cit.,  p.  108.

[2]              Ibidem, p. 109.

[3]              Xenakis Iannis,  Musiqucs formelles,  Editions Richard  Masse, Paris, p. 185-188.

[4]              Suvorov, G.D.,   Comunitatea de junctuni   a   artelor si stiintelor   in   procesul   educatiei
copiilor si adolescentilor,  comunicare la Congresul  al  II-lea al Asociatiei internationale  de educatie muzicala  (ISME), Moscova  1970.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Muzica




Genuri care au apartinut,ca origini,repertoriului pastoresc,dar si-au pierdut functia,avand o circulatie larga
Instrument de percutie
PROBLEME GENERALE ALE FOLCLORULUI
ALTE DIALECTE MUZICALE
DOINA
INSTRUMENTE AEROFONE
CANTECUL DE LEAGAN
REPERTORIUL NUPTIAL
STILUL VECHI SI STILUL MODERN AL CANTECULUI PROPRIU-ZIS
Mentiuni referitoare la repertoriul copiilor - folclor