 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Alpinism | Arta cultura | Diverse | Divertisment | Film | Fotografie |
| Muzica | Pescuit | Sport |
EXPRIMARE LINGVISTICA SI IDENTIFICARE PE SITURILE ROMANILOR DIN AFARA TARII
Introducere
Traim intr-o lume globalizata, in care granitele par sa aiba o importanta din ce in ce mai redusa, fapt ce determina atat o multiplicare a oportunitatilor, cat si o clusterizare a riscului cultural. Determinati de diferite motive (munca, studii, casatorie si intregirea familiei, cariera profesionala etc.), in ultima vreme, cetatenii statelor emergente aleg sa plece, in numar tot mai mare, temporar sau definitiv, in tarile dezvoltate din UE.
Libera circulatie, amploarea fenomenului de migratie si problemele pe care le ridica integrarea pe o piata europeana a muncii, au pus in chestiune armonizarea celor doua identitati si cetatenii: cea a tarii de provenienta si cea europeana, constrangerile specifice situatiei de migratie, simetria sau asimetria relatiei interculturale generand tensiuni in situatiile cotidiene. Unele dintre acestea au fost amplificate politic si mediatic (Anglia - 2006-2007, Italia - in 2009-2010, Franta - 2010), facand dificila negocierea identitatii la frontiera etnica - o linie de demarcatie care intareste diferenta culturala la nivelul perceptiei de sine in interactiunile cu celalalt. In conditiile fenomenului migratiei masive limba materna devine un capital cultural, poate facilita adaptarea intr-un mediu diferit prin mentinerea sau refacerea legaturii comunitare in retele de solidaritate delocalizate (Brubacker, 1997, Weil Patrick, coord., 1999).
Cum se materializeaza perceptia de sine si a propriei culturi in schimburile de mesaje pe Internet in si prin materialul lingvistic generat in cadrul interactiunilor virtuale ca masa critica de mesaje reflecta atat ponderea in crestere a acestui canal in ansamblul celor utilizate de migranti sau de persoanele care intentioneza sa lucreze in afara Romaniei, cat si modul in care resursele cognitive si imaginile de identificare pot fi mobilizate intr-un spatiu mai larg decat cel al teritoriului national prin platformele de comunicare online.
Dupa cum se stie, siturile realizate de si pentru romanii din afara tarii sunt numeroase, iar comunicarea online redefineste tesutul social prin crearea unui spatiu interactional liber de constrangeri, dar nu si de modele si resurse de cunoastere, orientat spre eficienta interpersonala si atitudini pragmatice. Platformele de comunicare online raspund nevoii de informatie si de comunicare in limba romana, si nu mai putin, unei nevoi de valorizare a sinelui (self valuation) prin identificare culturala. In acelasi timp reflecta asimetria situatiei de migratie intrucat "nu culturile intra in contact ci persoanele, grupurile apartinand diferitelor culturi" (Abdallah-Preceille, 1986) Astfel mobilitatea reconfirma mai vechea idee formulata de Preiswek si Perrot (1975): "cultura nu are o valoare descriptiva, dar descrierea faciliteaza totusi analiza raporturilor care se stabilesc intre societati si dificultatile care pot surveni cu aceasta ocazie" respectiv, simetria sau asimetria raportului intercultural determinata de diversi factori, altii decat cultura insasi" sunt acompaniate de perceptii si categorizari care pot bloca sau - dimpotriva - favoriza identificarea culturala.
Potrivit sociologului Alfred Schutz, lumea sociala este o structura cu 4 regiuni care interfereaza:
1. Orizontul predecesorilor care nu mai sunt prezenti fizic dar de care contemporanii raman legati prin structura de semnificatii in care are loc identificarea. Generarea de cotidian traseaza linii (carving routes) in arborescenta memoriei actiune care exercita o presiune asupra frontierelor imaginate, cele care definesc cadrul mecanismelor in-out
2. Orizontul succesorilor, al generatii ce vor urma
3. Orizontul comunitatii (consociates) indivizii care impartasescacelasi mediu cu « noi »
4. Orizontul contemporanilor cei care impart acelasi spatiu
El considera ca "reflexivitatea subiectiva" prin care indivizii traiesc si filtreaza experiente cotidiene este corelata cu acte de interpretare prin care au loc tipicalizari care deriva din experiente si practici comune (Lebenswelt), astfel incat partajul acelorasi experiente conduce la formarea unui mediu social care "se repeta de la sine" (taken for granted) iterat circular la nivelul perceptiei cat si de asteptarile normate ale indivizilor care compun lumea sociala ca lume traita, perceputa, interpretata intr-un proces dinamic de valorizare /devalorizare, re-generare. Lumea traita sub aceleasi orizonturi este perceputa ca fiind creata de la sine, perceptia si asteptarile normate reflectandu-se in limbaj, medierea fiind dependenta de "stocul de cunoastere" in circulatie. Acest stoc intampina, confirma sau invalideaza si tipicalizeaza asteptarile fata de actiuni in faza de proiect sau in curs de derulare elaborate in virtutea a doua tipuri de retele de semnificatii(instrumentale si simbolice), ambele legate de experiente, practici si interactiuni traite, sursele tipicalizarilor (institutionalizarii).
Modul in care Schütz - ziua om de afaceri, noaptea filozof, potrivit unei afirmatii facuta de Husserl - concepe factorul tipic ca fiind conditionat de "stocul de cunoastere" generat practic si multiplicat in circuitele de comunicare care sustin lumea traita, de conectarea la actiune prin interpretarea rezultatelor ei este diferit de "ideal-tipul" teoretizat de Max Weber un fel de esenta eidetica care guverneaza viata practica, legitimand prioritatea stiintelor culturii fata de stiintele exacte sau naturale, idealul fiind un "operator de verticalizare", de perpendicularizare, in acelasi mod in care numerele imaginare se raporteaza la numerele reale in gandirea matematica (Basarab Nicolescu, 2008). Acest mod de abordare situeaza factorul simbolic in relatie cu bunul simt practic, totusi derapajele care au loc sistematic in viata reala si care deriva din limitari mentale si cognitive, care impiedica perceptia fortelor care pot matura intregul esafodaj al bunului simt, relativizeaza acest model.
La Schütz, si mai tarziu la discipolii sai Berger si Luckmann in Constructia sociala a realitatii, tipicalizarea (institutionalizarea) comporta experiente traite si perceptii normate in legatura cu orizontul apropiat. Daca acest autor concepe viata traita, actiunea si posibilul ca fiind legate de spatiul de proximitate, mediul online impinge si deplaseaza frontierele simbolice ego-sine-alter, remodeleaza continuu mecanismele in-out in spatiul intercultural.
Narativele online - lecturi psihologice care urmeaza un tipar
Materialul lingvistic prin care se realizeaza expunerea de sine a persoanei pe site-uri si portaluri in "rama" unor povesti traite direct, transmite un "stoc de cunoastere" a carui larga circulatie traseaza noi rute intre diverse niveluri de real si universurile de asteptare cu privire la succes si la riscuri, regenerand si "rearanjand" figura simbolica a identitatii prin modele de succes individual.
Pendularile permit comparatii si generalizari, furnizeaza informatii de larg interes despre modul de viata, despre oportunitatile mediului profesional dar si despre situatii de contact in care indivizii se confrunta cu imagini de sine depreciate implicit sau explicit in interactiunile directe si in contextele de discurs - mediatic, politic, al conversatiilor, comportand marcaje ale tensiunilor latente si manifeste. Viata traita cotidian "departe" de tara este supusa unei lecturi psihologice care urmeaza un tipar si se fixeaza intr-o povestire exemplara. Indivizii isi construiesc comunitatea in mediul virtual povestindu-se pe sine, un sine valorizat orientat spre confirmare, orientare ce motiveaza cautarea mediului familiar, comunitatea lingvistica online.
Indivizii care traiesc intr-un mediu social familiar (taken for granted, un dat, un context familiar) utilizeaza stocul de cunoastere aflat in circulatie si formuleaza asteptari standardizate elaborate in functie de anumite tipuri de semnificatii institutionalizate conectate la doua retele principale de concepte, respectiv, a) motivatii referitoare la viitor, obiective, scopuri (in order-to motives) si b) motivatii referitoare la cauze din trecut (because motives). Prima retea articuleaza intentionalitati prospective, in timp ce a doua categorie coreleaza un lant de elemente ale experientelor trecute sub forma unei lecturi psihologice a evenimentelor .
Abordarea mediului online prin prisma acestui model releva anumite limitari metodologice pe care le asumam constient. Factorul tipic este translatat in mediul online a carui continua expansiune este echivalentul "crearii de societate" in teoriile constructiviste. Premisele acestei strategii sunt comprehensive modelul, pastrandu-si pertinenta in explicarea generarii de spatiu online prin efectul conjugat al spiritului practic si al figurilor simbolice (in studiul de fata, indivizi concreti care "se expun" devenind surse de cunoastere si modele pentru conationali) care fac posibila mediatia cat si comunitatea virtuala. Inmultirea "locurilor de intalnire" virtuala a romanilor din tara si din diaspora se realizeaza in cadrul procesului de diferentiere functionala a platformelor de comunicare, "intersectii" (puncte de sutura) intre imagini de sine, informatii utile, rituri interpersonale ale unor utilizatori si motivatii, perceptiile, nevoi de cunoastere si identificare ale altor utilizatori. Motorul acestei socializari online sunt interfetele de comunicare initiate de intreprinzatori grupati in asociatii si firme - de ex. FEDROM - Federatia Asociatiilor de Imigranti Romani din Spania. Portaluri precum www.fedrom.org., sau www.romaniinlume.com sunt prevazute cu linkuri catre site-uri specializate care acopera cu prioritate recrutarea si plasarea fortei de munca in diverse tari occidentale, de ex. site-ul EGV-Recruiting specializat in plasarea tinerilor medici din Romania si din diaspora in Germania, Franta, Marea Britanie, Suedia, Norvegia - site-ul EGV nu se rezuma la promovarea imaginii firmei, ci dezvolta o rampa de acces pe piata europeana destinata unei categorii de utilizatori cu un profil inalt de specializare.
Pe langa marcaje de identificare a brandului agentiei de recrutare, ghiduri de aplicatie pentru diverse posturi, sugestii referitoare la modul de abordare a carierei sunt prezentate "povesti de succes" ale tinerilor medici sub forma unor scurte narative care evoca ambele tipuri de motivatii legate de actiuni trecute si prezente (in order to si because motivations) - efortul de adaptare rapida, tratamentul egal de care s-au bucurat in comparatie cu alti specialisti din tarile gazda sau imigranti ca si ei si logica net superioara de organizare a sistemului medical din tari ca Germania, tarile nordice care le-au trezit respectul si partajarea valorilor profesionale. Figura de simbolica intarita de narativele expuse este succesul garantat de schimbarea mediului profesional al tinerilor medici romani, expunerea "didactica a cazului" nu excludesinceritatea si sensibilitatea persoanei. Povestile personale sunt credibile, relateaza experientele trecerii frontierei imaginate intre asteptari, sperante si integrarea in mediul profesional ideal.
Acomodarea la noul loc de munc a fost putin mai dificila la inceput, deoarece a fost un mediu cu totul nou pentru mine, dar a mers totusi destul de repede. Colegii de munca m-au ajutat foarte mult. M-a uimit faptul ca majoritatea rezidentilor sunt straini. Si colegii romani sunt multi si de asemenea m-au ajutat cu acomodarea intr-o tara straina si un loc de munca nou. Momentan nu pot sa spun ca am intampinat mari dificultati in noul mediu de munca si de viata, totul a decurs fara probleme Va multumesc pentru aceasta oportunitate de a incerca ceva nou si pentru tot suportul si ajutorul acordat.
Dr. Veronica V.
Ma numesc Veronica V., am 34 de ani si sunt din Iasi. De aproape 3 ani lucrez ca medic specialist in specialitatea obstetrica - ginecologie. Din luna septembrie ma aflu in Germania, avand contract de munca in specialitatea mea intr-o clinica din Bavaria. Colaborarea cu firma de recrutare a debutat propriu-zis in luna mai cu ocazia interviului din Iasi, interviu despre care am fost riguros anuntata. Recunosc ca la inceput am fost un pic sceptica dar, ulterior, am fost impresionata de seriozitatea si profesionalismul de care au dat dovada cei de la firma.
Nu stiu daca a fost norocul meu sau daca a fost doar meritul firmei, probabil putin din fiecare, dar intr-un timp foarte scurt am ajuns sa am mai multe oferte de lucru in Germania. La toate temerile si intrebarile mele am primit de fiecare data raspuns prompt, astfel ca avand sustinerea si terenul pregatit am putut in timp scurt sa imi iau zborul spre Germania. Aici am avut surpriza placuta de a-l cunoaste pe domnul Dietmar Adam care m-a sustinut pe parcursul interviului, succesul angajarii mele la clinica unde actualmente imi desfasor activitatea se datoreaza cu siguranta si dumnealui. In continuare, lucrurile s-au desfasurat cu viteza, am fost informata prompt despre toate actele si formalitatile necesare aprobarii mele ca medic in Germania, astfel ca in luna septembrie mi-am luat din nou zborul si in prezent imi traiesc visul. Colaborarea mea cu firma EGV nu a luat sfarsit odata cu ajungerea mea in Germania, in continuare primesc raspuns prompt la orice intrebare. Exista un ''motor'' care intra rapid in miscare pentru oricine are dorinta sincera de a lucra in strainatate, in cazul de fata in Germania si cred ca pentru medici este important contactul cu lumea medicala din strainatate.'
Aceste enuntari variate ale aceleiasi teme se confirma reciproc in argumentarea solutiei, cat si a sansei personale de a lucra in UE. Diferentierea ofertei de informatie si a limbajului se realizeaza in legatura cu pietele de munca si cu mize formative care vizeaza reducerea bias-ului dintre perceptia comuna si nevoile pietei. Acelasi portal posteaza, sub titlul "Totul despre capsuna", un set de materiale care acopera atat informatie generala cat si specializata: detalii tehnice, mod de cultivare, zone si particularitati ale culturilor din Spania, organizatii, firme, persoane de contact, oferta de munca etc. Structura pachetului si bogatia de informatie reflecta gradul de dezvoltare a pietei fiind in contrast cu stereotipiile massmediei despre capsunarul roman expus tuturor vicisitudinilor si umilintelor muncii ilegale, o imagine simbolica(negativa) influenta la nivelul reprezentarii comune. Generarea cadrului de interpretare comun in beneficiul indivizilor si comunitatilor romanesti prin redistribuirea informatiei si a stocurilor de cunoastere - legislatie, conditii, facilitati, si, mereu pe primul loc oferta de locuri de munca dar si evenimente, politic, social, cultura si religie s.a. - recomanda portalul trustului "Actualitatea Romaneasca", www.actualitatea-romaneasca.ro, versiunea online a Ziarului Romanilor de pretutindeni, difuzat in 12 tari din Europa. Acelasi trust editeaza si saptamanalul Magazinul romanesc. Ambele publicatii, prin aria difuzarii, dar si prin calitatea versiunii online, contribuie exemplar la structurarea "orizontului comun, prin partajarea aceluiasi mediu informational cu "noi", orientat spre actiune, un "noi" extins spre orizonturile globalizarii, dar in egala masura integrat in fiecare dintre proiectiile sale interculturale in comunitatile romanesti din diversele regiuni si tari ale Europei. Diferenta fata de un portal de stiri inregistrat in Romania consta in distantarea de formatul tabloid, preferat de cititorii din tara, o distanta care se defineste prin pertinenta si obiectivitatea analizelor politice, economice, culturale, prin valoarea surselor, caracterul echilibrat al relatarilor despre viata politica, culturala, prin modelele de succes furnizate, identificarea fiind egal deschisa romanilor de pretutindeni, implicit celor din Romania publicul-tinta fiind totusi romanii din diaspora. Parcurgandu-l conchidem cu speranta ca elitele nu se pierd, ci se dezvolta, iar stilul de comunicare reflecta formarea unei clase medii intr-o structurare inter si transculturala in climatul favorabil al pietelor de munca din UE, ceea ce cu greu se poate afirma despre orizontul de asteptare negativ al aceleiasi categorii care suporta dublul impact al tabloidizarii mediului de discurs si al tipicalizarii subculturale, piata de informatie fiind rentabilizata de "politicizare", de criza sociala care acompaniaza criza economica in aceasta perioada. Un portal oarecum atipic este administrat de postul Radio Dor de tara, difuzat in Anglia. Radioul functioneaza cu un buget foarte redus de 1500 de Euro pe an (!..), fapt de natura sa explice cantitatea redusa de informatie - compensata insa de calitatea si diversitatea programelor muzicale cu piese in limba romana din toate "epocile".
Povesti de viata, imagini de identificare, genuri de comunicare
Genul predilect in care viata cuiva devine o resursa de cunoastere este interviul-portret. Portretul persoanei intervievate este un prilej de a descifra lumea celuilalt prin comutari de la relatari si confesiuni la evaluari ale sistemelor si institutiilor. Profilul sinelui expus virtual corespunde unui pattern - o figura organizatoare alternativa imaginii de sine depreciate in contextele de discurs mediatic, politic, cultural, sau ca raspuns la avatarurile existentei cotidiene. Aceasta imagine a romanului de succes se tipicalizeaza, intrucat raspunde maximal asteptarilor normate. Utilizarile limbii reflecta preocupari pentru corectitudinea exprimarii, ca de altfel in cazul altor publicatii culturale romanesti. Persoanele intervievate alese, intrucat au reusit sa se afirme in tara de adoptie, vorbesc despre dificultatile inerente inceputului, in conditiile unor politici diferentiate in cadrul carora accesul in ierarhia sociala este conditionat strict de echivalarea studiilor si a competentelor si de recunoasterea diplomelor. De exemplu, in Italia sistemul nu incurajeaza imigrantii cu calificare inalta, iar prejudecatile referitoare la straini sunt depasite partial. Totusi sunt destui aceia care trec de aceasta bariera, oferind un exemplu de determinare si de munca, dupa cum relateaza interviul realizat de Gratiela Filip, de la 'Gazeta Romaneasca. In esenta, "expunerea sinelui" si a naratiunii personale ca mod de explorare a unor situatii tipice pentru imigranti sunt implicate intr-un joc textual -de alegere/selectie/provocare a momentelor si planurilor de interes pentru o lectura psihologica in care fuzioneaza diverse dimensiuni cognitive (motivatii, momente dificile depasite cu hotarare, experiente decisive, resurse de cunoastere puse in circulatie, convergenta testelor spre o forma de intelepciune etc.)
Titlu
O romanca rezidenta la Ancona a dorit cu orice pret sa-si echivaleze studiile facute in Romania si sa lucreze in contabilitate.
Enuntare informativa
Nicoleta Gabriela Bancila are 33 de ani si s-a nascut la Caracal. Dupa ce a absolvit liceul la Craiova, sectia matematica-fizica, a urmat cursurile Facultatii de Stiinte Economice din Craiova, specializandu-se in Tranzactii Internationale. Dupa terminarea facultatii in anul 2001 s-a stabilit in Italia. A decis sa-si echivaleze studiile si s-a inscris la facultate in speranta ca in viitor ar putea sa se realizeze profesional si in Italia
Comutare de la informativ la narativ
- «Am ales facultatea de economie si comert din Ancona 'Universita' Politecnica delle Marche', una dintre cele mai selective facultati din Italia, unde au fost destul de drastici in ceea ce priveste recunoasterea studiilor de 4 ani facute in Romania. A trebuit sa refac alti trei ani de facultate si in anul 2006 am absolvit cu nota 106/110.
In timpul facultatii am decis sa optez si pentru perioada obligatorie de practica profesionala pentru meseria de contabil autorizat expert - dottore commercialista - care dureaza alti trei ani. Am fost norocoasa, pentru ca am avut posibilitatea sa fac in acelasi timp si universitatea si perioada de practica part-time. In 2008 am absolvit facultatea - laurea specialistica - cu nota maxima de '110 e lode' si pot sa spun ca a fost prima mea mare realizare profesionala.»
-
Evaluare prin dualismul relatiei "noi si ei" (italienii)
- Ati intampinat greutati datorita faptului ca erati romanca?
- «La inceput a fost destul de greu, ca pentru toti romanii care vin intr-o tara straina, pentru ca esti nevoit sa te descurci, sa ncepi de jos si singurul meu sprijin a fost sotul meu care este si el roman stabilit deja de ceva timp in Italia A fost destul de greu sa gasesc un studio unde sa-mi pot efectua practica profesionala obligatorie. In Italia practica - tirocinio formativo - nu este platita. Am facut-o la Studio Pellegrini unde am fost de mai multe ori sa vorbesc cu titularul si dupa aproape un an in sfarsit a acceptat.
Italienilor li se parea destul de ciudat ca o romanca sa faca o astfel de meserie. In Italia nu vin multe persoane cu o calificare inalta, asa cum se intampla cu alte tari de imigratie, cum ar fi Statele Unite sau Canada, datorita greutatilor intampinate in echivalarea studiilor. Daca in alte tari persoanele care au terminat o facultate sunt primite cu bratele deschise, acest lucru in Italia nu se intampla. Italienii se plang ca cei mai multi imigranti constituie o forta de munca necalificata, dupa cum noi toti stim ca un suntem buni decat la curatenie, ingrijirea batranilor, pe santiere etc. Strainii cu o calificare inalta care doresc sa se stabileasca in Italia, sunt, in mod evident, descurajati de sistem si de birocratia italiana, iar daca se stabilesc aici cu timpul cei mai multi dintre ei renunta la echivalarea studiilor.» [ . ]
Evaluare prin dualismul "eu/mine - noi"
Ce parere aveti despre comunitatea de romani din Italia
«Dupa parerea mea, presa a denaturat realitatea si a manipulat opinia publica, pentru a distrage atentia italienilor de la adevaratele probleme ale tarii, cum ar fi criza economica sau cresterea somajului. E adevarat ca faptele romanilor din Peninsula lasa mult de dorit, dar cred ca daca legea s-ar aplica intr-un mod mai riguros, aceste cazuri ar fi izolate. Cine a incalcat legea, trebuie sa-si execute pedeapsa. Sfatul meu pentru toti romanii este sa nu uite niciodata de unde au plecat si chiar daca reusesti sa te realizezi e nevoie de multa modestie in tot ceea ce faci.»
Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.
In versiunea online a publicatiei Gazeta Romaneasca, Daniel Neamu posteaza, in 5 Oct. 2010 (17:02), povestea actritei romance din 'La ballata della badante elettrica". Subtilitatile strategiei jurnalistice consta in realizarea unei conexiuni intre doua planuri : destinul persoanei reale si dublul simbolic, personajul, in care ceilalti se recunosc si se proiecteaza. Tehnica de sorginte teatrala (Antonin Artaud, Teatrul si dublul sau) pune in practica asertiunea axiomatica a lui Peter Brook, potrivit careia "forta limbajului teatral vine din capacitatea semnului de a deschide o multiplicitate de sensuri" (cit. in Monique Borie, Fantoma si indoiala teatrului, 1997). Povestirea lui Daniel Neamu articuleaza referentul concret cu semnul teatral, obtinand o "culturema", o agregare de semne impletite cu viata cotidiana care releva un stil, o identitate si o perceptie impartasita si replicata larg, social : profilul imigrantei romance si cel al scenelor unde persoana reala devine, se transforma in caracter teatral, intersectand realitatile sociale, semnul teatral fiind suport al reprezentarii si identificarii. Rolul jurnalistului este legat de operatii de decupaj, de trasare de rute in arborescenta detaliilor, de comutare intre stiluri: informativ, narativ, analitic si intre lectura psihologica si cea sociologica a situatiei de migratie, de amorsare a dualitatilor real - simbolic, cognitiv-farmacologic (in sensul unei redistribuiri a cunoasterii de sine in circuitele de comunicare si in viata cotidiana).
Introducere (enuntare) informativa
Elena Sava, absolventa a Faculta ii de Teatru din Targu Mure , a emigrat la Roma in 2007. Ingrijitoarea straina din familiile italiene, as a-zisa 'badante'[profilul tipicalizat de imigranta romanca], a devenit personaj principal intr-o piesa de teatru intitulata 'La ballata della badante elettrica', care se joaca de doi ani in teatre din toate orasele Italiei. [enunt de articulare Realitate-Teatru] Actrita care interpreteaza rolul badantei chiar a muncit o perioada ca badante. Este o romanca in varsta de 31 de ani, Elena Sava, absolventa a Facultatii de Teatru din Targu Mures. Elena a emigrat in Italia in urma cu 3 ani. A renuntat la statutul de actor la teatrul din Piatra Neamt, unde fusese repartizata, si a luat-o de la zero la Roma.
Elipsa narativa, "povestea adevarata" - spatiul narativ se defineste (mobileaza) prin pendularea intre doua contexte concrete, definitorii din perspectiva realizarii personale - "in tara, la Targu Mures" (sens ascendent, studii), "in Italia" (sens descendent ocupatii sub pregatire, prost platite).
Elena Sava a terminat facultatea de Actorie in anul 2004, la Targu Mures. Dupa moartea mamei, a descoperit ca nu poate trai din salariul mizer de la teatru si a decis sa emigreze in Italia. 'Eu aveam de mult timp contact cu Italia, mama si sora mea erau aici de multi ani, ele m-au intretinut in facultate. In 2007 m-am stabilit definitiv in Italia. Eu in Italia vin din 2002, veneam in fiecare vara cate o luna, dar in 2007 am ramas definitiv. Pentru ca nu imi permiteam sa traiesc in Romania cu 100 de euro salariu, cat aveam la Teatrul din Piatra Neamt, unde fusesem repartizata dupa terminarea facultatii. Acesta e salariul in teatrele romanesti, toata lumea atat castiga.'
A urmat o lunga perioada de timp in care Elena Sava a descoperit greutatile vietii de emigrant: 'Primele trei luni de zile am facut curatenie intr-un bar. O luna de zile am fost si badante, am inlocuit o fata care avea grija de un batran care avea aproape 100 de ani. Era greu: munca multa, bani putini. Apoi am lucrat la curatenie cu ora, ma invarteam toata ziua prin Roma, schimbam cateva autobuze si metroul, pendulam dintr-un capat al orasului in celalalt pentru cativa euro. In perioada aceea am avut mare noroc cu sora mea, care este de 18 ani in Italia, si care m-a tinut un an de zile in casa fara sa platesc nimic. A fost o perioada foarte grea, care a durat un an de zile', ne-a povestit Elena.
Schimbare de destin curs favorabil al carierei:
Ulterior, a reusit sa isi gaseasca un loc de munca decent, de consultant financiar la o firma din centrul Romei care se ocupa de credite si intermedieri imobiliare. 'Am facut un curs de consultant financiar, apoi am reusit sa ma angajez aici. M-am reprofilat total, si daca acum imi merge bine, datorez totul prietenului meu, care m-a sprijinit tot timpul'.
Pasaj spre un nivel superior de realizare profesionala si de articulare a destinului real cu personajul teatral
Dupa ce a experimentat direct aceste dificultati, Elena Sava a avut primul contact cu lumea teatrului la Roma. A venit la un eveniment organizat de catre o asociatie culturala romana, la Passo Scuro, unde a fost invitata si scriitoarea Laura Masielli, autoarea 'Badantei Electrice'. Asa a aflat ca se cauta o actrita romanca pentru rolul unei badante: 'Ea m-a placut dupa ce a vazut cum am recitat cateva poezii din Eminescu, in limba romana. M-a rugat sa recit in romana, dar dupa sa ii traduc semnificatia versurilor. Apoi mi-a propus sa joc rolul menajerei in 'Badante Elettrica', pentru care sunt platita ca actor profesionist'.
Insert informativ:
De aproape 2 ani, spectacolul se joaca in orase din toata Italia. Pana acum au fost sustinute in jur de 50 de reprezentatii.
Taietura prin recontextualizarea povestirii din perspectiva unui alt portret dublu: al expertului (sociolog) si autoarei piesei de teatru, dar pastrand conventia povestirii adevarate in care personajele se confeseaza pe rand, generand o circularitate care intareste, dezambiguizeaza contextele, selecteaza si tipicalizeaza:
Scriitoarea Laura Masielli, autoarea piesei de teatru 'La Badante Elettrica', este de formatie sociolog. Ne-a marturisit ca ideea unei piese de teatru care sa aiba ca personaj principal o ingrijitoare i-a venit cand a observat ca 'familia traditionala italiana nu era pregatita sa primeasca in sanul ei o badante straina. Era ceva nou. Am asistat la multe intamplari din familii italiene, unde prezenta unei badante dadea nastere la gelozii sau chiar la sentimente patologic rasiste', ne-a declarat Laura Masielli.
Insert informativ referitor la extinderea rezultatelor proiectului teatral in alte contexte
Autoarea a mai precizat ca spectacolul a fost bine primit si de publicul roman si polonez, mai ales in localitatile cu numar mare de emigranti, precum Ladispoli si Perugia.
Interventie de pivotare argumentativa din zona informativa in cea cognitiva
Laura Masielli a scris doua carti despre comunitatile de emigranti din Italia, 'Nero ma non troppo' si 'Tintillo, ovvero l'arte di non possedere nulla', ambele aparute la Editura Armando. Autoarea spera ca 'La Badante Elettrica' sa devina 'un proiect extins', care sa co-implice mai mult comunitatea romana din Italia.
Concluzii
Narativele online vehiculeaza imagini ale sinelui pozitive si pragmatice, mentin si motiveaza identificarea in cadrul definit de utilizari corecte si expresive ale limbii romane, regenereaza capitalul cultural - "lumea devenita fabula" si povestirii care intersecteaza prin mii de fire realurile - in procesele de adaptare la dificultatile situatiei de migratie in mediul lingvistic familiar. Stimuleaza interactiunile la distanta, dezvolta arii tematice si limbaje functionale, atragand atentia asupra retelelor care valorifica bogatia de informatie si increderea in conationali si in retele de solidaritate create pe aceasta baza. Relatarile unor evenimente, informatiile de larga utilitate (precum accelerarea vitezei de obtinere a documentelor, a vizelor de munca, facilitarea contactului cu autoritatile dezvolta stocul de cunoastere practica accelerandu-i circulatia. Ca mediatie culturala paralela mass-mediatizarii in cadrul lingvistic romanesc, este o alternativa bogata in informatie, consistenta cognitiv.
La nivel micro - al expresiei culturale si al imaginii de sine - mediul online ofera prin portalurile romanilor - mai ales ale celor din spatiul european - noi resurse de identificare atractive atat in sfera alegerilor si utilizarilor pragmatice cat si in cea a imaginilor simbolice care focalizeaza valorile culturale marginalizate in discursul public din Romania, generand noi oportunitati.
Medierea online - nivelul comunitatiii emergente care se exprima in orizontul limbii create de predecesori -, in anumite limite, tipicalizeaza alternative la confuzia si crizele identitatii care pot afecta intr-o masura mai mare sau mai mica destinul limbii romane in constructia de cotidian, vorbirea limbii romane in cadrul lingvistic al comunitatii virtuale devine "norma" de acces si de exprimare valorizata a experientelor personale si, nu mai putin, a recunoasterii de catre conationali (back of recognition), componenta mutuala, implicita a socializarii.
Mapping-ul semiotic - nivelul culturii - redistribuie, "rearanjeaza" elementele cognitive prin productia si lectura narativelor personale, selectate si expuse intrucat exprima experiente si trasee exemplare (vicariale). Acest nivel cultura schimbarii existentiale si a crizei care o insoteste reflecta criza sociala si a identitatii nationale ca liminalitate (in sensul crizei sociale, mai ales in modelul van Guennep-Turner) ca rit de pasaj practicat in comunicarea interpersonala in spatiul online - de la lipsa de orizont a vietii "de acasa" la regasirea de sine intr-o noua faza a carierei, profesiei, educatiei si incercarilor in tarile occidentale, faze care se succed in povestiri creind un pattern comun care functioneaza simbolic intrucat narativele personale devin o resursa culturala, cat si practic prin continutul cognitiv, lectiile si modelele prin care poate fi depasita criza existentiala pe baza unei imagini de sine valorizate atat personal cat si in comunitatea conationalilor. In acest mod platforma online participa la o sociodinamica mai bogata in informatie si cunoastere, vehiculata de indivizi si retele conectate cultural, vorbirea corecta si expresiva a limbii fiind o conditie a statutului de membru al comunitatii romanesti.
Functionalitatea platformelor si administrarea pe care o implica, reflecta pe langa competente de comunicare standardizate, capacitatea de cautare a echilibrelor - de negasit in afara mediului online, astfel, desi mediul online relativizeaza conceptul andersonian de comunitate imaginata serveste totusi functii similare.
Cadrul cultural sustine motivatiile de accesare ca tendinta semnificativa de translatare si recodificare a "realului" din categoriile interactiunii cotidiene, in cele ale sensului impartasit de conationali, prin mapping semiotic al materialului lingvistic transmis si receptat in identificarea delocalizata, multicentrata, limba fiind mai mult decat un instrument de mediere-mediatie, respectiv un conector, "procesor de retele" (leaga retele lipsite de contact). Facilitand nucleatii cognitive si relationale de tip web of life si de legatura intre referenti diferiti ai aceluiasi tip de traseu personal, lumea de cuvinte devine un "loc social", de transformare si convertibilitate interpersonala a experientelor de adaptare si de contact intercultural, de negociere a identitatii si diferentei, de teatralizare a sinelui pentru sine si pentru ceilalti membri ai comunitatii imaginate. Aceasta redescoperire a complexitatii familiarului si a importantei balantelor eco-culturale intre nivelurile micro si macro, acompaniaza circulatia conceptelor identitatii si limbii din sfera disciplinelor "soft" (lingvistica, antropologie, sociologie, stiintele educatiei) spre disciplinele considerate "hard", respectiv studiile de securitate si relatii internationale (Barry Buzan,1990, Ole Weaver,1993, Bill Mc Sweeney 1999, Ken Booth, Ersel Aydinly, Bahgad Korany, in A. Aydinli, James Rosenau, edr., 2005), in special prin dualismul "noi si ei" (Ken Booth, in Aydinli, Rosenau, idem, p.42).
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
