Intensificarea constiintei de sine in preadolescenta

Intensificarea constiintei de sine in preadolescenta

Dezvoltarea constiintei de sine si a cunoasterii de sine se intensifica in mod deosebit in acest stadiu. Se considera ca sunt,mai ales 3 factori care contribuie la aceasta accentuare a constiintei de sine si anume : a) schimbarile corporale prin care trece puberul ; b) noile capacitati cognitive care-i permit sa inteleaga mai bine locul lui printre ceilalti ; c) schimbarea atitudinilor si cerintelor celor din jur fata de preadolescentul care nu mai este acum tratat ca un copil.

Incepand cu 12-13 ani orientarea catre propria fiinta este din ce in ce mai frecventa. Momenetele de autoexaminare a propriilor conduite din diverse imprejurari, mai ales cele de relationare cu ceilalti se inmultesc, si la fel incercarea de a descifra in conduitele altora impresia pe care le-o face, tendinta ca de fiecare data cand realizeaza ceva sa se compare cu ceilalti, tendinta de a-si incerca mereu capacitatile, de a-si cun mai bine propriul corp(consulta frecv oglinda) sunt caile acestei autocunoasteri. Se parcurge astfel un anumit drum si se modifica imaginea de sine, implicandu-se uneori si o anume nostalgie a copilariei sau unele momente de melancolie si gol launtric, dar si surprize privind calitatile propriei fiinte. Preadolescentul traieste atat incantarea,cat si dezamagirea. Dupa autorii psihanalisti, acest accentuat interes fata de sine caracterizeaza ceea ce ei au numit narcisismul puberal care este alternativ cristic si ingaduitor.

Fata de eu-l fizic creste interesul puberului, care consulta mai frecvent oglinda isi constata calitatile, dar si defectele. Incepe sa constate ca aceasta are o anumita importanta in relatiile cu ceilalti. Devine mai ingrijit,mai atent cu tinuta sa, cu felul cum se prezinta sau daca transformarile pe care le obs il dezamagesc este pe cale de a-si forma complexe de inferioritate care il fac sa fie dezordonat si neglijent.

Eu-l social este in centrul atentiei, pt ca viata de grup se intensifica si el are numeroase ocazii de a-si da seama de atitudinile grupului, fata de el si de masura in care are sau nu calitati apreciate de ceilalti. Isi constientizeaza mai bine locul in cadrul grupului clasei si a celui informal(grup de pr) si chiar reputatia de care se bucura. Unii preadolescenti pot fi foarte nelinistiti daca simt ca grupul ii neglijeaza, sau nu agreeaza anumite particularitati ale lor si de aceea uneori sunt in stare de orice, sa sacrifice unele dorinte sau relatiile bune cu parintii, numai pt a intra in gratiile grupului.

Eu-l spiritual desi e in progres,este ceva mai putin reliefat. Preadolescentii tind insa sa-si cunoasca singuri anumite calitati si defecte si nu mai interiorizeaza neconditionat aprecierile celorlalti.

Incep sa-si dea seama mai ales de unele insusiri ale memoriei,ale atentiei, vointei. La cei care incep sa se desfasoare activitati auto-formative,acestea sunt orientate si spre optimizarea eu-lui spiritual.

In preadolescenta incepe sa se cristalizeze idealul de viata. Preadolescenta este inceputul orientarii spre viitor. De altfel, toti ii vb de viitor si ii spun ca el trebuie sa si-l construiasca. Incepe singur sa-si puna intrebari, sa viseze la acest viitor, sa fie uneori incercat de axietatea generata de acest nou si necun. Primul rasp pe care si-l poate da consta in a gasi in jur modele care sa-i concretizeze un posibil drum si sa faca o prima alegere in functie de masura in care vreunul din acestea se potrivesc.

In ceea ce priveste dezv caracterului pot fi relevate urm aspecte mai deosebite : a) se consolideaza o serie de trasaturi caracteriale cristalizate in stadiile naterioare ; b) se intensifica rolul caracterului in struct generala a personalitatii si mai ales in ceea ce priveste subordonarea manif temperamentale ; c) se accentueaza tendintele spre autonomie si independenta care vor schimba mai ales relatiile cu familia si vor genera unele mom dificile si chiar declansa inceputul crizei de originalitate.