Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
Particularitatile proceselor cognitive complexe la tineri


Particularitatile proceselor cognitive complexe la tineri




Particularitatile proceselor cognitive complexe la tineri

 

Memoria (Me)

In primele 2 substadii ale T (25-28 ani; 28-32 ani; 32-35 ani) se produc inmagazinari numeroase (extraprofesionale) mai ales pt satisfacerea intereselor cognitive, culturale mai largi, kre au fost mereu amanate in invatarea si calificarea profesionala.

Se atinge varful cel mai inalt al conservarii celor memorate.

Informatiile legate de profesie se asimileaza cu mare usurinta, in cantitati mari si se consolideaza memoria profesionala

Se dezvolta o Me profesionala antrenata periodic in etape de perfectionare profesionala, calificare secundara sau recalificare.

Imaginatia (I)




Toate mecanismele imaginatiei functioneaza la un nivel crescut, si se imbogateste repertoriul procedurilor imaginative; se vor atinge parametrii si mai inalti in functie de solicitarile profesionale. Se va dezvolta dominant, fie imaginatia stiintifica, fie cea creatoare (artistica)

I stiintifica este mai ampla la cei angajati in domeniul tehnic/stiintific, iar cea artistica e mai ampla in cazul celor preocupati de timpul lor lber.

Imaginatia (visul de perspectiva) continua sa fie implicata in realizarea functiilor proiective ale personalitatii.

I creatoare inregistreaza un nivel si mai ridicat de originalitate care se si exprima in rezultate semnificative.

G si inteligenta la T

(carte) In acest stadiu se conserva in mare masura caracteristicile atinse in adolescenta. G tanarului este larga, profunda, sistematica, riguroasa. Noutatea care apare acum este marea adaptabilitate mintala la sarcinile profesionale specifice. De aceea tanarul care lucreaza in domeniul indusrial opereaza foarte usor cu relatiile cantitative si parametri tehnici; cel ce lucreaza in probleme administrative, cu parametrii eficientei economice etc. Toti tinerii integrati profesional vor reusi sa treaca mai repede si mai usor de la aspectele generale, abstracte, teoretice invatate, la cele aplicative, concrete, lucrative.

Dar conservarea capacitatilor de G si a niv de inteligenta este dependenta de urmatorii factori: a)niv general de scolaritate al tanarului, b) gradul calificarii profesionale, c)ponderea solicitarilor intelectuale la locul de munca.

Dupa A, un timp destul de indelungat, tinerii pot pastra abilitatile cognitive (inteligenta si gandire) din stadiul anterior si le pot investi usor in domeniul lor de competenta, dar pt domeniile nefamiliare kre nu tin de competenta, se folosesc operatii/structuri operationale concrete.

Profesiile kre pp sarcini deosebite, kre antreneaza capacitatile intelectuale contribuie la mentinerea si cresterea IQ-ului.

Se constata si la G o adaptabilitate progresiva la specificul profesiei.

In cazul profesiilor speciale, macar o categorie de T pot atinge al 5 lea stadiu al inteligentei umane => dezvoltarea cognitiva nu se opreste la performanta A

In ultimele decenii s-a relevat si faptul ca exista diferente generationale in ceea ce priveste capacitatile cognitive => generatiile de T dintr-un deceniu se deosebesc de generatiile deceniului trecut sau urmator pt ca in contextul evolutiei rapide a societatii, conditiile si solicitarile sunt diferite.

Se constata ca dak se compara inteligenta cristalizata cu cea fluida, prima poate sa-si conserve mai multa vreme structurile operatorii, cu exceptia T kre prin profesie sau preocupari extraprofesionale largesc mereu zona de creativitate a G.




Rezolvarea problemelor - T sunt superiori adultilor dak e vorba de probleme ce tin de pregatirea academinca, activitatea in laboratoare, in timp ce in probleme din domeniul de competenta, adultii au un ascendent sustinut de experienta, volum de cunostinte, repertoriu, solutii, strategii acumulate.

(anul asta)

-se pot conserva o vreme toate performantele G si Inteligentei;

-de-a lungul stadiului tinerii folosesc operatiile formale in domeniul lor de competenta;dincolo de acest camp, recurg la operatii concrete;

-profilul profesional influenteaza evolutia gandirii si inteligentei, profesiile si locurile de munca ce presupun solicitari intelectuale frecvente mentin ci cresc operativitatea generala a gandirii si coeficientul de inteligenta;

- toate categoriile de tineri ajung la o adaptare buna in raport cu specificul profesiei;

- doar tinerii ce lucreaza in domenii profesionale intelectuale pot ajunge la noi nivele operationale ale G;ajung la G relativista, intelegand astfel ca unul si acelasi fenomen sau obiect pot fi analizate si intelese in mod diferit in functie de perspectiva in care se face analiza si de premisele de la care se pleaca;

-pot sa dobandeasca gandirea sistematica si integratoare, reusind sa gaseasca conceptul care sa integreze dimensiuni contrare, criterii opuse, strategii indepartate, gandire dialectica.

Manifestarea inteligentei in stdiul tineretii

Cercetarile transversale au condus la concluzia ca nivelul inteligentei incepe sa scada dupa 25 de ani, dar cercetarile longitudinale au aratat ca la anumite grupe de tineri creste pana la 30 de ani si alteori pana la 60 de ani.

Inteligenta cristalizata (depinzand de educatie si cultura) se poate pastra la niveluri ridicate multa vreme. Rezolvarea problemelor ce tin de cerintele profesiei sunt superior realizate de tineri.. Problemele ce tin de zonele inalte ale profesiei sunt mai bine rezolvate de adulti pentru ca ei pot avea un volum mai mare de cunostinte si un repertoriu mai larg de strategii, mai mari de transfer.

-tendinta de utilizare a strategiilor euristice.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Psihologie


Sociologie


Minciuna, forma a comportamentului simulat aparent
CELULA CA SISTEM TERMODINAMIC
ETIOLOGIE SI ONTOLOGIE IN SOMATIZARE
Interactiuni sociale si dezvoltari cognitive
FORMAREA PSIHOLOGIEI CA STIINTA
PSIHOLOGIE SI SUICIDOLOGIE
Perspectiva psihanalitica in consiliere
PSIHOLOGIA VICTIMEI
PERSONALITATEA ELEVULUI
PSIHOLOGIE ANIMALA- PROIECT MY PET