Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Arta cultura


Index » hobby » Arta cultura
» Actele verbale


Actele verbale


Actele verbale

J.L. Austin How to do things with words (1955;1962); J.R.Searle Speech acts (1969)

Actele verbale (speech acts, actes de langage) sunt actele performate prin utilizarea limbii in situatii de comunicare concrete.

Act – eveniment (schimbare produsa in lume); schimbare deliberata in conformitate cu un scop dinainte stabilit; presupune o ocazie si un agent.

Austin: performativ vs. constatativ. locutionar / ilocutionar / perlocutionar



Rostind o anumita secventa (gramaticala), emitatorul (E) asociaza continutului ei propozitional (p) o anumita forta conventionala (F), care exprima intentia cu care performeaza acest act, indicandu-i receptorului (R) cum trebuie sa considere secventa respectiva.

Actul prin care E asociaza continutului propozitional al enunturilor o forta conventionala reprezinta un act ilocutionar. Astfel, enunturile pot fi rugaminti, scuze, multumiri, promisiuni, amenintari, asertiuni.

Forta ilocutionara este expresia intentiei comunicative a locutorului.

Actul ilocutionar este reusit daca R recunoaste, intelege exact intentiile E.

Rostirea unor enunturi caracterizate printr-o anumita FI urmareste producerea anumitor efecte, orientand reactia R in raport cu intentia E – componenta perlocutionara.

Actele locutionare: filtrul gramaticalitatii

Actele ilocutionare: reusite / nereusite.

Actele perlocutionare: eficiente/ ineficiente.

Exprimarea fortei ilocutionare (FI)

Forma tipica de expresie a FI a unui enunt o reprezinta verbele performative, verbe a caror folosire in anumite conditii (pers.I singular indicativ prezent activ, in propozitii principale) implica nu numai desemnarea unei actiuni, ci si realizarea ei. Exemple de verbe performative: a promite, a porunci, a se scuza, a invita, a promite, a multumi.

Mananc un mar.

Promit ca iti voi aduce cartea maine.

Am promis ca iti voi aduce cartea maine.

Ion promite ca va aduce cartea maine.

Promit numai ce pot face sigur si ma tin intotdeauna de cuvant.

Lucrurile nu vor ramane asa, promit!

Alte marci ale FI:

Modurile verbale: imperativul + intonatie

Adverbe: nu (refuz, interdictie), negresit

Tonul vocii, cadenta rostirii – emfaza

Gesturi si actiuni ceremoniale neverbale (casatorie, botez, botezul navelor etc.)

Acte ilocutionare directe si indirecte

Indirect: un act poate fi realizat prin intermediul altuia.

Ex. Poti sa-mi dai sarea? (direct nonliteral)

Fondul comun de informatii (mutual contextual beliefs) ii permite R sa sesizeze caracterul „nerational” in context al actului indirect.

Unele dintre mijloacele de exprimare indirecta a FI sunt conventionalizate: solicitarile in forma interogativa (Am putea..? vrei sa..?).

Exista si mijloace ad-hoc de exprimare indirecta a FI, dependente de abilitatea fiecarui individ de a manevra structurile lingvistice in scopul atingerii unor obiective conversationale.

Ex: pentru refuz (fara a spune „nu”) – vrei putin pilaf? / -Cartofii prajiti arata foarte bine.

Apelul la actele indirecte reprezinta una dintre strategiile comunicative cele mai frecvente, fiind un rezultat al faptului ca E predicteaza posibilitatea unui conflict intre intentiile sale comunicative si reactia anticipata a R. 

Prin indirect – posibilitatea negocierii sensului unui enunt; diminuarea raspunderii E, care poate sustine interpretarea literala.

Conditii de reusita (Austin)

Constatativele : valoare de adevar // performativele: reusite sau nereusite.

Performativele – metaligvistice (desemnandu-si statutul comunicativ propriu, enunturile performative sunt autoreferentiale).

A. Conditii privind procedura conventionala presupusa de performarea actului considerat, care trebuie sa aiba un anumit efect conventional:

A1. procedura trebuie sa includa rostirea anumitor cuvinte de catre anumite persoane, in anumite circumstante;

A2. persoanele si circumstantele trebuie sa fie adecvate pentru invocarea procedurii;

B. Conditii privind executia procedurii:

            B1. procedura trebuie executata de toti participantii corect si

            B2. complet

C. Conditii privind sinceritatea:

C1. invocand procedura, persoana respectiva trebuie sa aiba atitudinea implicata de acea procedura, iar in cazul unei proceduri inaugurale, participantii trebuie sa intentioneze sa se comporte in consecinta.

C2. participantii trebuie sa se comporte ulterior in mod corespunzator cu cele implicate de procedura.

Incalcarea acestor conditii, numite conditii de reusita, determina „nereusita” actului. Incalcarea conditiilor A sau B este considerata un rateu – actul este vid, fie pentru ca nu este recunoscut de participanti (conditia A), fie ca este viciat (conditia B). Nerespectarea conditiei C – abuz, actul respectiv este fals.

 Conditii de reusita (Searle)

2 tipuri de reguli: reglementative (guverneaza activitati preexistente) si constitutive (creeaza o anumita activitate)

reguli de tip constitutiv:

-    Conditia esentiala: arata ce exprima un act; drept ce conteaza un act. De ex., o solicitare – incercarea E de a-l face pe R sa efectueze o anumita actiune. Sfatul – asumarea de catre E ca efectuarea unei actiuni de catre R este in interesul acestuia.




-    Conditii preliminare – definesc o serie de premise situationale generale pentru performarea diverselor categorii de acte. De ex., pentru solicitare: R sa poata realiza actiunea ceruta, E sa creada ca R este capabil sa o realizeze si sa nu fie sigur pentru colocutori ca R va face singur, din proprie initiativa, actiunea.

-    Conditii de sinceritate: cerinte privind convingerile, sentimentele, intentiile E, care sunt considerate adecvate pentru un anumit tip de act. De ex., pentru solicitare – E sa doreasca intr-adevar ca R sa faca actiunea ceruta.

-    Conditii de continut propozitional : restrictii. De ex., pentru solicitare: enuntul trebuie sa exprime o actiune viitoare a R; pentru promisiune – o actiune viitoare a E.

Clasificarea actelor ilocutionare

Austin:

-    verdictive: expresie a unei judecati bazate pe dovezi sau pe argumente de bun simt si marcate prin verbe ca: a considera, a crede, a socoti ca, a intelege, a estima, a evalua, a caracteriza, a aprecia, a descrie, a analiza.

-    exercitive: expresie a unei decizii in favoarea sau impotriva unei actiuni si marcate prin verbe ca: a ordona, a comanda, a numi, a sfatui, a cere, a ruga, a implora, a se opune, a dedica.

-    comisive: expresie a angajarii pentru realizarea unei anumite actiuni si marcate prin verbe ca: a promite, a se angaja, a garanta, a paria, a consimti, a planui, a accepta.

-    behabitative: expresie a atitudinii fata de comportarea celorlalti sau fata de evenimentele care ii privesc pe acestia: a se scuza, a multumi, a felicita, a critica, a se plange, a deplange, a toasta, a protesta, a saluta, a blestema, a binecuvanta.

-    expozitive: expresie a unor pareri, a unor moduri de argumentare, de interventie intr-o conversatie sau de glosare a formelor folosite: a afirma, a nega, a raspunde, a obiecta, a remarca, a informa, a explica, a numi, a se referi la.

Searle

Criterii

  1. obiectivul sau scopul actului
  2. directia realizarii unei concordante intre cuvinte si realitate
  3. starea psihologica exprimata
  4. intensitatea cu care este prezentat obiectul ilocutionar
  5. statutul sau pozitia relativa a interlocutorilor
  6. modul in care actul se leaga de interesele E sau ale R
  7. relatia cu ansamblul discursului
  8. continutul propozitional
  9. statutul obligatoriu sau optional de act verbal al anumitor acte
  10. necesitatea unei institutii extralingvistice pentru performare
  11. existenta sau nonexistenta unui verb performativ sau care sa poata functiona ca verb ilocutionar
  12. stilul de performare

Clasificare

1.acte reprezentative (asertive): angajarea E fata de adevarul propozitiei asertate. Orientarea: dinspre cuvinte spre realitate, atitudinea exprimata este convingerea (Belief) asupra continutului propozitional (p). Ca marci, verbele performative: a afirma, a sugera, a insista, a jura ca, a presupune, a deduce, a se plange.

2.acte directive: incercarea E de a-l face pe R sa efectueze o anumita actiune. Orientarea: dinspre realitate spre cuvinte, atitudinea: vointa sau dorinta E, continutul propozitional: actiunea viitoare a R. Verbe performative: a ordona, a cere, a solicita, a ruga, a invita, a sfatui. Intrebarile.

3.acte comisive: angajarea E de a face o actiune. Orientarea: dinspre realitate spre cuvinte, atitudinea : intentia E, continutul propozitional: actiunea vitoare a E. verbe performative: a promite, a fagadui, a se angaja sa, a jura, a ameninta.

4.acte expresive: arata atitudinea E fata de starea de lucruri specificata de continutul propozitional. Implica numai adevarul propozitiei emise. Verbe performative: a multumi, a felicita, a se scuza, a saluta (ceva), a deplange.

5.acte declarative: situatia specificata de continutul propozitional este realizata prin indicatorul FI – a spune un lucru inseamna a face lucrurile astfel. Implica instaurarea unei corespondente vointe intre cuvinte si realitate, necesitand existenta unui cadru institutional. Continutul propozitional este variabil. Clasa include verbe performative conventionale : sentinte, formule testamentare, declaratii ale autoritatilor statului.      

 






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Arta-cultura


Pictura


SCOALA CLASICA ENGLEZA
Exprimare lingvistica si identificare pe siturile romanilor din afara tarii
Un Mozart provocator si sarcastic pe scena constanteana
Art Nouveau in Italia
Calatoria catre babaji -„zeul“ intrupat
PRINCIPII GENERALE SI PARTICULARITATI IN ORGANIZAREA COLECTIILOR MUZEALE BISERICESTI
MUZEOGRAFUL
Biblioteca si informatia in epoca contemporana
Arta din secolul al XV-lea și din cel de-al XVI-lea in Tarile-de-Jos și in Germania
Complexul Muzeal Judetean Neamt - -Muzeul de Istorie