Biblioteca si informatia in epoca contemporana

Biblioteca si informatia in epoca contemporana

Biblioteca nu a fost si nu este un scop in sine. Ratiunea de a fi a orcarei biblioteci o constitue cititorul si nevoile sale informationale. "Corpul bibliotecii" o reprezinta colectiile biblioteci. Caracterul colectiilor bibliotecilor a suferit mutatii fundamentale; alaturi de carti si periodice se gasesc "publicatii noi" cel mai adesea pe alti suporti decat hartia. Acesti noi suporti au o caracteristica comuna: imagazineaza, pe un spatiu restrans, o uriasa cantitate de informatii care, cel mai adesea, devine lizibila doar prin intermediul unor aparate.

O alta schimbare majora inregistrata de biblioteconomia contemporana se refera la principiile de alcatuire a fondurilor de publicatii ale unei biblioteci. Multa vreme, oamenii erau obsedati de ideea, unei "colectii complete", idee care s-a dovedit a fi imposibila, o himera urmarita zadarnic.

Astazi, bibliotecari cu posibilitati limitate, fac o "politica de achizitii de supravietuire", prin care nu achizitioneaza tot si nici ceea ce ar trebui sa raspunda cerintelor utilizatorilor. Mitul "autosuficientei" aparut in evolutia biblioteconomiei contemporane este conditionat de cativa factori: slaba informare bibliografica; aparitia de noi suporti pentru difuzarea literaturii de referinta; numarul redus de utilizatori serviti; rivalitatea profesionala etc. Orice bibliotecar stie astazi ca posibilitatile sale de achizitii sunt limitate la doi factori: 1. resursele bugetare si 2. resursele bibliografice. Plecand de la Raportul Atkinson aparut in 1976 s-a pus problema complementaritatii colectiilor prin cooperarea tuturor furnizorilor posibili de informatii: biblioteci, centre de informare si documentare, baze de date informatizate etc.

In ultimile decenii, interesul oamenilor de biblioteca a fost deplasat de la publicatii si colectii spre informare si comunicare stiintifica. Selectia de documente conduce la o selectie informationala.Se naste astfel conceptual de D.S.I. (Diseminare selective a informatiei). Acest nou concept a aparut in bibliotecile universitare unde achizitia de documente este supusa unei mari rigori stiintifice. In afara de publicatile traditionale, bibliotecile universitare achizitoneaza publicatii de tip nou care concentreaza multa informatie pe un spatiu restrans. Cea mai mare biblioteca din lume, Library of Congress, contine 90 de milioane de unitati de inregistrare din care 20 de milioane sunt carti si publicatii seriale iar restul este reprezentat de microformate, benzi audio si video, discuri audio si video, alte publicatii non carte. Rolul informatiei in societatea contemporana devine tot mai insemnat. Se stie ca doar cel care detine informatia cea mai actuala si completa va produce si marfa cea mai competitiva si, prin urmare, va obtine si profitul cel mai mare. Informatia devine un element essential al progresului.

Din informatia totala care se vehiculeaza astazi in lume , specialisti estimeaza ca numai circa jumatate este informatie noua, iar din aceasta numai a treia parte este informatie reala, cu adevarat noua. Informatia este o marfa coantificabila. Ea este puternic influentata de trei factorii:

-dinamica muncii;

-tehnologia informatiei;

-explozia informationala;

Fenomenul care a determinat mutatii importante in gandirea si comportamentul oamenilor a fost explozia informationala - cresterea exponentiala a numarului de publicatii monografice si seriale. Utilizarea actuala a literaturii mondiale in diferite tari poate fi observata si in practica citarii autorilor in lucrarile stiintifice. O buna parte din lucrari sunt din literature stiintifica a propriei limbi a autorilor. Statele Unite si Marea Britanie folosesc literature engleza in proportie de 68-83% ;Rusia in proportie de 35-37%; Germania 29-36%; Franta 31-35%. 

Vehicularea informatie a fost impartita astfel: 

a.informatia formala- pe care o folosim in biblioteca si care se regaseste in documente secundare (cataloage de carti si periodice, reviste de referate, etc.)

b. informatia informala este informatia curenta, extreme de actuala, dinamica, vehiculata prin baze de date si prin o serie de documente cu circulatie limitata.

Comunicarile stiintifice contribuie la informarea oamenilor de stiinta printr-un transfer de informatii. Paul Poindron specialist francez a fost desemnat de FID in colaborare cu UNESCO sa elaboreze o lucrare privind problema circulatiei comunicarilor stiintifice. In raportul sau Paul Poindron urmareste dificultatile care se ivesc in calea difuzari actelor congreselor:

intarzierea publicarii; 

publicarea insuficienta; 

caracterul nesistematic al investigarilor bibliografice ;

catalogarea si bibliografierea realizate cu greutate.

Pentru ameliorarea situatiei Paul Poindron face urmatoarele propunerii: 

1.se va face o selectie riguroasa a comunicarilor ce vor fi publicate inainte de congres;

2. documentele congreselor se vor publica in maximum un an de la data desfasurarii lor;

3. toate publicatiile congreselor vor fi expediate, in timpul cel mai scurt cu putinta, centrelor de analiza bibliografica internationale interesate;

4. se va intocmi un calendar al tuturor congreselor stiintifice care se va bucura de o larga difuzare internationala, astfel incit cei interesati sa fie temeinic informati;

5. se va indica, in cataloage collective nationale, locul unde se pot gasi publicatiile privind diferite congrese;

6. se va standardize terminologia, prezentarea si bibliografierea;

7. se va crea un centru de informare, sub egida UNESCO sau FID, care sa se ocupe cu congresele stiintifice;

Aceste sunt insusite de UNESCO care instituie un grup de lucru, pentru studierea mijloacelor de ameliorare a organizarii si planificarii reuniunilor stiintifice internationale. Pornind de la studiul lui P. Poindron raportul defineste factorii implicati in difuzarea informatiilor provenite de la reuniunile stiintifice internationale. Circulatia informatiei stiintifice este o problema complexa la a carei rezolvare sunt antrenati multi factori. 

Cu sprijinul unor organizatii neguvernamentale UNESCO realizeaza un ghid in care rezumatul are un rol triplu:

sa ajute pe cei care se intereseaza de articol sa se decida daca il vor citi sau nu in intregime;

sa dea cititorului, pentru care articolul nu prezinta decat un interes marginal, informatii suficiente, pentru a nu fi necesar sa-l citeasca integral;

sa sprijine activitatea revistelor de analiza, permitandu-le sa reproduca imediat rezumatul autorului, ceea ce va contribui mult la ameliorarea generala a serviciilor de informare din domeniul respective.

Rezumatul trebuie sa fie concis, sa nu depaseasca un numar de cuvinte; va fi publicat in una din limbile de circulatie. Dupa aparitie, acest cod se bucura de o larga difuzare s-au facut numeroase comentarii si propuneri pe marginea codului. Rezultatul acestei actiuni este o noua editie a codului publicata in 1969.

Toate demersurile internationale au o unica finalitate fluidizarea circulatiei informatiei prin inlaturarea atat a obstacolelor de ordin strict ethnic, cat a celor de ordin politic.

Indifferent de suportul sub care apare informatia si indiferent de spatiul de stocare, informatia este elemental cel mai important al unei societati tehnologice, in contextul mutatiilor tehnologice si informationale multiple, rolul bibliotecii este extreme de important.

Bibliografie:

Mircea Regneala - Studii de Biblioteconomie, p.213-244, Editura EX PONTO